nastere fara tati...

[mamilivia]

Nu stiu exact cum sa incep, dar vreau sa va spun ca nu caut compatimire ci, poate, doar incerc sa ma descarc de o problema care, in acest moment, mi se pare ca ar fi sfarsitul lumii. Inceputul lunii iulie ar fi trebuit sa fie cea mai frumoasa perioada din viata noastra pentru ca atunci va veni pe lume printesa noastra. Doar ca in urma cu o saptamana tati s-a hotarat ca nu mai poate merge alaturi de noi, motivul fiind unul necunoscut. Timp de patru ani am avut o relatie extraordinara, nu ne-am certat decat foarte rar (si asta din cauza ca el era gelos), viata noastra a fost minunata, mereu imi spunea ca nu isi doreste nimin mai mult pe lumea asta decat sa facem o fetita, sa fie frumoasa si desteapta ca si mine. Ei bine, in momentul in care am aflat ca sunt insarcinata, el a inceput sa se dea la o parte, in sensul ca mereu spunea ca isi doreste copilul, dar ca o sa ne fie foarte greu (are o firma care nu mai merge atat de bine). Pana saptamana trecuta am crezut ca va avea putere sa treaca peste greutatile financiare (oricum nu eram la sapa de lemn, bani aveam, dar nu atat de multi cu cat eram obisnuiti), si sa ne crestem mult dorita fetita impreuna. Dar, cu toata dragostea, [bang], saptamana trecuta mi-a spus ca nu isi poate lua astfel de responsabilitati fara a avea o baza materiala. Am ajuns sa plang mai mult decat imi puteam imagina vreodata, mi-e frica ca nu cumva sa se intample ceva cu iubita mea in burtica, el nu ma mai cauta de atunci, nu raspunde la telefon, in apartamentul lui nu e nimeni... sunt disperata, iubita mea poate ca va avea linie in locul tatalui pe certificatul de nastere... e greu, dintr-o mre iubire s-a ajuns la o mare nenorocire s-a nascut o mare iubire [url="http://babystrology.com/tickers/baby-ticker-glass.swf?parent=livia&year=2009&month=7&day=12&babycount=1="]sufletul meu[/url] [gravi] +32 [fetita]

[babyblue]

imi pare extrem de rau..... incearca sa fii optimista, poate totusi lucrurile se vor rezolva in bine. dc nu raspunde la nimic, nu e acasa, poate i s-a intamplat ceva..vorbeste cu familia lui, cu prietenii... Doamne ajuta! _______________________________________________________________________ Babyblue va pupa pe toti!! "Dorintele neimplinite sunt sursa dramatismului interior. (Cioran)" -

[luiza@rianna]

Incearca te rog sa te linistesti. Gandeste-te la printesa din burtica in primul rand pt ca esti in ultimul trimestru de sarcina.Din cate stiu eu mai ales acum trebuie sa ai liniste sufleteasca si sa nu intri in panica. Bebelusa simte tot ceea ce simti si tu. Stiu ca e foarte greu mai ales dupa patru ani si o relatie extraordinara. dar bebe e acum pe primul loc. Nu-l mai cauta un timp si sunt sigura ca se va intoarce el singur. Sau incerca sa vorbesti daca poti cu parintii lui, cu fratii lui daca are. Totusi nu-mi vine sa cred ca exista barbati asa lasi. Un copil iti umple viata de bucurii, cand esti trista si-ti zambeste uiti de toate. Indiferent ce se va intampa fii tare pt dulceata ta cea mica si o sa vezi ca ea o sa-ti schimbe total viata.

[mamilivia]

La inceput am intrat in panica si am crezut ca poat a patit ceva de nu mai raspunde la telefon si la mesaje. Mereu imi trimitea sms-uri si imi spunea ca ne iubeste mult pe amandoua. Dar, dupa doua zile de absenta, l-am rugat printr-un sms sa imi dea macar refuz la apel ca sa stiu ca e sanatos si sa nu imi fac griji pentru viata lui. Si mi-a dat ton de ocupat atunci cand l-am sunat, deci e bine, sanatos. Cel mai tare ma doare ca nu are putere sa raspunda la telefon si ca nu poate sa dea dovada de maturitate. Sa dea Dumnezeu sa fie totul bine cu fetita noastra, restul sper sa se rezolve, cu toate ca simt ca sunt la capatul puterilor, am nevoie de el, macar psihic sa ma sprijine, sa simt ca il am alaturi... s-a nascut o mare iubire [url="http://babystrology.com/tickers/baby-ticker-glass.swf?parent=livia&year=2009&month=7&day=12&babycount=1="]sufletul meu[/url] [gravi] +32 [fetita]

[emilia_m]

Este oribil ce ti-a facut omul asta. Nu s-a gandit nici un moment decat la el, la sentimentele si temerile lui. Poate si tie iti e teama, poate si tu ai vrea sa fugi, doar ca tu nu poti sa-i lasi lui burtica si sa pleci in lume. Este un las fara masura din punctul meu de vedere. Doamne sfinte!... Cum sa lasi o femeie insarcinata in ultimul trimestru sa se descurce singura cu toate cele? Nu s-a gandit ca ai nevoie de cineva alaturi cand vei naste cand vei iesi din spital cand va trebui sa o schimbi pe cea mica, sa o imbaiezi, sa o hranesti... macar doua-trei luni (pana nasteai si te acomodai cat de cat cu bebica si cu noua situatie) din bun simt si respect fata de tine si fata de copilul lui si tot trebuia sa mai stea. Sincer, e de neiertat ce a facut. O femeie (orice femeie dar mai ales o femeie insarcinata) are nevoie de un barbat puternic alaturi (prin puternic nu inteleg nicidecum bogat ci stabil emotional, dedicat, iubitor si atent - un barbat pe care sa te poti baza) nu de un las care intoarce spatele si fuge cand simte ca se apropie greul. Ce s-o fi gandit: din treaba aia cu la bine si la greu pentru el e valabila doar prima parte? S-a gandit ca singura o sa iti fie mai bine? Daca da, daca intr-adevar asa s-a gandit atunci sincera sa fiu sunt convinsa ca iti va fi mai bine fara el. Viitorul meu sot mi-a spus ca s-a despartit la un moment dat de o femeie care l-a amenintat ca se sinucide daca o paraseste. L-am intrebat de ce si daca nu i-a fost frica ca intr-adevar femeia va face o tampenie si o va avea pe constiinta. Mi-a zis: ce as fi putut sa fac altceva? Sa raman cu ea, sa facem un copil-doi si daca Doamne-fereste copilul s-ar imbolnavi de ceva sa port si grija ei ca daca nu rezista stresului pica in depresie si se sinucide de teama sau de mila pruncului? Sau sa imi fie teama sa ma cert vreodata cu ea sa nu cumva sa o apuce vreo disperare din nimic sa ia copilul in brate si sa se arunce de la etaj cu el cu tot? M-am gandit mult la ce a zis: avea perfecta dreptate. Oamenii instabili emotional ar trebui mai intai sa isi rezolve problemele si abia apoi sa se gandeasca sa faca copii. Un copil depinde de parinte cel putin pana la varsta de 14 ani (cunosc cazuri in care copii de 14-15 ani au plecat de acasa si s-au descurcat destul de bine pe cont propriu, desi nu as recomanda nimanui sa incerce). Probabil sotul tau a ales sa plece pentru ca a realizat ca nu este suficient de matur sau capabil sa aiba grija, impreuna cu tine, de un copil pentru atat de mult timp. Problema este ca si-a ales fooooaaaarte prost momentul!!! Trebuia sa se gandeasca la asta de preferat inainte sa concepeti copilul. Daca tot s-a gandit tarziu macar putea sa mai astepte putin, sa aranjeze lucrurile altfel inainte sa fuga, nu sa te lase balta cand iti e cel mai greu. Totusi eu nu reusesc sa inteleg un lucru: de ce tot tu esti cea care il suni pe el si ii dai sms sa il rogi sa iti inchida daca e bine-merci si fericit? El ar trebui sa te sune pe tine, sa vada cum va simtiti si cum v-ar putea fi de ajutor. Daca nu-l intereseaza nici macar atat cat sa dea telefon (sau sa raspunda la telefon) atunci in mod clar nu va merita! Emilia M Copii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

[Rufus]

Citat:

citat din mesajul lui mamilivia saptamana trecuta mi-a spus ca nu isi poate lua astfel de responsabilitati fara a avea o baza materiala.

Ceva (necunoscut tie) s-a intamplat. Nu are logica, cu o luna inainte de nastere sa constate ca nu-si asuma responsabilitatea, desi pana atunci si-o asumase. Nici macar un avort nu mai poti face, sa poata spune ca el nu se baga...Adica mi se pare mai logic sa spuna ca nu vrea copil, ca nu-i place, sau nu mai vrea sa stea cu tine...urat, dar macar are sens. Daca chiar nu ai avut nici un semn din partea lui, pana la "solutia finala", eu zic sa nu te repezi cu concluzii (chiar daca se poarta...) si sa incerci sa afli ce se petrece. Mie nu mi-e clar de loc... [url="http://community.webshots.com/user/tora97"]RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lor[/url][foto][url="http://www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email "] Surpriza 2008[/url][foto] "EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[Alex2]

Citat:

citat din mesajul lui mamilivia mi-a spus ca nu isi poate lua astfel de responsabilitati fara a avea o baza materiala.

Fantastic, si-a dat seama de asta acum, cu o luna inainte sa devina tata? Din pacate ptr el nu prea mai exista varianta sa se razgandesca. Va fi tata fie ca vrea sau nu, fie ca isi poate sau nu asuma responsabilitatea. Dar nu toti tatii pot fi si parinti adevarati. Eu am o vorba "nu am nevoie de oamenii care nu au nevoie de mine". Daca nu va vrea, este si pierderea lui. Stiu ca tie iti e greu, dar ptr bebelina mica incerca zilele astea sa nu mai plangi si sa nu te necajesti atat. Poate dupa ce se naste fetita il vor incerca altfel de sentimente, va dori macar sa o cunoasca, si se va schimba. Poate acum e si el afectat de schimbarile care au avut loc in viata voastra si are nevoie de timp, sigur e un las ca se poarta asta, dar mai ales nu e corect ca te face pe tine sa suferi. Scuze ca intreb, esti sigura ca nu exista o alta femeie la mijloc? Alexandru, tati de 3 copii perfecti (un baietel nazdravan, o fetita mica luptatoare, si un ingeras in cer) _____________________________________ Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

[ruxij]

Eu sunt convinsa ca a gasit pe vreuna. Se intampla f. des cand nevestele sunt insarcinate sau au bb mic. Nu exista alta explicatie pt razgandirea in luna 8 de sarcina. Probabil nu e acasa pt ca s-a ascuns acasa la dama respectiva. Dc totusi vrei sa il castigi inapoi (desi dc are pe una noua, ar dura cam mult), am citit pe net ca singura solutie este sa nu il suni, sa nu il cauti, sa intrerupi orice contact!! Oricat ti-ai dori sa il suni, dc intrerupi orice contact, o sa vezi ca in 2 sapt, maxim 1 luna, te suna el. Functioneaza.

[azzure_sun]

Si pentru ce sa-l mai vrei inapoi? Daca el te abandoneaza acum, cand ai nevoie de el, ce baza mai poti avea intr-un astfel de om?

[mamilivia]

Nu este vorba doar ca il vreau inapoi, da il vreau, dar il vreau asa cum a fost pana acum cateva luni, adica un om in adevaratul sens al cuvantului, responsabil, capabil sa isi duca problemele la bun sfarsit, un om cu coloana vertebrala. Nu inteleg schimbarea asta radicala, nu cred ca este vorba despre o alta femeie. O sa va explic si de ce nu cred asta. Eu nu m-am schimbat deloc de cand am ramas insarcinata, sunt la fel, doar ca am si o burtica[:D]. Sunt la fel de ingrijita, la fel de atenta cu felul in care arat. Relatiile intime dintre noi nu s-au schimbat deloc, plus ca de acasa era plecat doar cateva ore pe zi, niciodata nu a lipsit noaptea, niciodata nu mi-a dat motive sa cred ca ar exista si altcineva. Nu imi dau seama ce l-a determinat sa ia o decizie atat de absurda... s-a nascut o mare iubire [url="http://babystrology.com/tickers/baby-ticker-glass.swf?parent=livia&year=2009&month=7&day=12&babycount=1="]sufletul meu[/url] [gravi] +34 [fetita]