miraje

[denizel]

quote:

---

Originally posted by nume
Denizel, nu am copii dar am fost copil. Toate cunostintele mele au fost copii... E o experienta la prima mana, nu? Si da, am un caine labrador. O sa-i spun ca ai intrebat de el... Nu am rude la tara, motiv pt. care mi-am petrecut toate vacantele din prima copilarie in tabere, multe tabere. Am luat mai toate bolile aferente acestor stabilimente de vacanta: paduchi, raie si o eczema de piele. M-a marcat treaba asta in vreun mod dramatic? Nu. Ca adult nu consider ca un copil trebuie crescut in mediu septic. In timpul anului scolar stateam la bunici in Bucuresti. De altfel mai toti prietenii mei si-au petrecut multe vacante la bunici, la tara. Ei, uite nu stiu daca bunicii sau rudele lor de la tara ocupau pozitii cheie in comunitatile respective, daca traiau in perfecta armonie in peisaje idilice... ca nu venea vorba intre noi copiii si mai tarziu am uitat sa intreb... dar n-as crede.

---

Draga nume, din raspunsul tau imi dau seama ca nu ai inteles ce am vrut sa spun :-) Un copil fericit nu este un copil crescut intr-un mediu aspetic, nici un copil care nu a avut in viata lui raie sau paduchi. De asemenea, un copil fericit nu este un copil ai carui parinti sunt directori de banca sau ai carui bunici sunt el, primar, ea, moasha iubita de toate femeile din sat. Un copil fericit este un copil care se simte iubit, un copil care creste intr-un mediu plin de caldura, lipsit de violenta, un mediu in care tati iubeste pe mami si mami iubeste pe tati. Daca tati injura si bate pe mami si mami plange si ii spune lui tati ca il omoara daca nu se potoleste, o parte din sufletelul lui se ofileste. Orice parinte care citeste postarile Dianei, se gandeste in primul rand la fetita ei. Fetita ei este principala victima!!! Si, probabil ca, in functie de temperamentul fiecaruia si...de regulament [:D], ii raspundem asa cum credem ca am putea sa o 'trezim' sau ajutam... Nu cred ca exista aici cineva care sa vrea sa-i faca rau Dianei. Dimpotriva! Si, fiindca ziceai ca ai caine...ai observat cum se comporta cand tu esti suparata? Gandeste-te ca sufletul unui copilas este ceva mai complex totusi decat sufletul unui caine si, trage concluziile :-) ------------------------- Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil ! ! ! ------------------------- Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitzã" :-)) - din jurnalul unei mãmici de bãietzel.

[maru]

Fata draga, parintii mei se cearta de o viata. Nu pot trai impreuna, nu pot trai separat. Asta e... Eu nu suport sa ma cert, si atunci cand ceva ma deranjeaza, tai din radacina raul, adica spun clar si raspicat ce ma deranjeaza, si cer sa nu mi se calce acea limita. mai mult, sotul meu e un anti-cearta convins, nu aude atunci cand ridic vocea la el, nu reactioneaza. Reactioneaza numai la ton normal... Ca bunici, parintii mei il iubesc pe andrei foarte mult, si am constatat la inceput, pe cand era bebe ca nu se mai certau atat de des. am sperat ca asta va duce la atenuarea starii permanente de cearta, ca se vor relaxa. Nevoiti fiind, l-am lasat pe copil 2 ani la tara, undeva la aer curat, unde parintii mei au cumparat o casa, si-au luat viata de la zero, numai sa ii asigure lui Andrei aer curat si mancare fara chimicale, joaca toata ziua in aer liber. Rezultatul, la 5 ani copilul nostru era f timid, f speriat, nu suferea sa ramana singur, nu avea incredere in el. Nici acum, cand are 11, dupa sedinte la psiholog, si in tara si aici, nu sunt rezolvate toate problemele. Inca nu sta singur in casa de buna voie, nu iese singur la joaca, nu se duce sa faca mici cumparaturi de unul singur la magazinul de la coltul blocului. Merge saptamanal la inot, ia lectii de calarie, mergem la fiecare sf de saptamana cu el in diverse locuri de distractie, incercam sa ii construim increderea in sine. Dupa ani, in fact acum cateva luni, mi-a povestit ca maia si taiu se certau permanent, si ca el nu mai suporta. am uitat sa iti spun ca de cand a revenit in familie a refuzat sa mai petreaca vacante la tara, cu toate ca ii iubeste f mult, avea obiceiul sa zica privind vitrinele: asta i-ar trebui lui taiu sau lui maia, mami, avem bani? Doamne'ajuta!

[A_Iulia]

Si legat de ce zicea Denizel: cand am divortat si nu mi-a fost prea bine o luna-doua, fii-mea a facut intr-una febra. Era un ghemotoc de 1 an de zile. Adina + [copil]Olivia 04.03.2004

[nume]

Nu am inteles comparatia aia cu subiectul ``Abuzul ceva``. Ala e un subiect din 2005 daca nu ma insel... Pe care am intrat si eu o data, de curiozitate, ca sa vad de ce e salvat. Nu, nu inteleg legatura... Ce ziceam eu este ca in orice relatie(inclusiv virtuala) trebuie sa ne definim pozitia. Terapeutica aceasta discutie nu e pt. ca nu participa la ea terapeuti...din contra. Un terapeut nu da sfaturi. Atunci nu uitati ca vi se acorda rolul de confidente/prietene. Nimeni nu se confeseaza unui dusman. Daca v-ati asumat rolul de prietene, sfatuiti in limitele relatiei asumate. Nu mai oscilati in cautarea unei autoritati care nu exista pt. ca mediul virtual nu o creaza. Nu continutul deranjeaza ci virulenta. Cine s-a saturat de confidente nu mai vine sa le asculte, nu?! Sa vii tu si sa spui celui prezent; ``pleaca``, ``du-te``, mi se pare badaranie. Pe bune. Daniela_B, chestia asta cu ``sa te duci oriunde, cat mai departe`` e betie de cuvinte. N-are sens sa explic de ce... Si da, copiii sunt sensibili, afectivitatea se invata in familie dupa modelul parental ...dar nu asta e problema expusa aici. nume

[Rosey]

quote:

---

Originally posted by nume
Si da, copiii sunt sensibili, afectivitatea se invata in familie dupa modelul parental ...dar nu asta e problema expusa aici. nume

---

Nu, nu e problema expusa. Insa e problema reala. Iar Diana e prea orbita de propria-i implicare in povestea asta, pentru a realiza acest lucru. http://bd.lilypie.com/AVkRp3.png

[bobocel_07]

quote:

---

Ce ziceam eu este ca in orice relatie(inclusiv virtuala) trebuie sa ne definim pozitia. Terapeutica aceasta discutie nu e pt. ca nu participa la ea terapeuti...din contra. Un terapeut nu da sfaturi. Atunci nu uitati ca vi se acorda rolul de confidente/prietene. Nimeni nu se confeseaza unui dusman. Daca v-ati asumat rolul de prietene, sfatuiti in limitele relatiei asumate. Nu mai oscilati in cautarea unei autoritati care nu exista pt. ca mediul virtual nu o creaza. Nu continutul deranjeaza ci virulenta. Cine s-a saturat de confidente nu mai vine sa le asculte, nu?! Sa vii tu si sa spui celui prezent; ``pleaca``, ``du-te``, mi se pare badaranie. Pe bune. Daniela_B, chestia asta cu ``sa te duci oriunde, cat mai departe`` e betie de cuvinte. N-are sens sa explic de ce...

---

Sunt perfect de acord cu Nume chiar daca unele dintre o sa-mi sara in cap.Este adevarat ca unui copil ii dauneaza acest comportament al parintilor insa cred ca Diana isi da seama de acest lucru si de-aia invata sa ia examenul pentru a se putea desprinde de acest animal si de a-i putea oferi fetitei ei liniste si tot ce isi doreste.E foarte usor sa spui pleaca, dar atunci cand nu ai unde sa te duci si mai ai si un copil e al dracului de greu sa faci asta.Ganditi-va ce e in sufletul ei si puneti-va o clipa in ipostaza de a pleca cu un copil mic fara sa ai unde,cate dintre voi ar avea curajul asta?Va spun eu nici una.Credeti ca daca va pleca pe strada cu fetita aceasta nu o sa fie traumatizata de chestia asta.Nu o sa se sperie cand vine noaptea si va vedea ca mama ei sta pe banci.Eu cred ca diana are nevoie de putina siguranta si sa stie ca daca va pleca cu copila va avea unde sa se duca si sa-i ofere.Nu sunteti in situatia ei si de aceea vorbiti fara sa ganditi.Nici eu nu sunt dar vad realitatea nu doar o intrezaresc.Nu e un mediu sanatos nici pentru diana nici pentru copil.Asa ca din ce parte ai privi situatie asta e o situatie delicata daca ramane cu el sta cu frica in san 24 de ore din 24 ca iar va face urat,ca poate o va lovi sau cine stie cu va incepe ziua cu siguranta ca de obicei cu lacrimi in ochi si cu gandul ca poate va reusi sa se desprinda si ea si fetita de el si daca pleaca ramane pe strada neavand unde sa se duca.Atunci cand nici parintii tai nu te sprijina in cine sa mai ai incredere si poate de aici si frica de plecare.Multe dintre noi cand spunem "plec" ne gandim sa ne luam bagajele sa ne intoarcem la parinti de unde am plecat, insa diana unde sa se duca?Bafta diana si poate reusesti in august sa iei examenul ala, eu iti tin pumnii[flo][pup] si sper sa reusesti. alexia_07

[daniela_b]

quote:

---

Originally posted by nume
Nu am inteles comparatia aia cu subiectul ``Abuzul ceva``. Subiectul acela nu se numeste "Abuzul ceva" ci "Abuzul domestic"...ce? ti-e jena sa scrii "domestic"?. Si nu-i nimic ca nu ai inteles comparatia, eu inteleg ca tu nu intelegi si accept acest lucru. No problemo. Diana va fi in al noualea cer cind va citi ca relatia ei n-are nicio legatura (necum comparatie) cu abuzul domestic . Urmeaza cred sa si scrie ca-ti multumeste pentru suport. Ala e un subiect din 2005 daca nu ma insel... Pe care am intrat si eu o data, de curiozitate, ca sa vad de ce e salvat. Nu, nu inteleg legatura... da! Chiar! Ce vechitura...din 2005, oh! si nimeni nu a fost salvat cu toate ca subiectul e salvat (sticky)! oau, dezamagitor, nu? Curiozitatea nu ti-a fost satisfacuta pe masura. Tzzz, tzzz. Ce ziceam eu este ca in orice relatie(inclusiv virtuala) trebuie sa ne definim pozitia. Te invit sa ti-o definesti, in relatia cu diana si subiectul ei. Chiar ar fi de luat in seama o pozitie venind de la cineva atit de obiectiv! Terapeutica aceasta discutie nu e pt. ca nu participa la ea terapeuti...din contra. Nu crezi ca e mult de cerut de la un subforum sa fie compus din terapeuti si/sau eventual doar acestia sa raspunda ? Un terapeut nu da sfaturi. Nuuuu, cred ca un terapeut sta si se uita cum te scufunzi in propria-ti problema. Atunci nu uitati ca vi se acorda rolul de confidente/prietene. Nimeni nu se confeseaza unui dusman. Daca v-ati asumat rolul de prietene, sfatuiti in limitele relatiei asumate. Din nou, te invit, fa tu prima acest lucru, da-ne exemplu! Nu mai oscilati in cautarea unei autoritati care nu exista pt. ca mediul virtual nu o creaza. sa-i spui si dianei asta, mediul virtual nu prea creaza mare lucru, nici macar solutii reale! Nu continutul deranjeaza ci virulenta. Oh, da! Virulenta. Sa nu uitam de pozitia flegmaticului. Cine s-a saturat de confidente nu mai vine sa le asculte, nu?! Sa vii tu si sa spui celui prezent; ``pleaca``, ``du-te``, mi se pare badaranie. Pe bune. Pe bune, tot "badaranie" mi se pare si sa vii sa strigi de pe margine "nu mai da din mina/nu mai da din mina" fara sa stii despre ce e vorba, ca sa nu mai adaug (dar iata ca o fac, totusi) ca majoritatea raspunsurilor pentru diana contineau si altceva decit "pleaca, du-te". Esti sigura ca ai citit totul? Daniela_B, chestia asta cu ``sa te duci oriunde, cat mai departe`` e betie de cuvinte. N-are sens sa explic de ce... Ba are sens. Explica-mi. ESTE constructiv ca sa nu mai spun ca "aceste cuvinte ne doare" : "e betie de cuvinte", ma imbat cu cuvinte cum ar veni, eu zic ca nu, tu zici ca da, convinge-ma deci ca tu ai dreptate si eu nu (in context, pliz[:D])! Si da, copiii sunt sensibili, afectivitatea se invata in familie dupa modelul parental ...dar nu asta e problema expusa aici. N-ai vrea sa ne spui tu despre ce e vorba aici? Te rog!nume

---

Qi

[Rosey]

quote:

---

Originally posted by alexia_07
cred ca Diana isi da seama de acest lucru si de-aia invata sa ia examenul pentru a se putea desprinde de acest animal si de a-i putea oferi fetitei ei liniste si tot ce isi doreste.E foarte usor sa spui pleaca, dar atunci cand nu ai unde sa te duci si mai ai si un copil e al dracului de greu sa faci asta. alexia_07

---

Pun pariu cu tine pe ce vrei tu ca daca cineva ii ofera acum Dianei casa si masa, ea nu pleaca de acolo. http://bd.lilypie.com/AVkRp3.png

[nume]

daniela_b, :)...eu nu-ti sunt un adversar pe masura... Am zis ``abuzul ceva`` pt ca nu m-a interesat cat sa retin titlul topicului... Am retinut ca e ceva legat de abuz... N-am vrut sa ofensez pe nimeni. Eu nu cred ca subiectele astea au darul sau menirea sa salveze ceva in general. Nu vad cum sau de ce. Tre` sa fii de-a dreptul disperat(a) si sa ai ca urmare un discernamant scazut ca sa astepti solutii de viata de la un forum de orice fel. Cred insa ca forumurile pot crea un mediu prietenos(chiar daca perceptia e artificiala) si relaxant pt. persoanele care dintr-un motiv sau altul nu socializeaza destul(situatia mea). N-am intervenit pt. ca as avea un sfat sau un punct de vedere valid in problema Dianei ci pt. ca m-a indispus ...virulenta(cum am mai spus) in totala discordanta cu interesul....Care nu-si are locul in contextul unei relatii de prietenie. Ca ce altceva ar putea fi?! Parerea mea, rezervata, e ca Diana sufera. Ca urmare a unor hotarari pripite care la vremea respectiva aratau ca o solutie la alte probleme. Suferinta; asta e subiectul. Da, corect, ca prieten(a) iti dai cu parerea. Zici cam ca ai face in situatia respectiva, dojenesti daca crezi de cuviinta ...dar cu masura. Pt. ca de fapt nu ai cum sa stii ce e mai bine pt. celalalt. Eu am ascultat o singura data in viata de un sfat dat de o prietena extrem de buna. O parere de bun simt. A fost singura data cand am regretat ca am facut ceva. Din fericire nu a fost semnificativ pt. viata mea dar ar fi putut fi. Am spus ``betie de cuvinte`` pt. ca vorbele pot compune o imagine poetica si fara aplicare imediata. E in puterea lor. Daca zici ``decat asa mai bine plec cu parul despletit, sireturile dezlegate si privirea pierduta`` poate ilustra bine deznadejdea extrema dar chiar sa pleci cum am zis mai sus denota practic nebunie. Cine e normal la cap si are alternative isi face bagajul si-si pune la punct un itinerariu. nume