Recompensa pt. rezultate scolare - gresit?

[michelle-usa]

intreba cineva ce se intimpla daca nu ia anumite teste. in america e diferit.inca din clasaele 1-4 anumite teste sunt importante. poate nu e cazul la testul asta,dar sunt teste care in urma lor vor fi repartizati pe categorii de invatare. de ex si al meu si cu doar alti 4 copii din clasa sunt la un nivel mai inalt la citit si matematica decat restul clasei. in clasele a 5,6-a...unii invata geometrie,fizica... altii mai slabi nu sunt repartizati la clasele astea decat la liceu. asta a fost un mic exemplu ca testele si rezultatele din clasa sunt totusi importante. acum depinde de fiecare copil si parinte ce vor de la viata. daca unii vor sa devina sportivi nu au nevoie de matematica... altii care au capacitate intelectuala mai redusa...iar nu au ce face cu matematica, dar treb canalizati in functie de aptitudinile lor. michelle

[michelle-usa]

eu cred ca au nevoie de multa atentie din partea parintilor. asta e virsta in care invata sa "invete" si fiecare in stilul lui. dar e nevoie de parintii sa fie cu ei, sa le observe stilul si sa i-l contureze in mod cat mai efectiv. concret ce merge la noi in functie de stilul de invatat la al meu: -dupa 6 ore de scoala deci vine la 3:30 (se mai joaca un pic dupa ore la scoala) -3-4 zile pe saptamana doarme dupa amiaza de la 4:30-6 (vine f. obosit de la scoala) -program de lectii e aprox la aceeasi ora, acelasi loc in jurul orei 6:30. -pe birou nu ar enici un fel de jucarie -inainte de a incepe lectiile il las sa se joace, sa isi consume energia si sa inceapa lectiile cu voie buna. -vad ce lectii are...le frunzaresc eu un pic. in functie de asta stiu daca sa-l las singur sa le faca sau nu. in general le face singur -nu imi cere ajutorul decat daca a citit intrebarea de 3 ori si chiar nu stie raspunsul, sau nu e sigur. -nu-i spun raspunsul...il fac prin logica lui sa inteleaga -daca nu stiu nici eu raspunsul sau nu stiu sa-i explic sa inteleaga, notez in caiet...sa-i explice doamna -in functie de materie, de greutatea lectiilor 10 minute lectii, 10 min pauza...sau 10 cu 5 min pauza, sau 15 min...cu 5 pauza.sau termina un sub pauza pana se apuca de celalalt. -la 7:30 e gata cu lectiile pe toata saptamana. -cateodata ii ia 2 zile sa le faca. in restul zilelor cand nu are teme, face aditional:o pagina de adunari, sau una de scaderi...sau o pagina de inmultiri sau impartiri. -in weekend nu are lectii, dar la alegerea lui scrie o pagina cursiv. nu ma intereseaza din ce carte...dar sa scrie frumos. sau mai citeste din enciclopedii, alte carti extracuriculum...care el si le-a ales de la bibloteca -am observat ca in momentele cand ii explic ceva pt mai mult timp treb sa prinzi momentul cand isi pierde intereseul. tot ce expici dupa acest moment...nu se mai "prinde". pot sa spun ca acest mic program dar consistent noi nu avem probleme la teme. michelle

[michelle-usa]

inca ceva ce am observat e ca la teme treb sa fie in good mood. nu il las sa le inceapa daca e suparat pe ceva,sau nervos... cand le face ii dau sa mai ciuguleasca ceva ce-i place...incat sa-i creez o atmosfera cat mai placuta. revenind la recompense. de ex al meu face teme luni si marti pt toata saptamana. miercuri are zi scurta si mergem in parc si sa jucam tenis. dar numai daca are temele facute. joi treb sa le prezinte la scoala. deci e un fel de recompensa... si ca sa nu uit . la teste cand nu ia rezultate bune, dar stii ca s-a pregatit. vezi ce sa intimplat. ce fel de subiecte a primit...cand a fost dat testul.poate nu s-a simtit bine in ziua respectiva, poate a avut test imediat cum a ajuns la scoala si era adormit... michelle

[nelia]

Citat:

citat din mesajul lui michelle-usa nelia, ai scris frums ce ai scris...dar concret nu vad solutii. cel putin nu le-am gasit in mesajele tale. poate daca vrei sa fii mai explicita.

Sigur ca nu le-ai gasit in mesajele mele pentru ca nu am vorbit de solutii, daca vrei, pot sa vorbesc concret cum a fost la noi. Ideea este ca atunci cind lasi copilul sa experimenteze, solutiile vin de la el, nu de la tine... sau cel mult de la o munca de echipa. El spune ca ar vrea asa, ca simte asa, tu spui ca vezi asa... el propune o solutie, tu sugerezi alta, cum vezi tu lucrurile si pina la urma se ajunge la una acceptata si de copil si de parinte. Important este ca in tot acest proces sa validezi copilul in ceea ce simte si ceea ce este el. Asta inseamna ca solutiile la care am ajuns noi, in familia noastra, se poate sau in mod sigur nu merg si la alti copii si in alte familii, tocmai pentru ca sint ale noastre si au pornit de la ceea ce sintem noi. Eu inteleg retinerea, cind unele fete cu care am mai discutat acum citiva ani, imi spuneau ca asta trebuie sa fac, si eu intelegeam ca asta inseamna ca te retragi. Asta e abandon, neglijenta, nu lasat copilul sa experimenteze. Sigur ca sint acolo, sigur ca sintem parte din proces, dar nu la modul eu spun (ca sint matur, ca tu nu ai capacitatea inca de a intelege, inca de gasi solutii - ceea ce nu e adevarat decit in foarte putine aspecte ale vietii unui copil)... nu am plecat nicaieri, cind are nevoie de ajutor, tot ce trebuie sa faca este sa spuna. Si avem un orar, pe perete... foarte incarcat de altfel. Au scoala, au patinaj, au inot, gimnastica, au balet si jazz, au pian, au curs de stiinta, au curs de cinematografie (sigur, toti trei, nu unul toate acestea[:)])... Noi sintem foarte ocupati si ii impartim care si cum putem... ceea ce necesita organizare, chiar una buna. Insa nu (mai) sintem noi cei care hotarim pentru ei, sint factor decizional cu drepturi egale in ceea ce ii priveste. Si am fost suprinsa sa aflu ca Lisandru, care are doar 4 ani si jumatate poate fi suficient de rational in ceea ce il priveste (as fi jurat la aceeasi virsta a Agatei ca un copil nu poate face asta[bang], ca trebuie sa fim mereu noi cei care gasim solutii la probleme si ii obligam sa le accepte si sa le aplice, ca asta e educatia si de aia sintem parinti [:-@]) Cornelia

Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité. Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)

[buflea]

Michelle - al tau mai doarme la pranz la 8 ani ? Al meu nu mai doarme de la 5 ani la pranz si nici nu mi se pre foarte obosit cnd vine de la scoala ... daca doarme la pranz la ce ora se culca seara ? La noi programul este diferit ... la 3:30 ies de la scoala, primul lucru isi fac temele - care nu dureaza mai mult de 10-20 min. Apoi fac o pagine suplimetara de matematica - alte 10 min. Apoi sunt liberi ca pasarea cerului - de regula ies afara daca e frumos si se joaca impreuna pana se cearta ([:)]) sau se uita la TV (cam mult dupa mine [:I]). Cand vin eu de la serviciu, la 6:30 P.M. corectez temele - cateodata le facem din nou (in protestele lor), alta data sunt bune. in jur de 7:00 P.M. dinner, 7:30-8:30 P.M. baie, iar TV. 8:30-9:00 P.M. citim - pe rand, o seara fiu-meu ne citeste, o seara fica-mea (asta se intampla tot cu proteste si desi incerc in fiecare seara, le mai sarim). Ora 9:00 P.M. bagat in pat, stins lumina - 9:00-9:30 P.M. chitzaieli pe intuneric, rasete, povesti intre ei, eu venit de 5-6 ori in camera sa le aduc aminte ca trebuie sa doarma. In general la 9:30 P.M. dorm.

[olympia]

Citat:

citat din mesajul lui buflea Citat: citat din mesajul lui olympia Folosind mereu recompense, transferi asupra obiectelor sensul actiunilor noastre, ori nu pentru cele materiale ne zbatem. Multe le facem pentru cei de langa noi, altele le facem ca sa ne simtim bine dupa, sunt necesare sanatatii si sunt munci care pur si simplu ne pasioneaza. Eu cred ca un copil e capabil inca de mic sa inteleaga motivatii diferite si implicarea in ceva anume fara recompense. Recompensele evalueaza artificial prestatii dupa un cod si un program al adultului ce poate fi diferit de ce are nevoie copilul. Poate-s lucruri care lui ii plac si la care e bun care nici nu intra in programul respectiv, ca e nevoie de timp si de libertate pentru a le descoperi si valorifica. Si mai e ceva, copilul invata cu adevarat atunci cand parintele se implica, explica si arata, chiar nu mai are nevoie sa i ofere sau sa i confiste ceva pentru a intari lectia. Marturisesc fara rautate ca nu sunt de acord cu nimic din ce ai scris mai sus [:I][flo]. Orice actiune a noastra are ca finalitate o recompensa care nu trebuie sa fie neaparat materiala. Satisfactia de a face bine este tot o recompensa a unui efort depus, recunostinta celor ajutati este tot o recompensa ... Copiii insa nu sunt atat de profunzi si nu au maturitatea de a se bucura de stari si sentimente, nu au inca definite clar niste standarde personale de bine si rau (bine = curat, rau = murdar) ca sa faca niste lucruri mai putin inetresante (ducul gunoiului) spre a-si atinge acel standard. La ei conteaza prezentul si partea materiala. Apoi nu as vrea sa dispretuim partea materiala ca finalitate a unei recompense - partea materiala este o componenta foarte importanta a vietii si eu cred ca este ok sa lupti pentru avantaje materiale, desigur cand aceasta lupta nu este dusa la extrem. Eu nu evit discutiile despre partea materiala cu copiii mei - incerc sa le spun pe intelesul lor, daca inveti o sa ai bani si o sa ai libertatea de a trai bine. Si nu, dorinta, placerea (?) de a invata nu depinde de implicarea parintelui ... eu ca parinte sunt alaturi de el sa il sustin in procesul de invatare, sa-l expun la tot felul de experiente si sa observ ce i se potriveste nu sa-l fac EU sa ii placa cititul. E clar ca n-o sa-i placa niciodata, nu am asteptari mari in aceasta directie ... totusi doresc sa invete sa citeasca acum, cand toti cei de varsta lui o fac si doresc sa o faca bine, chiar daca acest lucru nu este de interes pentru el. Daca pentru a obtine asta de la el, este nevoie sa ii dau plusuri si sa-i cumpar jucarii de fiecare data cand le acumuleaza, atunci la asta o sa apelez.

Buflea, cand am zis ca facem lucruri pentru altii, sau lucruri pe care le facem ca ne simtim mai bine dupa, nu m-am gandit in primul rand la caritate ci la cei dragi, e ceva dincolo de orice recompensa. Dand puncte cu care la final cumperi sau confisti jucarii, tu pui cumva egal intre niste lucruri foarte diferite., dusul gunoiului si cititul ca tot le-ai amintit. Daca un copil duce gunoiul, o face ca sa fie curat in casa, sa nu miroasa urat, sa nu se imprastie microbii si sunt absolut convinsa ca inteleg asta daca li se explica si li se arata. E ceva ce trebuie sa facem cu totii cand e cazul, nu copiii neaparat, ci fiecare cand se umple sacul. Asa cum de exemplu trebuie curatata si buda e ceva ce facem, fie ca primim sau nu dulciuri sau jucarii, o facem ca sa fie curat in casa si noi sanatosi. Eu de exemplu rog foarte rar copiii sa duca gunoiul, ai mei fac altele , aspira, dau cu mopul, sterg praful. Dar fiica-mea(10 ani) are acum un bebe-catelus mic in casa, al ei personal, il hraneste si strange TOT dupa el, am invatat-o cum, nu uita nici sa se se spele pe maini dupa. Cu cititul acum... Toti oamenii inteligenti si educati citesc, nu citesc insa toti acelasi lucru. Ce sens are sa alegi cartile dupa nr de capitole, parca alergi maratonul asa... Cititul e placere pura, e o recompensa in sine, ea trebuie descoperita. Ai mei de pilda n-au vrut Jules Verne, desi eu le citeam si reciteam in copilarie. Alege carti dupa gusturile copilului, pune-l pe el sa le aleaga dupa ce-l intereseaza pe el, puteti incepe cu unele de aventuri, sau cu unele care s-au ecranizat si lui i-a placut filmul. Asa a inceput fii-miu cu Hobbitul, apoi a devorat toata seria Stapanul inelelor, mult timp radeam cand ii dadeam o carte ca "ce pacat ca nu-i inca ecranizata" . Fii-mea in schimb a inceput sa citeasca intai carti de crestere si educare a cainilor [:)] Revenind la sistemul de recompense, eu nu cred ca-i bine sa impartim asa usor lucrurile cu etichete"bine-rau" ci sa incearcam sa aflam intai "de ce". M-as feri si sa emit verdicte ca "e clar ca n-o sa-i placa cititul niciodata", "copiii insa nu sunt atat de profunzi si nu au maturitatea de a se bucura de stari si sentimente" sau "conteaza prezentul si partea materiala", ca de fapt asta e doar ce le arati tu deocamdata. [url="http://penecolorate.blogspot.com"]Pene colorate... cate putin din toate![/url] [url="http://picasaweb.google.com/penecolorate/EsarfePictateVitrinaCuFluturi#"]album[/url] [url="http://picasaweb.google.com/penecolorate/Gradina#"]gradina[/url]

[buflea]

Citat:

citat din mesajul lui olympia Daca un copil duce gunoiul, o face ca sa fie curat in casa, sa nu miroasa urat, sa nu se imprastie microbii si sunt absolut convinsa ca inteleg asta daca li se explica si li se arata. E ceva ce trebuie sa facem cu totii cand e cazul, nu copiii neaparat, ci fiecare cand se umple sacul. Asa cum de exemplu trebuie curatata si buda e ceva ce facem, fie ca primim sau nu dulciuri sau jucarii, o facem ca sa fie curat in casa si noi sanatosi. Eu de exemplu rog foarte rar copiii sa duca gunoiul, ai mei fac altele , aspira, dau cu mopul, sterg praful.

Probabil ca avem pareri diferite pentru ca noi parintii gandim diferit asa ca ne educam copiii diferit. Unul din motivele pentru care EU ca adult duc gunoiul este si pentru ca nu exista altcineva care sa-l duca si EU ma izbesc cel mai des de el. Cand mama e la mine si ea sta mai mult in bucatarie, EU nu mai duc gunoiul, il duce ea ... copiii nu se prea lovesc de treburile casnice pentru ca nu este responsabilitatea lor majora. Responsabilitatea lor, care le si place, este sa mearga la scoala si sa se joace.

Citat:

citat din mesajul lui olympia Cu cititul acum... Toti oamenii inteligenti si educati citesc, nu citesc insa toti acelasi lucru. Ce sens are sa alegi cartile dupa nr de capitole, parca alergi maratonul asa... Cititul e placere pura, e o recompensa in sine, ea trebuie descoperita. Ai mei de pilda n-au vrut Jules Verne, desi eu le citeam si reciteam in copilarie. Alege carti dupa gusturile copilului, pune-l pe el sa le aleaga dupa ce-l intereseaza pe el, puteti incepe cu unele de aventuri, sau cu unele care s-au ecranizat si lui i-a placut filmul. Asa a inceput fii-miu cu Hobbitul, apoi a devorat toata seria Stapanul inelelor, mult timp radeam cand ii dadeam o carte ca "ce pacat ca nu-i inca ecranizata" .

Eu nu ii impun ce sa citeasca dar il imping de la spate sa citeasca. Cum il imping ? Pai ii explic, ii stabilesc un program, il motivez prin recompense ... Nici macar nu ii aleg cartile, mergem la biblioteca si si le alege singur, sau vine cu ele acasa de la biblioteca scolii - acasa, citeste cateva pagini, dupa care o lasa ... stiu ce spun, nu il atrage cititul si sunt ok cu asta dar nu il pot lasa, nu vreau sa-l fortez dar vreau sa-l motivez . Poate mai tarziu o sa-l atraga, nu stiu ... dar acum, la scoala, se pune foarte mare accent pe citit - prin asta li se dezvolta vocabularul, invata sa scrie corect ... nu vreau sa-l las sa invete el sa citeasca peste 3 ani. Programa de la scoala, care e facuta pe studii de dezvoltare a copilului, spune ca la varsta lui trebuie sa citeasca o carte cu 3-4 capitole si sa invete 1000 de cuvinte (scris si citit). Asta si pentru ca limba engleza nu este o limba fonetica deci cititul si scrisul necesita un efort suplimentar. Nu stiu, nu ma convingi ca ii explici unui copil de 7 ani viitorul si el il intelege si va face de buna voie activitati care nu il atrag. Ok, incerc sa nu generalizez, desi imi vine rau sa o fac [:I] ... copiilor mei nu le pasa de viitor si nu pentru ca asa ii invat eu, eu ma dau dupa ei si ii manipulez cu armele lor spre ceea ce stiu eu despre viitor.

[Qarina]

Citat:

citat din mesajul lui Donia aqai, noi ii dam fetitei bani de buzunar pur si simplu, am inceput de pe la 7 ani, si cativa ani i-am tot dat 3 dolari pe saptamana. Anul asta am trecut la 5. Am invatat-o ce e ala un buget si i-am sugerat sa imparta banii pe 3 categorii, spending, savings personale si cadouri pentru familie. Baiatului inca nu ii dam bani de buzunar, el are 5 ani, insa el aduna maruntis in cutiuta lui. Banii de buzunar nu i-am conditionat de nimic, deci nu intra in categoria recompenselor.

Donia, asa am facut si noi anul trecut o perioada, doar ca am procedat oarecum gresit: le-am dat 10 dolari / luna deodata. Maine erau cheltuiti ai apoi 30 de zile in fiecare zi raspundeam la intrebarea cand mai primesc bani. Asa ca am zis stop joc un pic pana ne lamurim. Acuma ne-am mai desteptat si o sa trecem la 2-3 dolari pe saptamana si noi, despre asta vorbeam in postul dinainte. Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)

[michelle-usa]

Citat:

citat din mesajul lui buflea Michelle - al tau mai doarme la pranz la 8 ani ? Al meu nu mai doarme de la 5 ani la pranz si nici nu mi se pre foarte obosit cnd vine de la scoala ... daca doarme la pranz la ce ora se culca seara ? La noi programul este diferit ... la 3:30 ies de la scoala, primul lucru isi fac temele - care nu dureaza mai mult de 10-20 min. Apoi fac o pagine suplimetara de matematica - alte 10 min. Apoi sunt liberi ca pasarea cerului - de regula ies afara daca e frumos si se joaca impreuna pana se cearta ([:)]) sau se uita la TV (cam mult dupa mine [:I]). Cand vin eu de la serviciu, la 6:30 P.M. corectez temele - cateodata le facem din nou (in protestele lor), alta data sunt bune. in jur de 7:00 P.M. dinner, 7:30-8:30 P.M. baie, iar TV. 8:30-9:00 P.M. citim - pe rand, o seara fiu-meu ne citeste, o seara fica-mea (asta se intampla tot cu proteste si desi incerc in fiecare seara, le mai sarim). Ora 9:00 P.M. bagat in pat, stins lumina - 9:00-9:30 P.M. chitzaieli pe intuneric, rasete, povesti intre ei, eu venit de 5-6 ori in camera sa le aduc aminte ca trebuie sa doarma. In general la 9:30 P.M. dorm.

da, doarme. doar 3 zile pe sapt. cand doarme ziua se culca seara la 9:30 cand nu doarme ziua, se culca la ora 9. si eu il las cat mai liber , in zilele cand nu are teme face ce vrea...citeste ce vrea, se joaca afara ... eu cred ca la virsta asta e important sa nu ia temele ca pe o povara. michelle

[alinuk]

Va pot da un exemplu de recompensa pe care am oferit-o copilului meu acum un an si ceva (cand avea 4 ani). Vroiam (evident eu!) sa incercam impreuna o activitate sportiva. Ne-am luat patine. Habar nu aveam niciunul sa ne miscam pe ele. Am decis ca invatam impreuna. Zis si facut. Mergem prima data si evident cam dam cu fundul de gheata amandoi. Ne mai amuzam, ne mai incurajam unul pe altul, si ajungem onorabil si intregi la final de activitate. In drum spre parcare, trecem pe langa un stand cu dulciuri dupa care se uita cu jind. Ma rog..[pofta] si eu si el. Ne oprim, luam pt fiecare (inclusiv pt picul de acasa) cate o bombonica si ne vedem de drum. Tura urmatoare cand i-am zis ca eu as mai incerca o tura de patinoar si l-am intrebat ce parere are... mi-a zis: "si ne oprim sa luam bombonele din alea bune cand terminam?" Am fost de acord. S-a repetat figura de cateva ori. Apoi ma intreba el pe mine cand mai mergem la patinoar... iar de bombonica nici nu mai era discutie. Acum si el si picul sunt ft incantati sa iesim impreuna la patinoar. Nu m-a dus capul sa-l motivez altfel, dar cred ca o face pur si simplu de placerea jocului.. si de a petrece impreuna in acest fel o dupa amiaza. Cred ca e important sa-i atragem intr-un fel spre ceva, spre cat mai multe ceva uri, aratandu-le avantajele, bucuriile, consecintele.. si apoi sa-i lasam sa decida cat de mult doresc sa continue sa faca acel ceva. Noi avem seara un joc (prin care incerc sa-mi dau seama daca ce am facut in ziua resp le-a placut sau nu), se cheama 'smiley' / prin care ne povestim pe rand ce lucru ne-a adus bucurie in ziua care tocmai a trecut. Am observat ca daca la inceput insistau sa le zic intai eu ce mi-a placut si de cele mai multe ori ziceau ca acelasi lucru le-a placut si lor... in timp au inceput sa ia initiativa si sa-si exprime independent de parerea mea propria opinie. ii incurajez si ii apreciez de fiecare data cand au initiative (si astea sunt tot un fel de recompense nu?) Alinuk[copil] si ostrogotzii din dotare: Andu mik (3 ani) si Teo voinik (5 ani) [url="http://www.desprecopii.com/info-id-8903.htm"]Lumina Sfanta pentru copii[/url] ............................................................................ Nimic nu-i intamplator! ............................................................................