Divort dupa 18 ani de casnicie

[karluta]

Buna,am 37 de ani si dupa 18 ani de casnicie am ajuns la divort.Nu am crezut ca dupa o relatie reusita cu doi copii minunati ,dupa ce muncesti pe rupte pentru o casa si un confort minim necesar, ajungi la concluzia ca nu esti fericit si nu asta era lucrul pe care l-ai dorit in viata.Am sa va spun pe scurt povestea mea in speranta ca cineva o va citi si ma va ajuta ca cateva sfaturi,pentru ca in acest moment sunt distrusa si nu as vrea ca,copii mei sa sufere si mai mult decat sufera.Asa cum am spus am 37 de ani si doi baieti,unul de 13 ani si unul de 1 an, doi copii minunati,cuminti dar care din pacate cred ca au fost prea mult pentru sotul meu .dupa 16 ani de casnicie o casnicie in care au mai fost si mici neintelegeri dar in principiu totul a fost ok. am decis ca mai vrem un copil.In momentul in care cel mic a dat primul semn ca vrea sa vina in aceasta lume am decis sa cumparam un apartament(pana in acel moment am locuit cu soacra mea ... o femeie minunata).Cu economiile pe care la aveam si cu ajutorul unui credit la banca am reusit sa cumparam un apartament in care ne-am mutat in urma cu 7 luni.Atunci cand stai la parinti totul pare mult mai usor pentru ca o parte din atriutii sunt preluate de ei,in momentul in care ajungi sa ia propriul tau camin situatia se schimba.Din momentul in care ne-am mutat am preluat toate atriutiile casei (spalat,gatit,cumparaturi,ingrijire copii etc)dar se pare ca nu au fost suficiente pentru sotul meu.Primul semn de intrebare l-am avut in primul concediu din acest an cand am plecat impreuna cu familia si cativa prienteni 10 zile afara la mare.Au fost 10 zile de cosmar,10 zile in care sotul meu a fost un pachet de nervi,s-a certat cu toata lumea , a dat in baiatul cel mare(acest lucru nu s-a mai intamplat pana atunci)cu mine a avut mai multe replici violente ce sa spun a fost un dezastru total.Dupa ce am revenit acasa nimic nu a mai fost bun,macarea prea sarata,copii prea galagiosi,timp pentru el prea putin( in conditiile in care la ora la care venea acasa totul era gata ,eu eram cu copilul la plimbare ,in momentul in care eu veneam acasa el pleca la sala sau la alergat cu prietenii) etc.In urma cu ceva timp am decis sa plecam la noi la mare cateva zile ( cel mic are rahitism si sre nevoie de mult soare si cei drept si eu aveam nevoie de cateva zile pentru a iesi din rutia zilnica)si nu singuri pentru a nu se plictisi doar cu noi ci impreuna cu prieteni.In clipa in care am ajuns cosmarul s-a repetat ,aceeasi nervi,aceleeasi crize ca in final sa aiba o iesire foarte violenta fata de baiatul cel mare si un conflic verbal foarte dur si foarte murdar cu mine in fata prietenilor si a familie, dupa care s-a urcat in masina si aplecat la Bucuresti lasandu-ma la mare cu o tona de bagaje si cu doi copii singura si amenintand ca el divorteaza ca s-a saturat de noi.Am reusit sa ajung acasa cu ajutorul familiei ,unde dupa o discutie de 2 minute a decis sa raman eu in casa cu copii cu conditia sa preiau creditul la banca si el sa plece.Si iata-ma pusa asupra faptului implinit...un divort in desfasurare,o casa a bancii,doi copii mici si multa multa durere si semne de intrebare.Unde am gresit?Am incercat sa fiu o sotie buna,o amanta perfecta,prietena si mai stiu eu ce...dar se pare ca am esuat.Se pare ca povara a doi copii si a unui camin nou au fost prea mult petru sotul meu ajuns in pragul varstei critice de 40 de ani.Nu stiu cat am fost de coerenta in tot ce am scris dar in aceste clipe imi este foarte greu sa ma concentreza sa pot spune si cum ma cheama ,imi vine sa urlu sa urlu si iar sa urlu si ma tot intreb ce s-a intamplat si cine este vinovat.

[RAMONELLA]

Imi pare foarte rau...si alta explicatie nu ai primit??? Ramonel,mami de [aerob] Bea(08.11.2007)

---

2 sarcini oprite din evolutie la 5s si 7s-MTHFR C677T heterozigot, PAI1 4G/5G genotip heterozigot In cartea vietii, un înger a scris despre nasterea copilului meu. Apoi, închizand cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pãmant!"

[szivarvany]

Foarte trist ce ti se intampla. El ce spune, cum explica acest divort apartut parca peste noapte ? Daria & felina fioroasa[zana][url="http://4.bp.blogspot.com/_TFA_yYALrsI/SvnpIYmTTTI/AAAAAAAAAB4/KQmqdH1SKtU/S220-h/IMG_0662_1.jpg"]GIULIA(2004 08 16)[/url] cu [buburuza] [url="http://good-times.webshots.com/photo/2581961910059491989nGUHDr"]Sela[/url] _____________________"Meglio sole, che mall`accompagnate !"

[marutzu]

imi pare tare rau...poate are pe altcineva, ce sa zik in loc sa fie mai bn ca stati singuri situatia s a inrautatit... pacat! pacat ca a dat in baietel si cu tine a fost violent verbal am inteles, asta nu se face si nu are nici o scuza

[Gabi_K]

Eu zic sa nu mai cauti motive. Faptul ca a lovit copilul si faptul ca nu va mai simtiti bine impreuna, sunt doua motive destul de serioase sa-l lasi sa plece. Daca el a avut deja o idee atat de concreta asupra impartirii bunurilor, mie mi se pare premeditata toata treaba. Nu stiu daca mai exista cale-inapoi pentru voi, el s-a cam saturat de jocul asta de-a familia, probabil peste o vreme o sa-i vina mintile in cap, dar eu sincer nu prea i-as acorda sansa a doua, dupa un astfel de comportament. Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002) [url="http://www.dropshots.com/kincses3#"]poze noi[/url] [url="http://www.dropshots.com/kincses4#"]poze si mai noi[/url] [url="http://www.dropshots.com/kincses5#"]poze cele mai noi[/url] Povestea nasterii: [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=121877"] Lili [/url] si [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=121907"] Robert [/url]

[marius]

Ai rabdare. E stresat. Nu trebuie sa faci nimic special. Vezi-ti de viata EXACT ca si pana acum, nu pune nimic in plus, doar rabdare. Isi va reveni usor, usor. Nu-l pisa cu intrebari. Nu te chinui pe tine cu intrebari. Doar lasa sa treca zilele una cate una si rezolva DOAR ce poti sa rezolvi. [url="www.romleas.ro/eu"]Eu pur si simplu[/url] / [url="www.romleas.ro/legi/juridic.html"]Pagina legislativa[/url]

[absoluta]

Nu puteti sa va separati fara sa bagati neaparat divort?

[CorinaDani]

domnului sot i s-a urat cu binele. vad ca avea timp pentru sala si alergat cu prietenii, deci obosit sau stresat de serviciu, copii si treburile casei nu prea se pune problema... asa cum ai spus si singura, multi barbati ajunsi la varsta de 40 de ani parca o iau razna de tot...isi pierd capul dupa cine stie ce prospatura, care chipurile vezi-doamne ii apreciaza la adevarata lor valoare, se simt iubiti, intelesi, compatimiti, frumosi, destepti si importanti, le tropaie hormonii si au fluturasi in stomac... insa din putinele detalii date de tine, inclin sa cred ca si-a gasit pe cineva...esti chiar asa de sigura ca de fiecare data se ducea la sala sau la alergat cu prietenii ? i-ai verificat vreodata telefonul (apeluri, sms-uri), mailurile, site-urile accesate ? n-ai observat si alte schimbari la el in ultimul timp ? doar pentru ca a avut un concediu plin de nervi - nu este motiv pentru divort, transat sec dupa o discutie de 2 minute... motivul este cu siguranta altul, sau mai bine spus "alta"... lasa-l in pace o perioada, poate ca isi va reveni, insa nu mi se pare normala violenta fizica si verbala aparuta brusc si indreptata impotriva copilului in primul rand, apoi asupra ta... stii, scenarii pot fi destule, insa ma mai gandesc la altceva, daca varianta cu "alta" nu este reala : nu cumva, din pasiunea aceasta pentru sport (sala, alergat), sotul tau ia, fara sa stii, diverse substante gen steroizi sau alte suplimente pentru sportivi ? unele dintre ele provoaca schimbari de dispozitie, au un efect asemanator drogurilor, daca vrei, in sensul ca dau cumva dependenta... Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 ) "Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

[sieulafel]

karluta,of. si eu tot 37 de ani. si eu tot in pragul divortului - divort "gandit" de mine nu de sot. si eu avand in spate 16 ani de relatie din care 7 ani de casnicie "cu acte"... stiu cum te simti. trec prin acealsi lucru. parte din cele descrise de tine referitoare la relatia de pana acum coincide cu situatia mea. durerea simti ca-ti sfasie inima...si probabil, ca si mine, nu poti decat sa plangi... pe mine m-au ajutat enorm raspunsurile primite aici la subiectul deschis, m-au mai ajutat si niste pastilute prescrise de psihiatrul la care am mers la vreo 2 zile dupa aflarea "bombei" ce mi-a detonat linistea... trebuie sa afli ce-ti doresti tu... si, apoi, parerea mea - poate gresesc! - eu cred ca este mai mult decat spune el... imposibil sa te gandesti la divort doar ca ai niste copii galagiosi acasa, ca sotia nu mai face mancare buna... este si altceva la mijloc. iti doresc putere sa treci prin asta!!!

[emilia.m]

Tu il mai vrei? Banuiesc ca nu-l vrei asa cum este el acum dar cat de mult crezi ca are capacitatea de a se schimba, de a se adapta noii situatii? Poate e doar criza barbatului de 40 de ani... dar daca nu te ajuta, nu preia din responsabilitatile familiei, asteapta totul de la tine si mai face si crize de personalitate nu mi se pare corect fata de tine. Poate totusi Marius are dreptate si sotul tau se va schimba, va realiza ce pierde si isi va reveni. Dar cat de mult crezi tu ca se poate schimba? Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.