Vorbirea: un joc in 2! - metoda Hanen

[dianaintruder]

Ma bag si eu in seama, Otilia, esti de aur, iti mulzumesc din suflet ca existi, ca ai asha un suflet bun si ne impartashesti si noua informatzii atat de pretzioase. Am o fetitza de 1 an si 5 luni, cu un vocabular mai mare de 150 cuvinte (recunosc ca a vorbit repede, pocit si pasaresc dar si corect) In astea 150 de cuvinte intra si unele pe care nu le foloseshte corect, dar eu le-am notat in caiet (are un caiet in care tzin evidentza a tot ce face nou, zilnic), de exemplu: Bam-bam = minnngh(e)a= mingie, banci-banci = banana, baie-baie = mare (litoral) Cele mai noi cuvinte (vechi in vocabularul ei de vreo doua saptamani) sunt: caffea, boani (bunica), pa#c (parc), cautzu (carutzu), luuina (lumina), apashi (apasa).... Foloseshte si cuvinte legate in care spune: "meje afara", "in casa", "a tatutzu", "manca papa", "aide a baie", "ite jmeu" (uite zmeul) Dupa cum se poate observa, nu spune deloc "L" sau "r" si nu pronuntza corect vocalele, amesteca a cu e, u cu o. Cele 150 si ceva de cuvinte sunt cuvinte deja folosite repetat, in rest imita permanent cate un cuvant nou. Tot pe DC, la odiseea celor 40 de saptamani am citi ca e bine sa vorbesti cu pruncul inca din burtica, si cu riscul sa par nebuna am urmat acest sfat inca din luna a shaptea de sarcina. Vorbeam cu ea si-i ziceam ce fac prin casa si ca o ashtept si ca sunt curioasa cum o sa arate, ii spuneam ca fac baie si ca o sa facem amandoua cand va fi afara, ii spuneam ca e soare afara, frig, ca latra un catzel, ii puneam muzica si foloseam o lanterna seara, pe lumina stinsa, cand ea se foia si inghiontea de simtzeam ca trece prin piele, asta o linistea instant. :) Il puneam chiar si pe sotul meu sa-i vorbeasca, cat mai aproape de burtica, si se calma miraculos. Ea a fost foarte agitata noaptea in timpul sarcinii. Este o vorbareatza si comunicam foarte bine, dar eu permanent vorbesc cu ea. Ii explic tot ce e in mediul iconjurator, ce se intampla, la ce folosesc obiectele, ce se intampla cu ea daca nu asculta. Exemplu: i-am aratat lumanarea. Am aprins-o. A avut tendintza sa bage mana in flacara si i-am spus ca e arsh si ca o sa faca buba la manutza, dar ca daca se uita o sa o las sa mai arda sa se uite si i-am zis ce minunat e de paste cand mergem sa luam "lumina" (si am intrat in detalii cu pastele, vreo jumatate de ora, timp in care priveam impreuna lumanarea) si ca atunci cand e intuneric lumanarea aprinsa face lumina, si am intrat cu ea in baie, la intuneric si era fericita si batea din palmutze. Apoi I-am spus ca ea nu are voie sa umple cu lumanarea si cu focul ca arde si ca se intampla lucruri rele si am luat hartie si am ars-o in cada sa vada si i-am zis ca focul distruge si numai cand se va face mare o sa folosesca lucrurile astea, acum numai cu mami, dar niciodata singura. Si ea ma aproba si zicea "niu... mami...ebe ash" A doua zi i-am pus luminarea la indemana si m-am facut ca plec din camera si am privit din usha, pitita, sa vad ce face: a dat-o mai incolo, apoi a privit-o bine si s-a ridicat sa vina dupa mine, m-a vazut in usha si a zis: "mami ... ash ... boba ...", si a fost foarte incantata cand am luat lumanarea de acolo si m-a luat de manutza sa ma duca la bucatarie si a cerut sa ii aprind cu bricheta lumanarea sa se mai uite, apoi a cerut "bratze", a privit, eu i-am spus povestea cu fata si chibritele si apoi a zis: "gata". Soacara mea e educatoare, ii canta si ii spune poezii, si eu, la concurentza cu ea, sa nu ma las mai prejos, am cautat un site cu poezii si povesti. Am copiat toate povestile si poeziile posibile, gasite si le-am scos la imprimanta... am un dosar de doua degete grosime (numai cu poezi), si ii spun zilnic in jur de 5-6 poezi de acolo si o poveste din calculator, ca nu am atata rabdare sa scot toate povestile. Le citesc ziua cand doarme si i le spun seara la nani. Asta fac de pe la 5-6 luni, zilnic. Nu stiu in ce masura m-a ajutat acest stil si daca e bine cum am procedat, dar cumulat cu ce ne-a impartashit otilia pot perfecta comunicarea cu ea. Va pup si ashtept continuarea Otiliei. diana

[dianaintruder]

Iata si un articol pe care l-a adus soacra mea intr-o zi acasa: "Cum sa ajutam copilul sa vorbeasca mai repede Totul se invatza mai ushor prin joaca Copii de toate varstele adora cantecele. Bebeblushii asculta cu placere o tonalitate noua,iar cei mai mari se distreaza inventand sunete noi si repetandu-le. Ritmul si rima favorizeaza, de altfel, memorarea si permit invatzarea mai rapida a silabelor. Este recomendat sa se asocieze cuvintele cu gesturi haioase care sa mentzina interesul micutzului pentru cantecel. Este foarte ushor sa schimbatzi numele unui personaj din melodie si sa- integratzi pe cel al copilului vostru. Cu cat combinatzia va fi mai neobisnuita cu atat va rade mai mult. De vorba cu shtrengarul Este greu sa gaseshti un subiect de discutzie care sa-l pasioneze pe un micutz mai mic de 3 ani. Cel mai bine ascultatzi-l p el ce incearca sa va spuna si dezvoltatzi subiectul respectiv, avand grija sa ii repetatzi clar cuvintele noi. De exemplu, daca spune mashina, incepetzi prin a-i spune ca mashina merge pe strad, ca e condusa de un nene shofer shi ca nenea are shi el un bebe acasa. Vetzi vedea ca micutzul incearca sa intzeleaga si repeta cuvinte noi, dar numai pana cand vede altceva si va intrerupe brusc. Trebuie sa avetzi rabdare si sa schimbatzi firul conversatziei catre noul punct de atractie. Nimic nu este inutil, fiecare vorba pe care o aresatzi copilului este un pas catre vorbirea corecta. Nu mergetzi pe principiul ca va invatza singur pana la urma, pentru ca intarzierea vorbirii poate duce la marginalizarea copilului la gradinitza, si, implicit, la aparitzia unor complexe in raport cu ceilaltzi copii. Trucuri pentru o vorbire timpurie: -strambaturile adultzilor au avantajul de a-i intari muschii faciali micutzului; -profitatzi de atractzia lor fatza de animale si imitatzi sunetele scoase de acestea; (ChitChit, cucu, miau, hamham, guitz, mehehe, auuuuuuuuuu, cipcip...etc) -amuzati-va schimband nivelul vocii atunci cand vorbitzi sau spunetzi o poveste. Shoptitzi, exageratzi articularea, vorbitzi tare, strigatzi sau vorbitzi cu voce joasa; -trageti aer shi pronuntzatzi tare vocalele in timpul expiratziei. Reincepetzi apoi in sens invers." diana

[leeloo2004]

quote:

---

Originally posted by patou
tocmai am descoperit subiectul, si nu ma pot abtine sa nu-ti multumesc... sunt mamica unui baietel de 2 ani si 7 luni care nu vorbeste deloc. "il est plus facile de dissocier un atome, que de se débarrasser d'un préjugé"

---

Patou - ce inseamna "nu vorbeste deloc"? Nu spune nici un cuvint? Nici macar mama, papa, etc? Gabriela si [patut] Stefan David (8 Iulie 2004) [url="http://pg.photos.yahoo.com/ph/ggalatanu/my_photos"]Poze nou-noutze cu Stefanutz[/url] [url="http://community.webshots.com/user/iulieaugust2004"]Albumul comun!!![/url] Giving is the secret of a healthy life. Not necessarily money, but whatever a person has of encouragement and sympathy and understanding John D. Rockefeller, Jr.

[betiana]

Pentru mamicile ai caror copii nu-l pronunta pe L sau R : - de baza este gimnastica fono-articulatorie (exercitii cu limba,cu obrajii,cu buzele) - in joaca, ne lingem buzita de sus,apoi cea de sus,limba atinge colturile gurii (ca bataia ceasului),imitam calutul suparat (fornaim din buze),plescaim din limba,umflam si sugem obrajii - ordinea de emisie : mai intai L si apoi R - cantam refrene folosind silabele LA-LA-LA Facand toate acestea,sub forma de joc, in fiecare zi, o sa-l pronunte mai intai pe L si mult mai tarziu pe R betiana

[patou]

---

Patou - ce inseamna "nu vorbeste deloc"? Nu spune nici un cuvint? Nici macar mama, papa, etc?

---

pai spune cuvinte doar cat sa-mi dau seama ca poate vorbi(mama,caca,tata). vorbeste doar pe limba lui, si eu nu-l inteleg deloc. vad ca sunt printre putinele(daca nu chiar singura[:D])care nu-si face probleme din cauza asta.(sunt doar suparata ca mi-e tare greu sa inteleg ce vrea -dar cum de curand mi-a picat fisa ca asta nu e frustrant doar pentru mine ci si pentru el...am inceput sa ma ocup putin mai mult de acest astect. "il est plus facile de dissocier un atome, que de se débarrasser d'un préjugé"

[anda74]

otilia te asteptam ...cu ajutorul tau si al betianei am reusit"sa-i smulg"5 cuvinte noi copilului meu de 1 an si 10 luni...multumesc inca o data amandorura si va astept in continuare cu sfaturi ptr noi,mamicile de puisori "nevorbitori"[:D]

[leeloo2004]

Mi-am comandat cartea printr-un prieten din Canada si azi mi-a sosit acasa. Abia astept sa o rasfoiesc si sa vedem ce rezultate obtin cu Stefan! Gabriela si [patut] Stefan David (8 Iulie 2004) [url="http://pg.photos.yahoo.com/ph/ggalatanu/my_photos"]Poze nou-noutze cu Stefanutz[/url] [url="http://community.webshots.com/user/iulieaugust2004"]Albumul comun!!![/url] Giving is the secret of a healthy life. Not necessarily money, but whatever a person has of encouragement and sympathy and understanding John D. Rockefeller, Jr.

[betiana]

Pentru mamicile ai caror puiuti nu prea vorbesc : - incepeti cu gimnastica respiratorie (hai sa suflam si sa facem balonase de sapun sau sa suflam in bucatele de hartie sau sa facem valuri printr-un pai intr-un pahar cu apa); aceste jocuri ii amuza si le dezvolta capacitatea respiratorie - "hai sa cantam" - si spunem LALALA pe ritmul unei melodii - ne jucam cu limba (lingem ca pisica,ne lingem pe buza de sus,apoi pe cea de jos)- se dezvolta muschiul limbii,important in pronuntarea sunetelor - copiilor mici li se spun cuvinte simple din mediul apropiat (de baza este materialul concret intuitiv,adica obiecte sau imagini) betiana

[Otilia]

Capitolul 5 Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor Acest capitol descrie: - placerea si satisfactia pe care ni le procura jocul cu copilul - modurile prin care putem sa stim la ce nivel a ajuns copilul, astfel incit sa putem planifica jocuri care sa-i placa si care sa-i permita sa evolueze - multe jocuri pe care le putem juca impreuna cu copilul precum si aptitudinile de comunicare pe care acesta le achizitioneaza jucindu-le. Cum se dezvolta aptitudinile de joc Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor: aceasta capacitate de alternanta evolueaza progresiv. Pentru a mentine jocul agreabil pentru amindoi trebuie sa fim realisti privind capacitatile copilului de a participa de o maniera interactiva. Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea de a participa la joc. 1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la jocuri simple de genul "te prind", "cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme). Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne zimbeste, da din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa se supere atunci cind punem capat jocului. 2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea sa continue jocul. De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne ceara sa continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne faca sa intelegem ca doreste ca jocul sa continue! 3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau facind un gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. De exemplu, isi pune mina la ochi pentru a incepe jocul "cucu – bau!" sau isi agita bratele pentru a cinta un anumit cintecel (cu joc de miini - marionete) impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii vine rindul la joc. 4. Si mai tirziu. Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el. Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind copilul a invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa inteleaga si sa vorbeasca. Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. De fapt, cea mai grozava jucarie suntem NOI. Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a vorbi. Asa dam ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face, ceea ce-i procura o satisfactie si il incurajeaza sa-si continue eforturile.

---

[url="http://family.webshots.com/album/136855708nUmjMn"]Adélie la p'tite souris[/url] [pis] [url="http://s63.photobucket.com/albums/h147/floricici/"]Floricici din gradina mea [flo2][/url]

[anda74]

multumim otilia,te asteptam cu mare drag