Parinti ocupati, soacra bolnava, sotie distanta

[eli71]

Subpapuc, deschide ochii bine..aceste semnale, pe care ti le da, nu mai dorm cu tine ca sforai, nu imi place cum te imbraci, le faci cand nu mai simti iubire pentru celalat...sunt fitze, de femeie satula de un barbat bun, care ii cauta in coarne si va intinde coarda pana acolo unde ii vei permite...Acum docilitatea ta, lipsa ta de interes fata de cum aratti, te imbraci, e vina ta si numai a ta, un om atat de previzibil cum esti tu, la un moment dat plictiseste, cu atat mai mult cu cat ea e o fire puternica, dupa cum spui.

Cum mai suntem si noi femeile..facute..cand ai un barbat bun, care te iubeste si iti cauta in coarne, il clasificam drept molau, il bagam sub papuc si cand apare unul de da cu pumnul in masa si ne pune la respect..cadem pe spate!

Cine sa ne mai inteleaga?

Subpapuc, solutia si puterea sunt la tine, trebuie sa te schimbi, de la a impune respect, inclusiv prin modul in care te imbraci, pana la a face ce iti doresti. Faptul ca vrei sa pleci la noul job, e un prim pas..spre asta.Invata sa te pui si tu pe un prim plan, sunt importante si dorintele tale si placerile tale si parintii tai.

Indiferent daca sunt mai reci, te-au crescut, educat, acum sunt bolnavi si in varsta...trebuie sa fie respectati, inclusiv de sotia ta.

[carla2005]

Am tot citit la subiectul asta si am recitit si am senzatia ca voi sunteti in situatia in care nu mai vedeti "padurea de copaci", adica din exterior se vad atat de simplu de rezolvat problemele voastre dar, ca in toate cazurile , cand esti implicat direct ti se pare ca ce ti se intampla tie este imposibil de rezolvat.

Nu stiu cum sa reusiti sa va detasati, sa vedeti ce este mai bine pentru voi.

 

Intrebare: Cand ati decis sa faceti copilul v-ati gandit si cum il veti creste, daca aveti sau nu nevoie de ajutor,cine sta cu el pana la doi ani etc? Acum nu zic ca atunci cand faci un copil trebuie sa stii si s aprogramezi chiar totul...dar noi am stabilit ca ne vom creste singuri copilul indiferent cat de greu ne va fi, stiam ca eu voi sta doi ani acasa si apoi va urma dusul la gradinita cu program prelungit ( particulara- fiindca cu cresele de stat nu am fost de acord) si in cazul in care nu se adapta la gradinita urma varianta II sau planul B "bona"! Fiindca planul A a mers perfect inca de la 1 an si 10 luni nu a mai fost nevoie decat din cand in cand de cateva zile libere , cand mai racea!

Soacrele, amandoua:

una - a sotului-la 60 km distanta, bolnava, singura a declarat ca nu-si lasa gainile si gospodaria singure ( daca mai traia si socrul nici atat nu ar fi plecat) si plus ca i s-a luat de crescut copii si nepoti ( a noastra fiind cea mai mica nepoata la distanta de 10 ani de restul) iar

celalta- maica-mea, mi-a zis ca ea nu se baga in casa noastra, are serviciu, sot ( bolnav acum, dar care a fost obisnuit sa i se puna masa, sa i se dea hainele totul aliniat, iar daca e lasat singur o zi el in ziua aia nu mananca- nu e tatal meu, dar mi se pare corect ca nevasta-sa, adica maica-mea sa fie langa el ca de aia s-au luat nu sa stea la mine)

 

Copilul este prezent tot timpul cu noi, in toooate concediile, doar cand mai avem cate o nunta, sau de iesit seara pe undeva vine maica-mea si sta in seara aia, iar daca ar putea ar pleca si la doua noaptea acasa! Vara o lasam o saptamana la o bunica o saptamana la alta ( la ele acasa), avem grija sa-si vada bunicile suficient de des cat sa aibe o relatie normala - consideram amandoi ca bunicii au un rol aparte in viata copilului.

 

Acuma...ca am suferit si eu de o paranoia intr-un timp, aveam impresia dupa ce am nascut, ca maica-mea nu vrea sa se implice, ca nu ar tine la mine, sau la copil, sau tot felul de tampenii din astea, ca hai, soacra e soacra...dar mama mea la unicul ei nepot si unica fiica sa nu fie trup si suflet ( cum vedeam eu la prietenele mele pe care le vizita mama si noaptea in dormitor cand dormeau ei cu copilul intre ei sa vada daca nu s-a intors vreunul din parinti peste nepotul pretios), adica asa ceva nu se poate...clar ca are ceva cu mine, apoi am stat si am analizat, cum a venit ea intr-un suflet la Bucuresti si a stat cu mine in slaa de nasteri pana am nascut ( au fost complicatii) si i-a zis medicului :"cand copilul meu si nepoata vor fi in siguranta nu ma mai vedeti aici, pana atunci puteti sa faceti ce vreti ca stau planton"- si asa a fost dupa ce am nascut la o ora dupa ce a vazut copilul si a vorbit cu toata lumea , noaptea la ora 1 era pe autostrada spre Pitesti si a mai venit cand avea fi-mea 3 saptamani pe la mine pe acasa! Atat.

Am realizat ca am o mama inteleapta! Nu se baga frate, si daca e ceva ca eu vad ca nuprea ii convine, nu comenteaza, mi-a zis doar atat cand m-am casatorit:" Mama , daca nu o duci bine cu sotul,din oricare motiv il stii tu, nu sta mama cu el sa tragi o viata, exista si divorturi, tu ai unde sa te duci si orice decizie ai lua eu te sprijin"-atat, dar nu mi-a zis niciodata ca sotul meu este in vreun fel sau altul!

 

Si acum, ca am fost sambata la o nunta si a venit maica-mea sa stea cu Alex, chiar am avut asa un moment nostim. Copilul a vrut puding, la noi sotul e specialistul, cum a zis copilul ce vrea, sotul s-a si apucat de treaba, eu cu maica-mea la masa si o aud pe maica-mea:" Vezi ce soacra rea ai ( la misto normal), daca eram eu o mama buna si doream din tot sufletul sa va ajut, habar nu aveai sa faci puding, acum eu eram la cratita, tu la televizor si daca incercai sa ai vreo initiativa pe langa aragaz eu te bodoganeam ca habar nu ai s afaci nimic si ca murdaresti aragazul, iar daca renuntai sa te bagi in seama, te faceam trantor si o vaietam pe fi-mea de unde mai e saraca cu atata munca in casa si un sot care nu face nimic"! Ne-a bufnit rasul pe toti, a mai comentat unul pe seama altuia care ce face, sotul a inceput :"Ca numai el stie saracu ce viata duce cu mine", maica-mea ca "Noi de ce nu am comentat cand v-ati casatorit ca vroiam sa scapam de ea, cum ne-ati anuntat de nunta am facut chef ca gata a luat-o si pe ea cineva", eu ca "ce minune sunt la casa omului da ca nu sunt apreciata" ( toate in gluma sper ca va dati seama). la noi toti avem simtul umorului si facem haz de necaz! E foarte important sa stii si sa iti permiti sa glumesti!

 

Iti doresc sa treceti peste toate problemele, e greu, un copil te incearca maxim, dar atmosfera din casa voastra nu cred ca ii face bine, copii simt, stiu, inuiesc foarte multe, mult mai multe decat ne dam noi seama!

 

Succes, sper ca vreodata sa citesti acest subiect, relaxat, cu sotia facand haz de cat de mult v-a putut pune la incercare aceasta etapa a vietii voastre de cuplu!

[discordia]

Of, of Sub papuc...

Din toate aceste probleme singurul care va avea de suferit cu adevarat va fi copilasul. Si asta ti-o spun sigur: in familia cumnatei mele au existat certuri, tipete batai, iar fetita ei stii ce face? Se da cu capul de pereti, de calorifer, da in alti copii, tipa, urla... exact ce a vazut ea.

Din cate ai mai spus reiese clar ca sotia ta NU TE IUBESTE. Daca ar face-o catusi de putin, nu ar proceda asa. De iubit ca de iubit, dar nici macar nu te respecta. In primul rand ca tu esti tatal copilului ei. Stii ce cred eu? Sotia ta a fost o rasfatata de parintii ei, probabil au invatat-o sa ii dispretuiasca pe ceilalti, ca ea este cea mai buna si ca nimeni nu este suficient de bun pt nivelul ei, mai ales ca are si 2 facultati. Ei si? Poa'sa aiba si 4 facultati, degeaba daca nu are alte calitati mult mai esentiale. Ce fel de mama este ea pt copilui ei? De ce accepta un astfel de mediu tensionat pt copilas?

Daca ai fi fost femeie, cu siguranta ca toate sfaturile erau sa divortezi. Poate ca divortati, sotia ta te va respecta mai mult. Copilul este mic acum, dar cand va mai creste cum crezi ca ii va fi vazandu-va mereu ca va certati, ca va jigniti, ca va dispretuiti?

Voi mai aveti momente cand discutati calm, sa va faceti planuri, sa va jucati cu copilul?

Mai mult, din cate spui, sotia ta cam ce face in casa ca si gospodina, caci reiese ca tu te ocuipi de copil cand nu poate soacra, tu faci cumparaturi caci sotia nu are carnet, tu, faci practic totul, dar ea?

Nici eu nu am carnet, dar cumparaturile le fac cu sotul meu sau singura, car cu sacosa si nu imi pica rangul, si sa stii ca si eu am 2 facultati, iar sotul doar una, dar asta nu ma face cu nimic superioara lui. Cel mai bine ar fi sa luati o pauza un timp, sa va dezmeticiti bine amandoi. Chiar daca sotia iti va reprosa ca o lasi balta.

 

mamica de fetita si [gravi] 9s+

 

 

[pepene]

sub_papuc,

 

parerea mea este sa asculti de sfaturile de aici, dar sa le filtrezi si sa iei ce e mai bine pt. voi.

 

te inteleg ca esti la capatul puterilor, dar nu cred ca sotia nu te iubeste. te iubeste, dar greseste rau referitor la mama ei.

 

de exemplu, cred ca acum nu trebuie sa te axezi pe faptul ca nu doarme cu tine pt. ca sforai. asta e ceva pueril. iti spun sincer, nici eu nu suport ca cineva sa sforaie langa mine, am dureri mari in ureche daca imi pun dopuri, si asta inseamna ca as prefera sa dorm separat. dar nu in asta consta dragostea pt. un om. sa fim seriosi.

 

asadar, ignora aceste aspecte pana la urma nesemnificative, si ocupa-te de cele cu adevarat importante. vorbeste frumos atat cu sotia cat si cu soacra ta, dar ferm. pt. asta trebuie sa te hotarasti tu ce vrei mai intai, si apoi sa le comunici si lor. hotararea ta se va simti cu siguranta din ton. spune-i sotiei ca apreciezi ajutorul soacrei, dar nu poti permite sa te mai trateze astfel. si fii ferm. la fel, spune-i ca ti-ai dori sa te ajute parintii mai mult, dar atat poti face, nu ii vei jigni. si fii ferm.

 

spune-i ca e neaparat necesar sa pleci dpdv profesional, ca e pt. binele familiei, ca vrei sa ajungeti la ceva care este bun si pt. ea si fii ferm. dar iarasi, ai grija sa nu cazi in plasa unor idei confrom carora ea e mai intai mama si din cauza asta nu trebuie sa o preocupe cariera. ajungeti la un echilibru.

 

esti un om bun si am increderea ca veti reusi. sanatate mamei tale. [flo]

 

 

[buflea]

Mie nu mi se pare ca aveti probleme mari, aveti problemele uzuale ale unei casnicii. Problema este ca va impiedicati de ele si faceti din tantar armasar.

Ideea cu scrisul este buna, incearca sa ii scrii un email, doua, trei ...sa ii spui exact ce ne spui noua acum dar fara repros, cu tristete ...

 

P.S. Eu o inteleg pe sotia ta in ceea ce-i priveste pe parintii tai - ea stie, vede si simte mai bine ca tine ce greu ii este mamei ei si i se pare nedrept ca parintii tai nu se implica macar in situatii de criza cum este acum spitalizarea mamei ei ... si de fapt este nedrept. Si cred ca o deranjeaza ca tu nu ai aceeasi parere cu ea, de schimbat nu poti schimba nimic, dar nici sa ii aperi pe ai tai nu este drept. Sigur ca nimeni, nici unii dintre bunici, nu au datoria sa va ajute, dar realitatea si adevarul este ca pana la 3 ani buncii sunt cei mai utili, grijulii, iubareti, siguri si ieftini, pentru nepoti, nu se compara cu o bona. Buncii care stau deoparte de nepotii lor, sub diverse motive (boala, serviciu, casa, familie ...etc) sunt de fapt niste egoisti. Asa cum ei au o gramada de probleme cand e nevoie de ajutor, asa ar trebui sa li se raspunda si cand o sa fie ei in nevoie ...

[cristoiu]

Citat:

citat din mesajul lui buflea Sigur ca nimeni, nici unii dintre bunici, nu au datoria sa va ajute, dar realitatea si adevarul este ca pana la 3 ani buncii sunt cei mai utili, grijulii, iubareti, siguri si ieftini, pentru nepoti, nu se compara cu o bona. Buncii care stau deoparte de nepotii lor, sub diverse motive (boala, serviciu, casa, familie ...etc) sunt de fapt niste egoisti. Asa cum ei au o gramada de probleme cand e nevoie de ajutor, asa ar trebui sa li se raspunda si cand o sa fie ei in nevoie ...

align="right" id="quote2">

Eu nu sunt de acord cu ce spui tu acolo. Una e sa te tii departe de nepoti si alta e sa nu accepti sa fii bona. Una e sa iei nepotii in vacanta o saptamina, doua, sa petreci cit mai mult timp poti cu ei, sa iei parte la evenimente importante in viata lor etc. si alta este sa te angajezi bona la un copil.

Eu nu prea mi-am iubit bunicii din partea tatalui. Dar nu fiindca nu au stat sa ma creasca, ci pentru ca si in saptaminile petrecute cu ei am simtit ca nu ma iubesc.

Cit despre viitor, eu vreau sa sper ca imi voi ajuta fata cind va avea nevoie de ajutor, dar nu cu pretul altor lucruri care poate vor fi importante in viata mea. Faptul ca o cresc cum pot mai bine, o sterg si o pup in fund si tot ce voi face pentru ea pe parcursul vietii sper sa cintareasca mai mult pentru ea decit refuzul de a sari cind pocneste sotul ei din bici (ca sa facem o analogie completa) si sa imi fie alaturi cind stiu eu ... voi fi bolnava spre exemplu.

Mi se pare aiurea sa sfatuiesti pe cineva sa isi ignore parintii in viitor cind vor avea nevoie de ajutor. Sub papuc n.a spus nicaieri ca au fost parinti rai, ci doar ca nu ii stau la dispozitie cum si cind vrea el. Ceea ce mi se pare absolut ok, oamenii au dreptul la viata lor. Macar dupa ce scapa de copii din casa.

Si inca ceva ce nu pricep. Sunt mii de oameni care se descurca minunat cu cresterea copiilor fara sa aiba parinti in apropiere la care sa poata apela. A refuza sa apelezi la o bona (nu vad de ce o bunica e mai buna decit o bona, de multe ori nu e asa) cind optiunea exista si a insista pe o solutie care nu este valabila mie imi aduce a rasfat si a copil care bate cu piciorul in podea ca el asa vrea si nu altfel.

[buflea]

Eu nu gandesc asa ... Sigur ca nici un parinte nu este obligat sa fie Bona si noi, copiii lor, nu le putem impune asa ceva. Dar mie mi se pare ca dorinta de a-ti ingriji nepotii trebuie sa vina natural. Ierarhic vorbind, bunicii sunt urmatorii pe lista, dupa parinti, care iubesc copilul ala mai mult ca pe orice, pentru ca copilul ala nu este un strain, este si sange din sangele lor. Bona livreaza un serviciu, cateodata se implica sentimental, daca este mai responsabila - de cele mai multe ori priveste asta ca pe un job, nu face mai mult decat cerintele jobului. Mananca copilul - Bine - nu manaca, iar bine. Sta cu copilul in parc dar ea vorbeste la telefon, pe cand eu am vazut bunici care fac castele de nisip cu nepotii ...etc.

 

Sa nu veniti acum sa imi dati 100 de exemple de bone mai bune ca bunicii - pentru mine Bona este si va ramane un strain - nu stii pe cine bagi in casa si nu stii cat de implicata este, exista riscuri mari sa nu fie.

 

Eu o singura data in viata mea am sunat la ai mei si am spus - am nevie de ajutor, am nevoie de voi, VREAU sa veniti - sunteti mai siguri, mai implicati, mai ieftini si mai familie, ca sa imi las copiii pe mana voastra decat pe mana oricui. Si Tata si-a dat demisia de la job, s-au suit amandoi in avion si au venit aici, intr-o tara straina a carei limba nu o vorbesc, ca sa ma ajute ... nu exista cuvinte sa le spun cat de recunoscatoare sunt, cand vor avea nevoie de mine, o sa las orice, o sa platesc oricat sa le fiu aproape. Daca m-ar fi refuzat cu motive de genul - ma dor picioarele, am job, mi-e greu, mi-e somn - nu m-as fi certat dar dezamagirea ar fi fost imensa, daca ei, parintii mei nu ma ajuta la o asemenea nevoie, atunci cine sa ma ajute ...

 

Ca sa inchei - aici nici macar nu era vorba de a sta permament cu copilul - era vorba de a sta 2 saptamani cat prima Bunica era in SPITAL. Si pe mine m-ar fi deranjat enorm sa apelez la soacra mea pentru 2 saptamani si sa mi se tranteasca telefonul in nas ...enorm.

[mianna]

Citat:

citat din mesajul lui buflea Buncii care stau deoparte de nepotii lor, sub diverse motive (boala, serviciu, casa, familie ...etc) sunt de fapt niste egoisti. Asa cum ei au o gramada de probleme cand e nevoie de ajutor, asa ar trebui sa li se raspunda si cand o sa fie ei in nevoie ...

align="right" id="quote2">

asaaa-i, mai ales boala [alcool] sau serviciul - ce tupeu pe ei ca nu-si dau demisia

la care alte nevoi decat astea ai manifesta intelegere? cand cade casa peste ei la un cutremur sau cand le-o duce apa? sau nici macar atunci?


Asculta, priveste si taci!...
Din brate fa-ti aripi de fier
Si zboara cu ele spre cer!... id="green">id="Arial">

[doradora]

eu nu cred nimic din toata telenovela asta. el are o sotie careia putin ii pasa de el si care vrea multe pe lumea asta, nici ea nu stie exact ce; mai are un superior superintelegator, care din cand in cand l-ar promova, daca ar exista acceptul nevestei, si pana acum ea nu a vrut, dar seful a mai insistat un pic, poate-poate el se razgandeste, iar soacra e o femeie de treaba si cam bolnava, doar ca il mai bate din cand in cand...

oi fi eu toma necredinciosul, dar prea e abramburita toata povestea!

 

doradora+andra

 

[zana]

 

 

[cristoiu]

Citat:

citat din mesajul lui doradora eu nu cred nimic din toata telenovela asta. el are o sotie careia putin ii pasa de el si care vrea multe pe lumea asta, nici ea nu stie exact ce; mai are un superior superintelegator, care din cand in cand l-ar promova, daca ar exista acceptul nevestei, si pana acum ea nu a vrut, dar seful a mai insistat un pic, poate-poate el se razgandeste, iar soacra e o femeie de treaba si cam bolnava, doar ca il mai bate din cand in cand...oi fi eu toma necredinciosul, dar prea e abramburita toata povestea!doradora+andra [zana]

align="right" id="quote2">mie nu mi se pare abramburita. culmea, exact asa a fost in familia mea. mai putin jobul in strainatate si isteriile cu "nu mai esti copilul lor". hehe, am vazut situatii si mai abramburite ca asta si adevarate.