Cand barza vine neinvitata

[balanta]

Stiu clover, tocmai de asta o inteleg pe babyblue, candva asa eram si eu,dar cu anii pe langa faptul ca nu mi-a mai pasat de opinia altora , am ajuns la concluzia ca nu mai trebuie sa vorbesc decat ceea ce imi poate aduce un + si nu un -, pentru ca oricum " o minune tine trei zile". Si da, ai dreptate,sunt si pareri minoritare, nu stiu daca neaparat se pune problema de bate,se pune problema din ce parte privesti. Eu am trait alte timpuri si am patru avorturi la activ si nu ma simt nicicum,pe vremuri femeile faceau avorturi platind de multe ori cu viata pt ca era interzis si nici nu existau prea multe metode de contraceptie. Iar optiunea de a fi mama sau nu e personala, o data, de doua ori sau niciodata...mi se pare putin nepotrivit sa vin pe un forum si sa intreb daca sa fac sau nu un copil, daca o sa ma descurc sau nu , atat timp cat numai eu imi stiu resursele financiare, psihice, emotionale si chiar fizice. E clar ca postarile sunt strict subiective, doar din unghiul celui ce posteaza si nimeni nu va sti adevarata situatie. De la o zi la alta i se poate schimba starea de spirit a celui ce are o dilema si atunci noi ce facem, ne dam dupa cum oscileaza interlocutorul? De asta in general e bine sa spunem ce am face noi si nu ce e bine sa faca cel in cauza. De multe ori cei care posteaza o fac in scop terapeutic. E posibil sa le treaca randurile prin fata ochilor fara sa priceapa continutul sau mesajul. E ca atunci cand doar vrei sa te asculte cineva fara sa-ti spuna daca ai gresit sau nu. Doar sa te lamentezi.Si uneori ajuta.

[Bluel]

Off-topic: Uite ca si eu sint mamica de 9 luni si imi iubesc baietelul la nebunie (chiar daca am vrut sa fie fetita), dar nu ma incadrez in categoria majoritatii celor care dau cu rosii in fetele care gandesc ca Babyblue....Eu consider ca adevarul e undeva pe la mijloc si ca fiecare dintre noi o sa treaca prin diferite experiente la varste diferite si la vremea potrivita. Si eu eram ca Babyblue, la 29 de ani abia ma casatoream, la 34 de ani abia incepeam proiectul bebe mai mult fortata de probleme medicale, iar acum la aproape 36 sint cea mai fericita mamica din lume. Pana acum doar 2 ani, nu concepeam week-end acasa, vacante de cel putin 2 ori pe an in diferite locuri in lume, cluburi, iesiri, aranjata tot timpul si la office si in afara, etc... Nici mie nu imi placeau copiii, nici acum nu pot spune ca mor dupa copii, dar dupa al meu DA si sint in stare de orice sacrificiu pentru el. Am persoane in anturajul meu care imi spun "Nu credeam ca esti capabila de asa ceva", altii, mai cu fitze spun "Ce ai fost si ce ai ajuns", dar pe mine nu ma deranjeaza, ei nu pot intelege ce inseamna sa ai un copil, ca atunci cand se uita in ochii tai, te topesti si nu iti mai pasa ca nu mai esti in pas cu moda, ca nu ai unghiile si parul perfect aranjate, ca nu ai fost in week-end la Amsterdam s.a.m.d. E un sacrificiu placut, atentie eu am renuntat si la job pt. acest copil! dar e o situatie temporara si o sa am timp si de job si de altele, deocamdata eu vreau sa fiu alaturi de copilul meu, vreau sa-l vad crescand sub ochii mei, nu vreau sa pierd anii astia, cel putin 2 ....Si hai sa fim serioase, e greu cu un copil mic, e greu cand nu te ajuta absolut nimeni, nici mama, nici soacra, nici bona, asa ca daca as fi avut 20 de ani, cu siguranta as fi suferit...Inchipuiti-va ca eu trebuie sa imi car copilul peste tot unde merg, neavand cu cine sa-l las, o iesire la coafor mi se parea in primele luni o iesire in...Caraibe :) Deci, consider ca un copil trebuie adus pe lume atunci cand simti ca poti sa iti asumi niste responsabilitati, cand ai bifat deja capitolul scoala, calatorii, casa, job etc...altfel vei fi frustrata si nu vei avea un copil fericit. On-topic: Ruxita, cum esti, ce ai hotarat? In cate luni esti insarcinata?

[iulix]

Ruxita eu zic ca daca ai o situatie materiala buna mai bine il lasi sa plece. Daca el a ales drumul asta nu ai ce sa faci. Dupa parerea mea un bb are nevoie de ambii parinti, dar numai atunci cand acestia sunt in stare sa se inteleaga, nu cand sunt in prag de divort. Daca nici gandul ca va fi tatic nu l-a facut sa se razgandeasca, nu stiu cel-ar face sa se mai schimbe. Iar la faza ca el si-a permis sa aiba relatii extraconjugale si tu nu, nu stiu de ce te mira... Din moment ce ati vorbit de divort el s-a considerat un om liber sa faca ce doreste si probabil asta a simtit ca vrea. Oricum eu iti doresc multa bafta, sa fii sanatoasa si sa te bucuri de bb![flo][pup]

[Luna1]

Am si eu o intrebare pentru babyblue si cele care gandesc ca ea (cum ca un copil e practic o povara si clar un mascul nu se mai uita la tine cand ai 2 copii cu doi barbati), eu ce ar fi trebuit sa fac? Iata situatia mea: Copil din relatie anterioara de aproape 8 ani, recasatorita, acum 3 ani am simtit ca dorim sa mai avem copii, sa ne simtim impliniti pe deplin ca si cuplu, asa ca acum aproape 2 ani s-a nascut praslea. Ne intelegem perfect ne merge totul mai mult decat bine. Acum daca ipotetic devenim brusc nefericiti ce ar trebui sa fac pentru a imi asigura implinirea? sa nu divortez? Sa divortez si sa las copilul ultimul la tata si sa uit de el ,ca deh nu se mai uita masculii la mine dupa aia? Sa nu-l fi facut? Si daca Ruxita ramanea gravida in urma cu 2 ani cand zicea ca incercau pentru un copil, acum ar fi avut un bebe, ce sa fi facut cu el ca doar tot la deznodamantul asta puteau ajunge? Eu zic ca fiecare are propriile prioritati, normal ca daca nu-ti plac copiii nu-i faci, daca iti plac masinile iti iei 5(sau cate te tine buzunarul) insa nu cred ca poti sa-i spui cumva atat de rece si in plina ignoranta ti-ai complicat viata, pentru ca nu stim noi daca nu cumva si-a infrumusetat-o mai degraba, bineteles in functie de cum vede ea acest copil. Mamica de stelute [url="http://alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=5105"]Cosmin[/url] (30 iulie 2001) si [url="http://alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=5019"]Adelise[/url] (11 august 2007)

[babyblue]

luna, hai ca e absurd, pe bune. tu ai facut un copil in casatorie si chestia asta cu..."dc peste ani nu ne mai iubim", e ca aia cu drobul de sare. ca si ipoteza ca ea ar fi facut copilul acum 2 ani. ce faci tu e sa pui pe tapet niste IPOTEZE. eu m-am legat de situatia reala si concreta. _______________________________________________________________________ Babyblue va pupa pe toti!! "Dorintele neimplinite sunt sursa dramatismului interior. (Cioran)" -

[Happy_in_TO]

Ruxita, felicitari pentru sarcina, sa fie usoara si sa ai un bb sanatos. Nu stiu ce as fi facut in situatia ta dar cu mintea de acum as fi acceptat copilul ca pe un dar de la Viata. Care nu are legatura cu fostul, cu sentimentele fata de el si cu ciuda ca el va fi liber ca pasarea cerului si tu cu obligatii marite. Dupa mintea mea de acum un copil nu ar trebui folosit ca "bonding" intre parteneri, il faci pentru ca vrei copilul, vrei sa devii mama a doua oara, il faci ca sa daruiesti din tine altei fiinte. Surprinzator, la tine va fi mai usor din punct de vedere emotional. Nu mai treci prin furtuna de emotii si de invinuiri, nu te mai lupti inutil cu morile de vint...emotional voi doi v-ati despartit deja. Daca financiar te descuri acum singura sint sigura ca te vei descurca si mai tirziu. Ai grija de tine, fii buna cu tine si concentreaza-te asupra lucrurilor importante in viata ta.[flo] P.S. Nu credeam ca mai exista cineva care mai vrea SUV...

[babyblue]

:))) mai e incredibila urticaria asta acuta la ideea de suv. _______________________________________________________________________ Babyblue va pupa pe toti!! "Dorintele neimplinite sunt sursa dramatismului interior. (Cioran)" -

[Luna1]

Babyblue nu inteleg ce e absurd? Faptul ca as putea sa ma trezesc divortata cu doi copii cu tati diferiti? Imi pare rau dar absurd e ce scrii tu, la rata divorturilor din ziua de azi se poate intampla oricand, Doamne fereste. Mai gandeste-te. Mamica de stelute [url="http://alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=5105"]Cosmin[/url] (30 iulie 2001) si [url="http://alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=5019"]Adelise[/url] (11 august 2007)

[ina_nz]

Eu totusi nu inteleg un lucru. De ce parerea tatalui nu conteaza absolut deloc in luarea deciziei? Voi aveti impresia ca barbatii sunt niste animale fara suflet care isi pot lasa copiii fara sa le pese? Or fi si d'aia, nu zic nu, dar sunt si barbati care iubesc copiii la fel de mult cat ii iubesc si mamele. Imi pare rau ca ruxita nu a mai intrat sa ne spuna care mai e situatia. Ea a povestit doar din punctul ei de vedere dar nu ne-a zis ce parere are sotul despre intamplare. El doreste copilul sau o impinge la avort? Pastrarea sau nu a copilului e o decizie atat de grea.....ar trebui sa discute si sa decida ei doi nu Ruxita si forumul. Silvia mamica de Adrian (22 August 2003) si [url="http://babystrology.com/tickers/baby-ticker-glass.swf?parent=Silvia&year=2009&month=7&day=24&babycount=1" type="]baby[/url] [gravi][fetita]

[catalina2307]

Citat:

citat din mesajul lui ina_nz Pastrarea sau nu a copilului e o decizie atat de grea.....ar trebui sa discute si sa decida ei doi nu Ruxita si forumul.

O postare inteligenta .[flo] Violeta - te pup mult, sper ca totul este ok. [pup] Catalina [url="http://home-and-garden.webshots.com/album/572096894nBsbwK"]coltul meu de rai[/url]