divort

[otilia32]

buna,sunt despartita de 5 luni de sotul meu,avand o casnicie nefericita din care am ramas cu o fetita de 7 ani si cu sufletul sfasiat.sotul meu nu mi-a oferit nici dragoste,nici atentie,nici bani,nici comunicare.Am, hotarat sa ma despart de el sperand ca voi fi linistita si fericita dar acum sufar pt ca am impresia ca viata mea nu va fi niciodata asa cum mi-am dorit.Am stat de vorba cu fetita mea si am inteles ca ea se teme ca nu o voi mai iubi cand va creste si am asigurat-o ca nu va fi asa dar eu cred ca ea sufera pt ca m-am despartit de tatal ei.as vrea un sfat,o incurajare de la cele care au trecvut prin asa ceva.mi-e frica sa intentez eu divortul,parintii mei fiind total impotriva acestui lucru fiindca suntem de la tara iar in familia noastra nu e acceptat divortul.va multumesc

[marius]

Tu ce vrei sa faci? [url="http://www.romleas.ro/Rosia%20Montana/"]Ce nu stiu romanii despre aurul lor![/url] [url="www.romleas.ro/eu"]Eu pur si simplu[/url] / [url="www.romleas.ro/legi/juridic.html"]Pagina legislativa[/url]

[Rufus]

Daca nu esti divortata, n-ai facut nimic. Nu te poti considera libera sa faci ce vrei cu viata ta si a copilului tau. Este o chestie neterminata care te tine captiva. Daca ai ajuns la concluzia ca nu mai poti trai cu sotul tau si sunteti despartitui de atata timp, finalizeaza ce ai inceput si mergi mai departe, fara frane, dogme si constrangeri. Ca sa fiu sincer, consider aceasta perioada de neclaritate mult mai nociva decat perioada de nefericire conjugala. Si mult mai periculoasa pentru voi doua. Nu ai absolut nici un motiv, dovada, etc ca viata ta nu va fi cum ti-ai dorit pe viitor. Nu trebuie multa stiinta ca sa recunosti ca, aflat in impas, omul tinde sa dramatizeze si sa fie pesimist; de fapt, viata merge inainte asa cum ne-o facem singuri si, fireste, dupa destin. La acest punct vreau sa-ti spun ca despartirea de barbat este un lucru trist si poate fi considerat un esec in viata ta, dar nu este, categoric, o drama sau un lucru care sa te puna pe butuci. Pot sa-ti insir aici cateva chestii mult mai grave prin care ai putea trece (si chiar trec alti oameni...), iar suferinta ta ar fi mult mai mare. Deci...hopa sus. In incheiere, vreau sa-ti (mai) spun ca iti va trebui un efort de vointa ca sa iei niste hotarari, sa te impotrivesti aparentelor si familiei, sa te lupti in instanta (daca sotul tau va dori asta) si nu in ultimul rand sa oferi copilei un climat cat de cat normal. Asa ca, daca vrei sa ai vreo sansa la viata visata, la liniste si fericire, incepi acum sa te lupti pentru asta. Bafta! [url="http://community.webshots.com/user/tora97"]Rufus, Tora si iadele[/url][foto] [url="http://www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email "] Retrospectiva 2008[/url] [url="http://www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a"]Retrospectiva 2009[/url] [url="http://www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all"]Retrospectiva 2010[/url] "EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[CorinaDani]

ce este mai important pentru tine : linistea ta alaturi de fetita, sansa la o noua viata sau gura lumii ? de ce nu este acceptat divortul in familia voastra ? pai si daca traiai alaturi de un om care iti invinetea ochii in fiecare seara (de ex), parintii tot asa ar fi considerat, ca e rusine sa divortezi si ca trebuie sa ramai langa o bruta, doar pentru a nu da ocazia vecinilor sa cleveteasca pe seama divortului tau ? Corina - mamica printesei Lori ( 25.06.2007 ) "Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

[szivarvany]

sa stii ca exista viata dupa divort. e o viata grea, uneori foarte grea, dar linistea asta nu se poate compara cu nimic. daca ai ajuns la punctul in care casnicia ta nu poate merge mai departe, inseamna ca singura cale e divortul. divortul nu e o rusine. e pur si simplu o noua stare civila :-) _______________________________________________ Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici, inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana, botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.

[otilia32]

Va multumesc tuturor pt raspunsuri si pt incurajari.nu ma asteptam sa primesc intelegere din partea unor straini cand parintii mei care ar trebui sa fie alaturi de mine sunt impotriva mea.si asta pt ca ne rade lumea,doar sora mea ma intelege,in rest nu am pe nimeni.va multumesc inca o data.

[Ramonika]

de la o varsta incepi sa iei propriile decizii, nu mai stai dupa parinti sa decida pt. tine ce faci cu viata ta.

[otilia32]

Mama mea imi spune in fiecare zi ca am luat o decizie gresita,ca sunt o nesimtita ca ma gandesc numai la fericirea mea si nu imi pasa de fetita mea ca sufera dupa tatal ei.simt ca o sa imi pierd mintile daca mai continui asa.

[Ramonika]

nu ai unde sa pleci, sa nu mai intri in contact asa de des cu mama ta? sau nu poti sa te impui in fata ei, sa nu-i mai permiti sa vorbeasca asa cu tine?

[CorinaDani]

otilia, tu locuiesti cu parintii sau te-ai intors la ei dupa ce te-ai despartit de sot ? cu fetita poti discuta, sa-i explici ca v-ati despartit deoarece voi doi nu va mai intelegeati, ca despartirea nu are nici-o legatura cu ea, ca nu este vinovata cu nimic, ca veti ramane parintii ei si o iubiti in continuare, chiar daca nu veti mai forma o familie. bun, te-ai separat de sot. el unde sta acum ? tine legatura cu tine sau cu fetita ? Corina - mamica printesei Lori ( 25.06.2007 ) "Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)