sotul meu "nu poate"

[andacos]

Ni-na ,cred ca nu s-a intzeles prea bine ce am vrut s spun! Eu ca parinte imi doresc fericirea copilului meu si chiar nu vreau sa ma gindesc ca ar putea exista parintzi care pun fericirea ,linistea sufleteasca a propriului copil in joc ,pentru o stabilitate financiara! Daca eu as fi mama lui luccio de exemplu si ar veni la mine sa-mi ceara sfatul,sa ramina pentru stabilitatea financiara care i se ofera dar pe plan sentimental un mare 0,eu nu as indruma-o pentru varianta"ramii"! In rest,asa cum am mai spus,ea trebuie sa traiasca pentru ea nu pentru familia ei! Dana

[ni-na]

scuze,am fost prea revoltata si nu am citit cu atentie..[flo]pt andacos

[adc]

Eu incerc sa inteleg problema din punct de vedere strict medical. Nu stiu, poate s-a scris si nu am vazut eu, sau poate nu stii nici tu, sotul tau a avut vreodata o relatie sexuala cu altcineva inaintea casatoriei? Ceea ce stiu sigur e ca desi se intampla RAR, unii baieti care au practicat masturbarea in exces in adolescenta ajung mai tarziu sa nu poata duce la capat un act sexual normal. E o problema medicala. Faptul ca s-a masturbat in prezenta ta ca sa iti arate ca nu e "impotent" ma face sa ma gandesc ca e disperat, nicidecum ca dorea sa te jigneasca. E reactia de copil "nu ma crezi? pai hai sa iti arat!". Personal cred ca problema se poate rezolva. Asa cum spunea cineva, sunt si alte metode de satisfacere sexuala decat penetrarea. Si cu rabdare si in timp, s-ar ajunge poate la un succes complet. Dar, ca lucrul asta se intample ar fi nevoie e o relatie in care intelegerea, dragostea si comunicarea sa fie la cote maxime, nicidecum dupa 3 ani de relatie disperata si nefericita. Si da, cred ca e o problema grava, pentru amandoi in egala masura. Nu prelungi agonia daca simti ca nu poti face nimic care sa VA ajute. Banuiesc ca esti tanara si ai alte asteptari de la viata...

[anyella]

Citat:

citat din mesajul lui gabriella1 bine ca v-am starnit. Ati uitat de problema cu sculatu'- culcatu' si-ati "sarit " pe mine. Usurel fetele, ca io n-am decat cinjdekile cu hainele ude. [:D] Gabriela "Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

Oare? Ca prea faci caz de asta.Eu am douajdekile.E ok? D-zeu sa il odihneasca in pace pe tatal tau. Luccio,sigur nu e diabetic? Nu ne-ai zis nimic de asta. ---------------------------------------------- [url="http://i41.tinypic.com/219azp5.jpg"]Tashi[/url]

[roz6]

Citat:

citat din mesajul lui luccio_d Daca plec unde pot sta? In plus ma pot intoarce in Romania? este asta o solutie?

Se pare ca nu e prea dificil de luat o decizie... de multe ori viata nu ofera prea multe optiuni pentru ca, de fapt, trebuie sa distrugi un tipar. Si eu cred ca fratele trebuie sa paraseasca barca ta care sta sa se scufunde, cred ca sotul tau trebuie sa puna stop telefonelor mamei (si altor rude) - macar dupa ora 7 seara sa aveti si voi cateva ore de odihna, sa petreceti timp voi cu voi insiva. Am dat peste niste interviuri interesante care s-ar potrivi la multe subiecte de la sectiunea " In unul sau doi..." http://www.consciousmedianetwork.com/members/jdemartini2.htm http://www.consciousmedianetwork.com/members/bmauger.htm Imi place ideea "de ce este considerat binecuvantat/spiritual cel ce daruieste fata de cel ce primeste, cand, de fapt, schimbul echitabil e cel ce aduce echilibrul" [:)]: http://www.consciousmedianetwork.com/members/jdemartini.htm

[bebestrumfitza]

Luccio, spuneai ca ai fugit din Ro. dupa moartea tatalui....dar te-ai dus la un barbat care-ti oferea protectie , se purta frumos cu tine, si cu care nu faceai niciodata dragoste...adica un fel de 'tata'..... Daca asa stau lucrurile, inseamna ca el te vede pe tine ca o 'mama', dupa cum povestesti, iar tu pe el ca un 'tata'....pai nici nu e de mirare ca voi nu aveti relatii intime. Daca dupa 3 ani petrecuti astfel tu simti ca nu mai poti, ca esti la o rascruce, atunci inseamna ca e momentul sa iei niste decizii, si tu pentru tine, si voi doi pentru relatia voastra. Cred ca e important ca sotul tau sa mearga la un medic si sa-si faca analize complete (sange, neurologice etc), pt ca este posibil sa aiba o afectiune de care nu stie. Si sa mergeti (individual si /sau in cuplu) la terapie, dar nu la un psiholog care isi verifica farmecul seducandu-si pacientii (trist, si complet neprofesional actul, dar din pacate se mai intampla), ci la un specialist cu experienta. Amandoi stati de buna-voie in relatia asta de ceva timp, deci si tu ai niste puncte vulnerabile; si consilierea te-ar putea ajuta sa afli ce vrei sa fii: sotie/femeie,'mama' pt sot, 'mama' pt frate, sau ce altceva iti doresti tu. Iar partea cu fratele tau pe care l-ai adus acolo, e o problema. Pai daca deja consuma droguri in Ro, solutia nu e sa-l mutati in alta tara unde sa leneveasca, ci sa aiba o ocupatie, sa faca ceva util, sa se simta folositor/capabil,sa isi asume raspunderea pt viata lui,nu sa fii tu un fel de Dumnezeu pt el. Ca altfel va gasi droguri indiferent unde sta. (daca mama ta a gasit de lucru acolo, in mod sigur si fratele poate munci, chiar pe bani mai putini;) Oricum, iti doresc intelepciune si curaj, sa poti lua decizii si sa faci primii pasi, pe drumul pe care-l consideri potrivit pt tine![flo] bebestrumfitza

[larissa_79]

mda, greu de crezut dar uite ca se poate. Plecand din acest moment si de la aceste date ale problemei eu as proceda cam asa: 1. As face tot posibilul a ajung iarasi la 65 de kg sau chiar mai putin. As avea mare grija de mine....sa arat cat mai bine. Asta ti-ar elimina multe din complexe si frustrari. 2. Dupa ce as arata super m-as imbraca provocator fara aluzii cand suntem in casa. Finut si discret. 3. Daca incearca si nu ii iese as merge apoi la medic sa vedem ce facem. 4. Daca nu incearca nimic as merge la medic sa aflam cauzele. 5. Daca nu ar vrea sa mergem la medic in conditiile de la punctul 3 sau 4 as introduce actiune de divort. In functie de diagnostic as vedea ce fac pe mai departe. Oricum....simt ca lipsesc ceva date din relatarile tale. Larisa si Alexia [zana](13 iulie 2006) http://www.flickr.com/photos/32393475@N00/ [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=125079"]S-o ajutam pe Alexia![/url]

[axxa]

Lasa-l, e clar ca lumina zilei ca nu te iubeste! daca e capabil sa aiba erectie de unul singur, iar langa tine ba, da-i un sut in fund si incepe o noua viata! lasa altora "sansa" de a-si macina nervii cu erectiile lui. mama lui Alex iubit

[cristoiu]

Mai, eu cred ca e o problema psihologica rezolvabila. Exista tratamente, exista metode. Daca nu e gay si nu e nici moarta total, atunci se poate rezolva. Dar se poate rezolva doar intr-o atmosfera plina de iubire si intelegere, fara a plasa sentimente de vinovatie si fara insulte. Ori tu tocmai asta nu ii poti oferi lui. Ai spus clar ca nu il iubesti. Parerea mea este ca nu il ajuti, ca nu il poti ajuta, ca el are nevoie de iubire profunda si neconditionata pentru a trece peste problema lui si tu nu i le oferi si nu i le poti oferi. Il chinui si te chinui si ii impiedici procesul de insanatosire stind cu el. Daca o faci pentru stabilitatea ta financiara sau a fratelui sau pentru orice alt motiv inafara de considerente fata de el este un gest egoist. Desparte-te de el si da-i sansa unei iubiri si insanatosiri. Si da-ti si tie aceeasi sansa la o relatie normala bazata pe iubire si respect. E pacat de amindoi sa continuati calvarul asta. Si iti mai spun ceva. Pare ingrozitor de greu acum sa te desparti de el. E firesc, o despartire e intotdeauna ca o mica crima. Stiu ce insemna si cit de greu e sa ii spui cuiva "Vreau sa ne despartim fiindca nu te iubesc", am facut-o si eu cu fostul. Dar in retrospect e cel mai bun lucru pe care l-am facut si pentru mine si pentru el, suntem amindoi mult mai fericiti acum. Si tot in retrospect, nici macar nu mai pare atit de greu ce am facut. Asa ca hai. Hotaraste-te. Ori il iubesti si atunci ii acorzi suportul tau neconditionat, ori nu-l iubesti si atunci ... e o simpla fraza. Trage aer in piept si ...

[luccio_d]

Vineri seara ne-am certat, cand era cearta in toi hop si soacra pe la noi, cica a auzit zgomot si s-a speriat.A intrat fara sa bata la usa direct pe campul de lupta. A inceput sa planga (soacra) ca de ce ne certam , ce ne lipseste , avem tot e ne dorim (asa crede ea), sotul tipa eu urlam si e plngea, ce tablou..... Sambata am incercat sa ne impacam, nu imi vine sa cred cat de repede ii trece supararea , acum tipa acum e vesel, sunt obosita de aceasta situatie. Ieri i-am marturisit mamei mele prin ce trec nu a zis nici ramai cu el nici lasa-l, a zs sa decid ce e mai bine pentru mine. Are o mentalitate invechita, daca nu te bate , nu te jigneste si nu te inseala de ce sa nu stai cu el.??? Maine voi merge sa ii fac programarea la medic. Stiti de ce nu ne sarutam de 2 ani??? din cauza tigarilor...nu suport mirosul de tigara, si elnu vrea sa renunte cu toate ca la inceput mi-a promisca o va face.