Valoarea fiecaruia din noi - 2

[luisa1983]

In viata nu suntem izolati, fiecare din noi primeste valoare de la altii si la randul nostru dam altora valoare. Exemplu dat de copacul Banyan , un singur copac ce pare o padure, cu radacinile legate una de alta, un singur copac ce poate adaposti sute de oameni, i se mai spune copacul templu. Un lustragiu,pe strada , curata si lustruieste pantofii unui bogatas. Dupa ce-si termina treaba, omul spune cat ii datoreaza pentru serviciu. Bogatasul ii arunca banii pe jos considerand ca valoreaza mai mult decat lustragiul si nu ,,merita" sa primesca banii din mana lui(nu mai imi amintesc sursa exacta,oricum,tot filozofia indiana ). ,,Mintile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente, iar mintile reduse ii discuta pe altii. " Necunoscut

[mama_lu_Toma]

luisa, cred ca in povestioara ta ar putea fi vorba si despre faptul ca lustragiul facea parte din casta "intusabililor" (cei care nu trebuie atinsi) considerati a fi niste paria in societatea indiana.

[dana vio]

Citat:

citat din mesajul lui inbox Aqai- asa sunt si cei doi copii ai mei, total diferiti...insa, desi vin din aceasi familie, conditiile nu sunt aceleasi: - la fata eram stresata, agitata, eram non stop cu griji, hiperprotectoare... si o multime de alte exemple..- ea este agitata, perfectionista, vorbareata... - la baiat, relaxare maxima, am luat totul ca atare si desi mi s-a imbolnavit de la o luna ( raceala), nu am avut starile de disperare care le aveam la fata si o multime de alte lucruri... Daca la fata trebuia sa fie totul perfect la baiat, ;ucrurile parca au mers de la sine, nu stiu cum sa spun ( fara a-l neglija sau mai stiu eu ce minuni extreme)...cu alte cuvinte, m-am comportat mai natural....si se vede, ei sunt exact cum am fost eu in primele luni de viata ale lor: unul agitat, altul relaxat. Ma uit, daca fata nu reuseste sa faca ceva, nu cere ajutor, incepe sa planga si se zbate acolo in neputinta ei, daca o ajut se enerveaza...daca baiatul nu reuseste sa faca ceva, vine, ma ia de mana si imi arata ce trebuie sa fac, il ajut, si el isi vede in continuare de treaba . Buflea, complicat ce spui tu acolo, deocamdata neuronul meu de abia ca proceseaza informatii mai simple. De fapt, relatiile astea interumane, sunt complicate....stii vorba aia "neintelese sunt caile Domnului"...cam pe aici ne-am bagat noi :). Ideea mea ramane aceeasi, un copil cu parinti fericiti, stapani pe sine, intelepti as putea spune...nu poate fi decat un copil fericit, stapan pe sine, constient de propria valoare, poate exteriorul vine doar sa ii confirme sau sa-l provoace infirmandu-i anumite idei...dar el va ramane echilibrat in orice conditii. Poate punem pe prima pagina un fel de dictionar sa explicam un pic terminologia, ca am senzatia uneori ca spunem aceleasi lucruri cu alte cuvinte. Sau un link spre un dictionar din asta de termeni. [url="http://sezatoarelamamina.blogspot.com/"] Lumea mea [/url]

[^] Alexandra Maria 14.12.2007