Cum sa accepti ca ai gresit?

[azzure_sun]

Citat:

citat din mesajul lui balanta_tm Citat: citat din mesajul lui Azzure_DustIn general suntem prieteni. Si, in afara de acest moment - care a durat ceva, de fiecare data cand am o problema si o discut cu el vad altfel lucrurile, ma calmeaza si ma face sa vad solutii acolo unde nu sunt. Relatia noastra a mai avut momente dificile, dar parca niciodata asa. Am simtit cu adevarat ca sunt pe punctul de a ma desparti de el, a fost un moment cand chiar am dorit sa abandonez. Duminica seara cand am stat de vorba mi-a zis "tu ce vrei? ca parca imi cauti motiv sa te desparti de mine...daca numai vrei sa fim impreuna spune-mi si gata, ca eu in tine nu dau ca sa ai motiv sa pleci." align="right" id="quote2">Eu vad aici doua chestiuni:-dependenta ta afectiva/emotionala fata de el este mai mare decat este a lui fata de tine: el te calmeaza, te face sa vezi solutii acolo unde nu sunt; insa vezi, el nu depinde asa mult emotional/afectiv de tine incat sa isi fi gasit un job pana acuma, sa devina mai calm, etc- mi se pare din alt film replica lui: "tu ce vrei? ca parca imi cauti motiv sa te desparti de mine...daca numai vrei sa fim impreuna spune-mi si gata, ca eu in tine nu dau ca sa ai motiv sa pleci."Cum adica, in ochii lui singurul motiv pt care ar merita sa pleci de langa el ar fi daca ar da in tine? In rest, tot ceea ce face/a facut i se pare acceptabil? Wow!Off topic: Am o prietena care candva a fost indragostita tare de unul care nu o merita. El era genul asa, mai taranoi plus fustangiu. Eram in liceu pe atunci si nu am sa uit niciodata cum m-a sunat ea plina de entuziasm zicanu-mi ca ce fericita e, ca el a luat-o de mijloc si i-a zis "fa, nebuno" si a pupat-o apoi apasat pe gura. Ea vedea in asta un alint, in timp ce mie, exprimarea lui mi s-a parut ceva ce nu as fi acceptat niciodata de la un barbat.Pana la urma, depinde de fiecare om cum percepe lucrurile: ce e bine pt tine, poate pt mine nu e bine deloc.Am un prieten plecat de multi ani din Romania care cand vine pe aici in vacante si vede cum traiesc anumite femei cu barbatii lor, zice ca el are impresia ca pt unele femei bataia si/sau jignirea a ajuns un ceva prin care ele se simt iubite - adica: aoleu, nu m-a mai altoit/jignit de mult, nu imi mai da atentie nici macar la modul asta, oare ma mai iubeste?Sau mai sunt unele cupluri care dupa ce se bat, se impaca prin sex.

align="right" id="quote2">Nu stiu daca doar eu depind de el. Si el cand are momente dificile isi gaseste linistea la mine. De multe ori s-a intamplat asa. Poate ca el nu-mi povesteste chiar tot ce i se intampla, toate problemele, in functie de cat de importante le considera.Iar chestia cu jignirile si limbajul mai colorat, am remarcat ca a inceput cam de cand s-a imprietenit cu anumiti colegi la fostul loc de munca.Si nu se pune problema ca bataia sa fie singurul motiv pentru care ne-am desparti. Pur si simplu, la inceputurile relatiei noastre i-am spus ca asta e singurul lucru peste care nu as trece, care nu l-as ierta pentru nimic in lume.