Un cabotin.Sau cum si de ce mi-am inselat sotia(2)

[Un_cabotin]

[url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=131554&whichpage=31"]<<<Topic precedent[/url]

---

babyblue, De ce ti se pare (usor) peiorativ "compromisul"? Prima data am fost tentat sa ma disculp, sa am o atitudine ca a lui Rufus. Dar pe urma mi-am dat seama ca s-ar putea ca compromisul sa nu fie neaparat rau. Poate ambii soti au de castigat, poate e o relatie vie, dinamica, oricum de preferat uneia in care unul din soti are dreptate (tot timpul). Sunt aici unele replici taioase, adevarate sentinte. Asemenea replici, ca si cele mai ingaduitoare, cred ca spun multe despre experientele de viata ale autorilor lor... (asa cum observa A_alinta). Va multumeste tuturor, Un_cabotin sau Un_troll care se distreaza [:-@]

[babyblue]

nu stiu dc e peiorativ. dupa un timp, toate relatiile presupun o suma de compromisuri. sincer, mie imi esti simpatic. si imi place cum scrii. singura chestie care nu mi-a placut din tot ce ai povestit, este despre situatia jenanta a sotiei care s-a cam umilit certandu-se cu amanta ta si alte scene din astea. adica ca te-ai simtit tu satisfacut pt asta, desi pot intelege ce ai simtit tu. te-ai simtit valorat, bagat in seama de ea, iubit, dorit. eu sa stii ca te inteleg perfect pt ca am fost in situatia ta. am inselat candva pe cineva care ma iubea f mult si care m-a iertat. dar persoana aia a reactionat cam ca teodora, nu ca sotia ta. adica nu a facut scandal, nu s-a bagat, a cautat sa mi intelegea frustrarea, sa discute cu mine. ba din contra, "amantul" voia sa se ia de par cu "oficialul" (nu era vb de casatorie). desi oficialul nu a facut niciodata niciun fel de circ. m-am intors la el din respect si din vinovatie. apoi l-am eliberat pt ca pur si simplu stiam ca nu-l iubesc si am vrut sa aiba parte de cineva care sa-l iubeasca cu adevarat. a_alinta, nu sunt atat de dezamagita incat sa cred ca barbatii sunt rai.:) sotul meu este cel mai bun si sensibil barbat, fostul meu sot era un tip f sensibil si bun, fostul iubit pe care l-am inselat era un tip finutz si bun, toti barbatii din viata mea au fost exemplari, cu o singura exceptie, un badaran. dar dc fac suma, 99% din iubitii mei au fost oameni de f mare calitate. n-as putea sa fiu atat de absurda sa urasc barbatii. dispretuiesc mitocanii, atat.:) _______________________________________________________________________ Babyblue va pupa pe toti!! [gravi] 11+ Doamne Doamne, te rugam ai grija de noi....[ruga] 2 IAD nereusite (prima cu Dr. Marinescu, a doua cu Dr. Albu Dragos 2009-2010), 1 FIV neureusit, sept 2010- Dr. Albu Dragos, AMH=0,4, ovarectomie stanga, sotul cu oligoastenospermie moderata, in decembrie 2010 neasteptat, test de sarcina pozitiv. Sarcina obtinuta natural. ________________________________________________________________________

[Rufus]

Citat:

citat din mesajul lui Un_cabotin Prima data am fost tentat sa ma disculp, sa am o atitudine ca a lui Rufus.

Aaaa...adica, cum?[:-/] [url="http://community.webshots.com/user/tora97"]Rufus, Tora si iadele[/url][foto] [url="http://www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email "] Retrospectiva 2008[/url] [url="http://www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a"]Retrospectiva 2009[/url] [url="http://www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all"]Retrospectiva 2010[/url] "EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[saskia]

Uneori compromisul este necesar intr-o casnicie. Eu zic ca nu prea poate sa mearga o relatie suta la suta daca nu se fac "mici compromisuri" (doar nu suntem identici si uneori mai si evoluam). Aici e vorba insa de ce anume face diferenta intre a merge mai departe sau a te opri acolo. Consider ca cei care au multi ani intr-o casnicie au mai facut pe ici pe colo ceva compromisuri.

[witeflower]

un_cabotin, de cand mi-ai raspuns la subiectul cu amantele imi tot iau avant sa-ti raspuns si eu... dar ma-m pierdut printre pagini citind si... in sfarsit! Voiam sa spun ce s-a mai scris, oarecum, anume ca nu toate (sau nu toti) gasim ca merita sa luptam cu amantele/amantii sau cu sotiile/sotii... Ca daca sotul meu - poleit cu aur sa fi fost - astepta ca eu si amanta/amantele sa ne luptam pt el - a cam luat tzeapa. Mi se rupe sufletul pt copii - dar ma gandesc si la faptul ca sunt baieti, amandoi. Nu as vrea ca imaginea lor despre casnicie sa fie de genul: "Femeile care ma vor, lupta sa ma aiba!" , ci mai degraba "M=Nevasta si amantele nu fac casa buna imreuna... si daca fugi dupa 2 iepuri, risti mult sa-i pierzi pe amndoi". Pe de alta parte, nu oricine poate trai cu un partener care ...mai traieste in paralel cu altcineva. Eu una, dupa ce am descoperit mesajele pe telefonul sotului (nimic obscen sau macar sexual, doar pipici si invitatii in oras...) - nu am mai putut (si nu am mai vrut) sa fac dragoste cu el. Am incercat sa-mi iau avant, el a incercat sa ma atraga in joc... dar n-am putut. Si iata, sunt 3 luni de-atunci. Imi vei spune ca asa il voi pierde cu siguranta. Eu insa cred ca el m-a pierdut pe mine, in momentul in care a decis ca "nu-i bai" daca o mai ia cate putin pe alaturi. Si inca ceva - desi s-a mai scris si asta - una e sa o iei pe alaturi accidental - dar cand e vorba de o relatie care dureaza, minciuni peste minciuni, amagiri si dezamagiri - increderea se duce naibii. Si cum poti reconstrui atunci relatia? "Oamenii mari nu pricep niciodata singuri nimic. Si e obositor pentru copii sa le dea mereu lamuriri si explicatii" (A. Saint-Exupery, "Micul print")

[Un_cabotin]

Whiteflower, Ai perfecta dreptate, increderea se pierde foarte usor, "Pupici, o invitatie in oras etc." si se re-castiga extrem de greu, daca se mai poate castiga vreodata. Sotia mea si acum imi spune (dupa 4 ani !!!) ca nu are incredere totala in mine... Si acum ma mai suspecteaza... Stie si ea ca exagereaza, dar asta mi-e crucea, trebuie s-o port pana la capat. In ceea ce priveste lupta ptr. cineva (sot, sotie, un obiectiv), numai tu poti sa stii daca merita sau nu. Eu am gresit, probabil sotia mea s-a gandit ca merita sa lupte ptr. relatia noastra, pentru familie, si a luptat pana la capat. Am recladit totul din miile de cioburi in care se sparsese totul, si iata ca am iesit la liman. Sotia mea si-a schimbat insa comportamentul dupa aceea. Se poate sa-si fi dat seama ca vina apartine ambilor soti... In cazul tau, nu stiu daca te-ai intrebat de ce sotul tau s-a apucat sa-i scrie mesaje unei alte femei. Acasa totul era bine, si dintr-o data "aia" i-a sucit mintile? E posibil, mai ales ca barbatii (ma refer la mine), cu greu ar rezista 'farmecelor' unei sirene. Eu am rezistat de vreo doua ori, in trecutul mai indepartat. Atunci nici macar nu eram casatorit... Si iata ca s-a intamplat sa cedez intr-o situatie mult mai grava, casatorit fiind si cu un copil... Decizia de a destrama o familie este cumplita. Vina este a sotului! Eu/el am gresit! Intrebarea este daca putem sau nu sa iertam si sa mai dam o sansa celui ce a cazut in pacat.

[Gabi_K]

Citat:

citat din mesajul lui Un_cabotin Sotia mea si acum imi spune (dupa 4 ani !!!) ca nu are incredere totala in mine... Si acum ma mai suspecteaza... Stie si ea ca exagereaza, dar asta mi-e crucea, trebuie s-o port pana la capat. Sotia mea si-a schimbat insa comportamentul dupa aceea. Se poate sa-si fi dat seama ca vina apartine ambilor soti...

Nu. nu exagereaza. Ti-ai batut joc de increderea ei in tine, ti-ai batit joc de sentimentele ei, si acum te miri ca nu are incredere... Ea a crezut in relatia voastra, i-ai intors spatele timp de 2 ani, timp in care te vedeai cu alta. Apoi ai dat un refresh. Bine ca aveai cui, si asta e mare lucru din partea ei, ca te-a primit inapoi... dar esti culmea, sa te miri ca nu e la fel... Cat despre vina, DA: e vina ambelor parti ca o relatie se strica, si nu fac nici o miscare s-o salveze. NU: nu e vina nevestei, ca a fost inselata. Tu ai inselat, nu ea te-a impins in bratele amantei. Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002) Povestea nasterii: [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=121877"] Lili [/url] si [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=121907"] Robert [/url]

[Zina]

Din pacate, cel care inseala, culmea, da vina pe celalalt, cum ca, din cauza lui/ei a ajuns in patul altcuiva. Numai cei puternici si verticali, recunosc din prima ca vina ii apartine in intregime (sau ma rog, cei care nu-si iubesc partenerul/partenera si vor sa o paraseasca). Un cabotin, iti spun din proprie experienta ca sotia ta nu va mai avea niciodata incredere in tine, si nici sentimentele pe care le-a avut nu mai sunt la fel. Pacat, pentru tine! A, si inca ceva, fii sigur ca ea stie ca nu exagereaza (e invers de cum ai spus tu).

[Un_cabotin]

VINA ESTE A MEA! De obicei nu folosesc majusculele, dar cred ca nu am repetat de suficiente ori faptul ca EU sunt cel vinovat ptr. ca am inselat. @ Zina, Chiar sotia mea aminteste faptul ca este exagerat de banuitoare, si ca eu trebuie sa "suport" asta, ca o pedeapsa fara sfarsit. Nu m-am plans de comportamentul ei... din contra, il suport cu stoicism. De multe ori chiar ma bucura, e dovada (vie) a faptului ca ma iubeste, ca ii pasa de relatia noastra, ca este atenta sa nu ne instrainam unul de celalalt.

[Zina]

Un cabotin, sotia ta spune ca este exagerat de banuitoare, doar pentru ca ii este si ei teama ca tu sa nu te enervezi de suspiciunile ei permanente (sa nu te plictisesti de acest comportament repetitiv), este un fel de-a spune numai pentru tine, nu inseamna ca nu este si adevarata afirmatia (ea o stie mai bine in sufletul ei)...