Sunt amanta (3)

[buli]

de acord ca minciuna iese la suprafata cind nu te astepti. alta poveste cu morala: casatoriti de tineri, un singur copil. personalitati total diferite, idei de viata diferite, neintelegeri, gelozii. fiecare dintre acestea ar fi fost un motiv mai mult decit indreptatit pentru divort. nu se intimpla divortul, ba mai mult, se merge inainte, cu spirit de echipa. ei bine, dupa 30 de ani, sotia afla ca sotul a avut o legatura de 1-2 ani cu alta femeie. depresia e gata. face presiuni si afla absolut toata povestea cu amanunte. multe dintre ele dureroase. rezultatul? divortul e iminent, nu conteaza nimic din lucrurile bune sau relativ bune care s-au intimplat. si atunci, la ce bun o minciuna de 30 de ani? pina acum 2-3 luni si eu as fi zis ca nu vreau sa stiu nimic, sa se ascunda si treaba lui. acum insa, dupa aceasta poveste, revin si spun ca as vrea sa stiu. sa hotarim impreuna daca e sau nu e ceva de reparat. iar daca nu e nimic de reparat sa ne oferim cite o noua sansa. mi se pare ca atunci cind stii, tu esti cel care hotaraste. dar cind nu stii, chiar daca e ceva autentic, e greu sa-ti dai seama ce anume. acum citeva luni as fi spus ca e urit sa afli de la amanta. acum spun ca e bine sa afli, de oriunde. cred ca este foarte trist sa ajungi la o virsta inaintata, sa te uiti in urma si sa vezi o mare minciuna. alta poveste scurta: ea, cu amant casatorit. vrea s-o rupa. el, nu si nu, ca te iubesc bla-bla-bla. ea il ameninta: daca nu ma lasi in pace te spun la sotie. el, nu si nu. mai tirziu tipul s-a confesat unui prieten ca ar fi vrut sa se vorbeasca cele doua ca sa iasa scandal si el sa divorteze. pentru ca ar fi vrut sa divorteze, dar nu si-a asumat nimic. rezultatul? e si acum, dupa 10 ani, cu sotia, in vesnica depresie alcoolica. intre timp au facut si un copil. ruptura cu amanta a fost definitiva. devin repetitiva, stiu, dar, oricum ar fi, cu poale-n cap, civilizat, e mai bine sa stii cum stai. pina la urma daca cineva iti vinde o casa subreda si descoperi singur asta te superi rau de tot, este? daca stii, iti asumi niste reparatii sau te muti. [url="http://www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag"]@[/url]

[vikinga]

Citat:

citat din mesajul lui Adela99 vikinga, nu cred ca Teodora isi dadea ochii peste cap cand scria mesajul si nici io. io eram mai mult [:-/] si m-a lamurit chiar Happy de ce nu apelat la politie. si io am inteles-o. da' am io asha impresia ca tu cam ai o mana-n sold. si asta in virtutea experientzelor tale. nu zic, tie ti-au prin bine discutiile cu amantele si cu sotia cand ai fost amanta. scuze, daca n-am inteles bine. da' dupa cum zici nu toate suntem formate dupa acelasi calapod. unele prefera sa afle. de la oricine. chiar si de la amanta. altele prefera sa afle de la impricinat sau de loc. si sunt aproape convinsa ca cele care nu vor sa afle nu pentru ca vor sa-l cocolosheasca nu vor. ci probabil dintr-un instinct de aparare (acelasi instinct altora le spune dimpotriva: ca vor sa afle). si cand o amanta alege sa se destainuie sotiei nu o face de cele mai multe ori din solidaritate feminina sau pentru ca vor sa salveze casnicia amantului.

Scuze Adela, sigur ca sunt experiente si pareri diferite si-mi plac si le gasesc interesante tocmai din aceasta cauza, doar ca mesajele Teodorei si Conchitei mi s-au parut exagerat de acuzatoare. Si chiar nu vad rostul ca doar stam la povesti de drag si buna voie nu la interogatoriu ori la judecata, alta e sa intrebi cum ai facut tu si eu as fi fost bucuroasa sa raspund si alta e sa iei la rost. Adica avem intelegere pentru amantele noastre mai ales pentru natasha tocmai ca e o tinara pacalita de unul cu experienta, pe ele le adoptam cu inima mare, tot din postura de neveste ori femei si pentru un lucru petrecut acum 20 de ani unei tinere care a gresit cu mult mai putin si a incercat sa gaseasca o cale corecta dupa cum a crezut ea ca e bine atunci, tragem de urechi. In fine poate doar mi s-a parut mie. La urma urmei nu-i nici un bai, ma pot retrage cu tot cu bratele alea in sold[8D]. Dintr-o astfel de situatie mai grav mi se pare faptul ca sotzul terorizeaza si urmareste o fata tinara decit inselatul in sine. La fel daca ar sta la coltul liceului si ar pindi obsesiv fete tinere. In aceeasi categorie, chiar daca mai la extrema, ar fi si privitul/urmaritul fetelor si mai tinere asa cum era natasha la 14 ani sa zicem. Inselatul deja e alta poveste si ar trebui la urma urmei sa ramina intre noi astia adultii:) Cind sunt amestecate fete tinere pe urma terorizate, deja e alta treaba. Cind doi soti se inseala unul pe altul cu parteneri casatoriti ori divortati, ma rog trecuti prin viata, e altceva. Se sufera, se divorteaza ori se impaca lumea la loc si se sterge cu beretele si se uita multe. Dar cind intr-o poveste din asta e amestecata o tinara fara experienta, cred sincer ca cel mai mult de suferit dintre toti are ea, ii marcheaza viata, ii fura din anii frumosi, o maturizeaza prematur, ii distruge increderea in oameni si mai ales in ea. Daca o tinara de 20 de ani nu poate empatiza cu sotia si actioneaza protectiv cu ea insasi eu zic ca e de inteles, psihologii zic ca nu am fi pregatiti asa de tineri sa privim inafara nevoilor proprii, acum ca nevasta la treizeci si ceva pot insa empatiza cu astfel de tinere. Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Nadja si Aldo

[Yasmine]

Citat:

citat din mesajul lui gaia.nevia Bunicul a murit de cancer (pancreatic). Credem, speram, ca nu l-a otravit bunica, cu botul ei la fiecare masa... Varsta exacta, nu i se stie... adica stim ca era nascut in 1893, cu 7 ani mai devreme ca bunica... dar ce-o fi fost inside the box... Ce m-a uimit pe mine la poveste nu a fost reactia bunicii, eram prea tanara ca sa evaluez, ci faptul ca cineva poate sa minta aproape 20 de ani... sa aiba o viata dubla. Si sa se simta bine asa. Faptul ca a fost prins, era doar o intamplare nefericita. Viata lui cu doua femei, avand la fiecare "gospodarie" ca sa zic asa... i se parea perfect normala si de acceptat. Si nu i-ar fi dat prin cap sa se desprarta de vreuna din ele... M-am gandit atunci doar ce as simti eu, ca fiica, daca as afla asa ceva despre tata. Si credeti-ma ca am cascat biiine ochii pe atunci la relatia dintre ai mei, si la ce si cum si cand facea tata. Si mi-am spus, adolescenta vindicativa ce eram, ca daca voi afla asa ceva, eu o voi pune pe mama sa-l arunce pe netrebnic din casa. Nu m-am gandit la cat ar suferi mama, daca il iubeste, daca nu-l mai iubeste. M-am pus doar pe mine (egoista naibii) in postura de fiica inselata. Si am jurat razbunare. N-a fost cazul, din fericire... si cu timpul mi-am facut alte idei, vazand din mai multe perspective... in fine.

Da, stau rau cu matematica [bang]. A, si caz adevarat. Prietena mea e avocata, si a fost la citirea unui testament, ea reprezentandu-l pe defunct, unde a fost nevoita sa invite pe sotia si fiica defunctului, si pe amanta si fiica acestuia. Nu trebuie sa va povestesc ce ochi a facut vaduva, vazand ca fiica amantei avea aceeasi varsta ca si fiica ei, ele traiau cam la 100 de km departare una de alta, si pana in acel moment vaduva nu a stiut ABSOLUT NIMIC despre existenta amantei si fiicei ei, cu toate ca defunctul s-a ocupat indeaproape de cresterea si educatia fiicei. Amanta stia de sotie! >>Daruieste lumii un zambet shi toata lumea iti va zambi!<< Charlie Chaplin Corinna, Andreas Noël, Yasmin Serena

[lisaelisa]

danielag, Ai prea mult timp liber, iar toata discutia asta in contradictoriu este deja aiurea de tot. Conchita are o parere opusa de parerea ta. Si, de ce trebuie sa ii dai atata la cap ?![alcool] Mai bine impartaseste-ne din experientele tale. Si, apoi sa le dezbatem impreuna... [:D] lisaelisa mami de Ancuta [aerob] ingeras iubit si dragalas

[lisaelisa]

Citat:

citat din mesajul lui Yasmine Citat: citat din mesajul lui gaia.nevia Bunicul a murit de cancer (pancreatic). Credem, speram, ca nu l-a otravit bunica, cu botul ei la fiecare masa... Varsta exacta, nu i se stie... adica stim ca era nascut in 1893, cu 7 ani mai devreme ca bunica... dar ce-o fi fost inside the box... Ce m-a uimit pe mine la poveste nu a fost reactia bunicii, eram prea tanara ca sa evaluez, ci faptul ca cineva poate sa minta aproape 20 de ani... sa aiba o viata dubla. Si sa se simta bine asa. Faptul ca a fost prins, era doar o intamplare nefericita. Viata lui cu doua femei, avand la fiecare "gospodarie" ca sa zic asa... i se parea perfect normala si de acceptat. Si nu i-ar fi dat prin cap sa se desprarta de vreuna din ele... M-am gandit atunci doar ce as simti eu, ca fiica, daca as afla asa ceva despre tata. Si credeti-ma ca am cascat biiine ochii pe atunci la relatia dintre ai mei, si la ce si cum si cand facea tata. Si mi-am spus, adolescenta vindicativa ce eram, ca daca voi afla asa ceva, eu o voi pune pe mama sa-l arunce pe netrebnic din casa. Nu m-am gandit la cat ar suferi mama, daca il iubeste, daca nu-l mai iubeste. M-am pus doar pe mine (egoista naibii) in postura de fiica inselata. Si am jurat razbunare. N-a fost cazul, din fericire... si cu timpul mi-am facut alte idei, vazand din mai multe perspective... in fine. Da, stau rau cu matematica [bang]. A, si caz adevarat. Prietena mea e avocata, si a fost la citirea unui testament, ea reprezentandu-l pe defunct, unde a fost nevoita sa invite pe sotia si fiica defunctului, si pe amanta si fiica acestuia. Nu trebuie sa va povestesc ce ochi a facut vaduva, vazand ca fiica amantei avea aceeasi varsta ca si fiica ei, ele traiau cam la 100 de km departare una de alta, si pana in acel moment vaduva nu a stiut ABSOLUT NIMIC despre existenta amantei si fiicei ei, cu toate ca defunctul s-a ocupat indeaproape de cresterea si educatia fiicei. Amanta stia de sotie!

E o adevarata drama sa descoperi, ca vaduva, ca defunctul te-a inselat in toate privintele.[q] Nici nu ii poti deplange moartea; te gandesti cu frustare ca nu ai apucat sa-i ceri macar niste explicatii pt viata duplicitara in care s-a complacut.[bang] Si eu sunt pt a afla prin orice mijloace despre o amanta, dar, hai, sa nu ne mai incrancenam atata ! Fiecare cu opinia ei. Daca vedem ca nu le convingem pe toate fetele, incepem sa lovim cu batul ? Si asta, continuu... [mariaj] hmmm. lisaelisa mami de Ancuta [aerob] ingeras iubit si dragalas

[vikinga]

Citat:

citat din mesajul lui Teodora D. Eu nu stiu daca as vrea sa aflu de o eventuala amanta a sotului. Rational da, as vrea sa stiu, emotional nu, nu stiu cum as face fata. Pana la urma, o femeie care nu depinde financiar sau in alt mod de barbat face fata, dar nu toate sunt in situatia asta fericita si atunci trebuie sa inghita si sa rabde. Sper ca nu s-a inteles ca eu sustin ca sotia nu trebuie sa afle niciodata de amanta. Pe mine m-a necajit cazul asta particular si daca Happy nu mentiona ca sotia e iraniana nu as fi intervenit deloc. Dar de cand le-am citit pe Azar Nafisi si pe Marjane Satrapi, pe care nu am sa obosesc sa le recomand, am ramas cu mai mult decat o simpatie pt femeile astea care atunci cand isi parasesc tara si pot sa renunte la burka experimenteaza niste senzatii delicioase, neinchipuite, cand le sufla vantul peste fata si prin par. Iar emigratul din Iran in Canada nu cred ca sufera comparatie cu emigratul din Romania in orice tara vestica. Asa ca mi-am imaginat-o pe amarata aceea de femeie, cu 2 copii mici, aterizata intr-o societate total straina ei, avand ca sprijin doar un sot, aflata in imposibilitatea de a se descurca fara el si primind un telefon de la amanta. Sper ca macar de bulgaroaica nu a aflat, ca sa se fi putut consola cu ideea ca sotul ei a trait o mare dragoste, dar uite, nu a renuntat la familie. Despre Happy am inteles ca acum nu ar mai proceda asa. Poate ca era bine sa se sfatuiasca cu bunica la acea vreme, poate primea un sfat mai bun. Mai cred ca e in natura umana ca atunci cand se rupe o iubire, din varii motive, cand ramane neconsumata sau neimplinita pana la sfarsit, sa ai putina ciuda/gelozie pe partenerul celalalt, pe care poate nici nu il cunosti, dar stii ca el are parte "pe saturate" de persoana cu care ai vrea tu sa (mai) fii, dar nu se poate.

Teodora citesc si eu cu mare drag carti cu povesti din orient, sunt preferatele mele, am trait in doua tari arabe citeva luni si simt lumea aia altfel, o inteleg destul de bine. Dar viata nu e nici ca-n filme si nici romantata ca in carti. O tinara urmarita si terorizata de un barbat chit ca e insurat ori ba, chit ca e iranian ori american are dreptul sa ii fie frica si are dreptul sa faca ceva pentru ea si insasi, are dreptul sa se apare chiar daca isi va pune nevoile pe primul plan. Nu tinara fata trebuia sa aiba grija de sufletul iraniencei ci sotzul acesteia. Cind iti este frica nu stai sa te gindesti la viata din carti. Calea drepta era sa anunte politia(acum cu stabilitatea unui adult altfel vezi lucrurile), de la politie normal ca afla si sotia iranianca si poate ca ii era data viata si mai tare peste cap cu un sot dupa gratii chit ca poate numai pt o zi ori doua saptamini. Daca a ales sa ii ceara scuze sotiei si a indraznit sa se simta mai curata dupa, nu vad de ce a trebuit sa se faca misto de lucrul asta..Oricum sotia inselata nu poate sta intr-un glob de sticla la infinit, e mai bine pentru ea sa vada realitatea mai ales cind e vorba de astfel de povesti si nu un simplu incident trecator. Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Nadja si Aldo

[Teodora D.]

Eu nu vreau sa ma contrazic cu nimeni, pt ca nimeni nu detine adevarul absolut, sunt infinite nuante si, in mare, sunt de acord cu toate opiniile citite. Nu stiu despre Natasha si Anna, eu am inceput sa citesc subiectul din punctul in care a inceput Happy sa povesteasca si nu ma incanta deloc ca am avut o contributie la scoaterea ei in fata, in definitiv ea a avut curajul sa povesteasca ce i s-a intamplat. Mie mi s-a parut cinica fraza ei "Sint sigura ca l-a iertat, erau si ei la inceput de drum in Canada, aveau doi copii mici (parca 7 ani si 5 ani) si erau casatoriti din facultate." Am vazut in ea poate mai mult decat a vrut Happy sa spuna si daca numai eu am vazut asta si celelalte participante la discutie nu au sesizat nimic, inseamna ca problema de perceptie e la mine. Mai multe nu am de zis, mi-am exprimat opiniile, ca de aia e forum, ca sa spunem ce gandim, dar pt ca inflamez fara rost discutia ma retrag din ea si alta data ma voi stradui sa ma abtin de la comentarii :).

[gaia.nevia]

Teodora, ai prins si postarea lui Happy despre sotul ei? nu ca ar avea postarile legatura una cu alta, dar asa, eu am inteles de acolo mai adanc ca oricand ca un om pus in situatii diferite, reactioneaza diferit, si ca un om de azi poate nu mai e omul de maine, sau cel de ieri... si atuncim o poveste e o poveste, o parere e o parere si discutia noastra poate continua, linistita si avand utilitate pentru cititori, caci e plin de invataturi si experiente pe-aici.[pup]

[ariel_7000]

Citat:

citat din mesajul lui gaia.nevia Teodora, ai prins si postarea lui Happy despre sotul ei? nu ca ar avea postarile legatura una cu alta, dar asa, eu am inteles de acolo mai adanc ca oricand ca un om pus in situatii diferite, reactioneaza diferit, si ca un om de azi poate nu mai e omul de maine, sau cel de ieri...si atuncim o poveste e o poveste, o parere e o parere si discutia noastra poate continua, linistita si avand utilitate pentru cititori, caci e plin de invataturi si experiente pe-aici.[pup]

[asia] eu una nu pot jura ca maine voi gandi la fel ca azi sau ca nu voi gresi....totul depinde de situatie, de modul in care percep aceasta situatie, de factorii interni si externi. oricum, trecutul nu mai poate fi schimbat, dar poate fi asimilat si poate folosi ca exemplu de viitor. la fel si povestile intalnite aici, care mie una mi se par adevarate lectii, care imi dau de gandit, care nu ma lasa indiferenta. e usor sa judeci pe altii, dar mult mai greu e sa te judeci pe tine insu(a)ti. nu poti stii ce surprize iti aduce viata... mami de alexutza (10.04.2003)[zana]si [bebic] Teodor Mihai (10.04.2008) "Copilul rade: Intelepciunea si iubirea mea e jocul ! Tanarul canta : Jocul si intelepciunea mea-i iubirea ! Batranul tace : Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea !" Lucian Blaga

[mianna]

Citat:

citat din mesajul lui danielag Conchita, uite despre ce vorbesc eu: Citat: citat din mesajul lui conchita Citat: citat din mesajul lui Happy_in_TO I-am spunat nevasta si i-am spus toata povestea. Mi-am cerut iertare si i-am spus ca nu am stiut ca era insurat. I-am spus ca nu mai vreau sa ma mai intilnesc cu el si orice probleme aiu ei intre ei, sa le rezolve linistiti. nu pot sa cred ca ai facut asa ceva. de ce i-ai sunat nevasta?! Citat: citat din mesajul lui conchita ce treaba a avut ea sa se bage in casatoria aluia? cu ce i-a gresit nevasta aluia de a avut inima sa-i provoace suferinta??? bineinteles ca nu i-as fi spus. nu e treaba mea sa-i spun! sa-i spuna el. Citat: citat din mesajul lui Teodora D. Dap, mult bine le-ai facut! Si eu cred ca ai ales cea mai proasta solutie- sa ii spui sotiei. Da' dupa aia nu te-ai mai simtit murdara, ci curata, ai aruncat suferinta pe o femeie "care isi neglija sotul" si pe 2 copii mici. Chiar nu vreau sa fiu dura si nici sa te ranesc, dar vreau sa stii, asa cum ai vrut si tu sa se stie adevarul in 1992, ca mai sunt si oameni care gandesc altfel. Imi pare rau pt bunica ta![flo] La cele de mai sus nu am decat comentariul ca, dupa umila mea parere, cel care a produs suferinta sotiei este sotul. El a ales.

e-n spiritul ideii ca amanta are aceleasi indatoriri, obligatii si responsabilitati fata de sotie, ca si sotul care si le-a asumat, le-a jurat, a semnat pentru ele si le-a parafat. ba chiar din cand in cand nitel mai multe. idee pe care ma tot straduiesc s-o inteleg, si nu reusesc. "it's nice to be important, but it's more important to be nice"