Comportamentul celui care ti-a distrus viata

[relysiandrei]

Dragele mele, Unele dintre voi stiti deja povestea mea, pentru cele care nu o stiu, pe scurt este cam asa: in urma cu 7 luni si jumatate am suferit un grav accident rutier provocat chiar de fratele meu, care a intrat cu 120 Km la ora intr-o curba si ne-am rasturnat. Am avut hemoragie interna, ruptura de splina, coloana vertebrala rupta, am pierdut un copil, pentru ca eram insarcinata la accident. Dupa 2 operatii si 2 chiuretaje acum sunt cam in urmatoarea situatie: pot sa merg foarte incet cu ajutorul unui baston, nu mai pot sa misc piciorul drept de la genunchi in jos, nu mai pot sa muncesc ( inainte am muncit, sunt de meserie inginer chimist, acum nici casnica nu ma pot numi pentru ca sunt foarte multe pe care nu pot sa le fac), nu mai sunt o mamica normala, nu mai sunt o sotie normala. Dar pentru ei sunt speciala, sunt mai pretioasa ca oricand si pentru asta o sa lupt mereu. Dar nu asta e subiectul, spuneti-mi, dragele mele care ar trebui sa fie comportamentul fratelui meu, cel care m-a adus in situatia asta, pentru ca mie mi se pare cel putin ciudat comportamentul lui: a fost plecat in voiaj 4 luni si nu a mi-a dat un telefon, l-a deranjat ca m-am suparat pe el ca nu m-a sunat nici cand a venit acasa, mi-a zis: "ca ce, nu mai are omul dreptul la intimitate, ca vroia sa se odihneasca cateva zile si apoi sa mai dea si pe la neamuri", adica eu, sora lui si parintii lui. Apoi a venit sa vorbeasca cu mine specificand ca face asta doar pentru ca acum isi da seama ca sunt normala, ca nu mai sunt furioasa pe el. I-am spus ca vreau sa plangem impreuna si sa ne mai treaca din suferinte, dar a zis ca el nu vrea sa planga cu mine. Am vazut ca sufera doar intr-un moment, cand i-am zis ca am facut histeroscopie chirurgicala si mi-a revenit menstruatia, atunci a avut un moment de slabiciune si a plans de fericire. L-am iubit pentru asta si mi-am zis ca as putea chiar sa-l iert intr-o zi si sa fim din nou fratii care am fost. Dar asta a fost singurul moment. Aflu mereu ce se mai distreaza, pe la gratare, prin cluburi, vacante pe la munte, iar mie imi mai da cate un telefon razlet, dar vorbim orice prostii, nu ma intreaba cum ma simt, ce mai fac, poate am nevoie de ceva, nimic de genul. Voi ce credeti, asa e normal? Voi ce ati face daca ati fi in locul lui? Sau in locul meu? Pupici dulci Rely, mamica lui Andrey si mamica unui mic ingeras. Voi ce ziceti rely

[ladyJ]

Rely, fratele tau nu a vrut sa te nenoroceasca.Aata cred ca e clar si pentru tine. Ati avut un accident. Greseli facem cu totii. Tu ai fost grav afectata, el se pare ca nu. OK, acum tu astepti de la el mai multa atentie, sa te sune, sa te intrebe, te deranjeaza cand el isi vede de viata lui mergand in excursii, etc. Acest comportament NU inseamna ca nu-i pasa. Exista oameni care NU POT ARATA cand ii doare ceva, isi ´´inghit´´ sentimentele.Fratele tau a plans. O data, nu conteaza ca doar o data.Conteaza ca si-a aratat slabiciunea, nu a mai putut si a plans la aflarea vestii bune. El se simte oarecum vinovat si sunt sigura ca spera ca TU sa iti revii complet. Dar asta nu inseamna ca, trebuie sa stea ghemuit langa tine si sa plangeti amandoi unul pe umarul celuilalt. Incearca sa uite oarecum, vazandu-si de viata.Viata din care nu te exclude, dar nici nu e permanent la dispozitia ta asa cum TU ii CERI. Ca daca stai sa plangi permanent pentru ceva, pur si simplu nu faci pasi in fata spre uitare, spre recuperare. Este clar ca te derajueaza ca el ´´ se distreaza prin cluburi,la gratare´´ dar..ce ai vrea tu sa faca? sa stati amandoi pe canapea si sa plangeti? Cel mai bine pentru tine este sa nu te agati cum de fratele tau, sa nu astepti de la el sa se gudure pe langa tine permanent ci sa te faci bine, sa lasi gandurile negre si sa TRAIESTI. El vrea sa uite.Nu-l invinovati mai mult decat el insusi se simte vinovat[flo] Multa multa sanatate iti doresc !

[Alex2]

Rely, imi pare rau ptr problemele de sanatate care le ai. Dar daca te incarci cu energie engativa si ganduri negre nu te ajuti cu nimic. Fratele tau nu a facut accindetul intentionat si nu iti este practic dator cu nimic. Daca nu sufereai din pricina accindetului, mai erai suparata pe el din aceleasi motive? Ca nu te suna, ca are viata lui? Nu e corect sa crezi ca daca din greseala lui tu nu-ti poti trai viata, nu mai are nici el acest drept. Poate daca era o persoana straina, iti era mai usor, urai acea persoana, pe fratele tau continui sa-l iubesti. Dar nu l-ai iertat. Inca il acuzi. Incearca sa il ierti, si ai sa te eliberezi tu. Incerca sa depasesti starea omului bolnav, sa iti accepti boala. De fapt cred ca aceasta este problema ta de fapt. Ca tu nu te simti "o mamica normala, o sotie normala". Nu trasa stereotipuri. Oamenii cu handicap nu sunt normali? Raportati la ce? Ba da, esti normala, asa cum esti. Incearca sa vezi partea plina a vietii. Inca traiesti, inca ai o familie, un sot, un copil. Inca o sansa. Profita de ce ti-a ramas si valorifica ce poti face, nu ce nu poti face. Nu iti incarca sufletul cu ura si resentimente. Ele iti iau din energie, te trag inapoi. Invata sa traiesti cu tine, tu cu tine in primul rand. Apoi restul vine de la sine. [flo] Alexandru, tati de 3 copii perfecti (un baietel nazdravan, o fetita mica luptatoare, si un ingeras in cer) _____________________________________ Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

[Alex2]

Citat:

citat din mesajul lui relysiandrei imi mai da cate un telefon razlet, dar vorbim orice prostii, nu ma intreaba cum ma simt, ce mai fac, poate am nevoie de ceva, nimic de genul. Voi ce credeti, asa e normal? Voi ce ati face daca ati fi in locul lui? Sau in locul meu?

Ah, da, si referitor la ce am citat. Este posibil sa se simta vinovat, daca il mai acuzi si tu, ptr el este o vina in sufletul lui. Este posibil din acest motiv sa te evite, se simte vinovat si nu stie ce si cum sa faca. Mai bine i-ai spune ca l-ai iertat, ca ai inteles situatia, si sa refaceti relatia dintre voi, cum probabil era inainte de accident. Si indraznesc sa te intreb: cum era relatia dintre voi inainte de accindent? Te suna des, te cauta, petreceati mult timp impreuna? Este ceva schimbat intre voi din cauza accidentului? Alexandru, tati de 3 copii perfecti (un baietel nazdravan, o fetita mica luptatoare, si un ingeras in cer) _____________________________________ Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

[dov]

pey si inainte de accident cum era? mai atent? ca unii-s egoisti o viata. daca era om, inseamna ca acum are un puternic sentiment de vinovatie, care-l face sa se poarte asa fata de tine. daca si inainte era rece, si egoist, si acum si mai si...nu e nevoie sa continui.

[wnimra]

buna din intamplare am descoperit subiectul si o sa iti raspund si eu Este posibil ca fratele tau sa sufere foarte mult.Atat de mult incat reuseste foarte bine sa ascunda asta.Vede foarte clar ca din cauza neatentiei lui tu ai ajuns asa.Tu ti-ai dat toata viata peste cap si este normal sa fii suparata pe el iar el stie asta.Pt unii este greu sa traiasca cu o povara atat de mare.In mintea lui probabil ca se gandeste ca il urasti , ca el este responsabil , ca el ''fratele'' trebuia sa aiba grija de sora lui, etc. Important este ca nu a vrut, cine isi doreste asa ceva?! Iar tu trebuie sa iti revii si sa fii femeia si mama de care au nevoie ai tai.Cu fratele poti lua tu atitudine sa incerci o relatie fara sa va simtiti constransi de evenimentul nefericit.Timpul le vindeca pe toate. Si eu sunt o sora cu un frate si te inteleg perfect. multa sanatate si vointa ca sa te recuperezi. http://community.webshots.com/photo/2261592570103302750zREysg

[Mindy]

Rely, Daca eram sora voastra mai mare il luam pe fratele tau de guler si i-as fi zis: du-te si cere-ti iertare. De asta ai nevoie. Sa vina isi ceara iertare, sa te stranga in brate si sa planga cu tine. Sa iti spuna 'Imi pare asa de rau'. Si asta ar fi un pas in procesul vindecarii tale, al iertarii. 120 km in curba, cu o persona insarcinata in masina care iti este sora? teribilism! Eu cred ca si el sufera, dar nu stie ce sa faca.. nu are un cuvant de spus, probabil le tine in el, sufera in tacere. Nu mai are rost sa te gandesti la regrete. Trebuie sa accepti situatia asa cum este ea. Ti-e tare greu. Imi pare asa de rau de ce s-a intamplat cu sanatatea ta si pentru copilul tau pierdut, care urma sa se nasca acum din cate imi dau seama.[q] E bine ca de descarci aici, iti mai alina din durere. Ai grija de tine! O sa fii bine. Esti in viata, asta e cel mai important cu un copil minunat si un sot care e langa tine!

[lisaelisa]

Da, asta cred si eu. Ai nevoie ca fratele tau sa-ti ceara iertare pt raul provocat, chiar daca a fost un accident. Spune-i ca ai nevoie de asta pt a merge mai departe. Sunt sigura ca se simte vinovat. Doar esti sora lui. In rest, bucura-te ca esti in viata si de ceea ce poti sa faci acum. Sanatate si putere iti doresc ! [flo] lisaelisa mami de Ancuta [aerob] ingeras iubit si dragalas

[oocristina]

Relysiandrei, esti o femeie atit de puternica! Relysiandrei, [flo][flo][flo][flo][flo]

[Rufus]

Eu vad asa problema: fratele tau e vinovat 100% pentru producerea accidentului. In astfel de situatii poate fi chiar tras la raspundere. Va purta cu el toata viata aceasta vina si doar timpul va demonstra cu cat a influientat vietile voastre acest lucru. Legat de comportamentul sau, aici se poate discuta. Se prea poate sa-l doara in basca, esti vie, mai sontoroaga, asta e soarta (si chiar asa e). Putea sa va intre un tir in fata si ajungeati la fel, poate mai rau, era altul de vina. Dar fapta e fapta, schilodeala ramanea. Sau se poate sa incerce sa evite o confruntare cu tine, care sa te raneasca, nu stie cum s-o faca, trage de timp. Poate plange acasa, sa nu-l vezi, si isi petrece timpul in compania celor care nu-i amintesc de nenorocire. E un comportament tipic de autoaparare, animal, care depaseste ratiunea umana. Poate ca ti-ar fi prins bine mai multa compasiune din partea lui, dar asta nu e un semn ca te-a uitat. Sfatul meu este sa te concentrezi asupra ta, iar pe frate sa-l treci "in asteptare", pana in clipa in care vei fi refacuta suficient pentru a te confrunta cu el, sau a-l ierta. Pentru etapa urmatoare, iertarea si impacarea cu soarta trebuie sa faca parte din terapia ta. [url="http://community.webshots.com/user/tora97"]RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lor[/url][foto][url="http://www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email "] Surpriza 2008[/url][foto] "EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde