Cum percepem realitatea in tara de adoptie

[Fleurdelise]

Am emigrat din mai multe motive: lipsa de perspectiva profesionala (eram profesoara de liceu, tocmai imi dadusem gradul I si vazusem la ce imensa suma de 8.5 milioane imi ajunsese salariul...trebuia sa mai astept vreo 10 ani vechime sa mai creasca); tristetea infinita si golul lasat de plecarea dintre noi a mamei; taierea din scurt a unei relatii in care ma implicasem total, dar el nu era disponibil; toata societatea la momentul respectiv, o lume gri, mizera, oameni stresati, haos...si as putea continua. Aveam nevoie sa respir intr-o lume noua. Ce imi place in Quebec: curatenia, casele cochete, imensele parcuri, bilingvismul, cum se trece relaxat in aceeasi fraza de la franceza la engleza si invers,farmecul frantuzesc al unor locuri, faptul ca Montrealul e al 2 lea oras din America de nord ca nr de restaurante/cap de locuitor, peisaje care iti taie respiratia... Ce nu-mi place: nationalismul quebecosilor, sistemul de invatamant secundar (liceu) prostit de o reforma idioata, cladirile scolilor seamana cu niste inchisori, mentalitatea parinti-copii zisa "enfant-roi", si, nu in ultimul rand, VREMEA, mai bine zis iernile interminabile cu "furtunile de zapada" in care ninge de aproape 1m in mai putin de o ora si raman gramezi de zapada pana prin mai... [gravired] 28 + [baietel] X Ioan "Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri pe care nu le vom vedea" (John W. Whitehead)