depresie

[nikol24]

Sotul meu a plecat acum o saptamana in Italia sa muncesca acolo pentru 4 luni adica la afarsitul lui octombrie vine acasa Eu am ramas cu feftita noastra de 5 ani acasa. Desi inainte sa plece ma gandeam ca o sa fie greu dar ca o sa treaca repede,o sa am si fetita cu mine,mai am socrii,cumnate etc acum imi dau seama ca imie ste extraordinar de greu[q] Parca am cazut in depresie,nu ma multumeste nimic,nici macar fetita pe care o iubesc enorm de mult nu ma poate scoate din starea asta.NU am prietene cu care sa ma ies ca o cafea ,sa comunic,sa ma plang cuiva sa ma asculte cineva.Centrul universului meu este fetita si sotul meu si acum cand sotul a plecat parca a luat o parte din mine cu el[q] Nu stiu cum sa fac sa ies din starea asta care ma epuizeaza efectiv.Vorbim zilnic la telefon insa niciodata in 10 ani nu am stat atat de mult despartiti si acum simt ca traiesc pnetru acele 10 min pe care le vb zilnic cu el si atat>Nimic nu ma face sa revin la viata sa fiu cum eram inainte ca el sa plece SUnt absurda?Exagerez?E normal sa ma simt atat de ....pustie..fara el? ,,IDEALUL ESTE INVIZIBIL OCHILOR''

[coracora]

Nu e firesc sa "traiesti" doar prin si pentru contactul (telefonic) cu sotul tau. Ai un job? Daca nu, incearca sa faci rost de unul, va da (si) un sens profesional existentei tale. Implica-te local in proiecte de voluntariat, cauta cluburi in care te-ai putea inscrie (eventual si cu fetita) pentru a putea participa la diferite activitati. Cu cat vei avea mai mult timp liber in perioada in care sotul e plecat, cu atat mai mult te vei adanci in ganduri; umple-ti ziua cu activitati utile / placute si vei percepe altfel absenta sotului.

[nadaflorilor]

Citat:

citat din mesajul lui nikol24 Sotul meu a plecat acum o saptamana in Italia sa muncesca acolo pentru 4 luni adica la afarsitul lui octombrie vine acasa Eu am ramas cu feftita noastra de 5 ani acasa. Desi inainte sa plece ma gandeam ca o sa fie greu dar ca o sa treaca repede,o sa am si fetita cu mine,mai am socrii,cumnate etc acum imi dau seama ca imie ste extraordinar de greu[q] Parca am cazut in depresie,nu ma multumeste nimic,nici macar fetita pe care o iubesc enorm de mult nu ma poate scoate din starea asta.NU am prietene cu care sa ma ies ca o cafea ,sa comunic,sa ma plang cuiva sa ma asculte cineva.Centrul universului meu este fetita si sotul meu si acum cand sotul a plecat parca a luat o parte din mine cu el[q] Nu stiu cum sa fac sa ies din starea asta care ma epuizeaza efectiv.Vorbim zilnic la telefon insa niciodata in 10 ani nu am stat atat de mult despartiti si acum simt ca traiesc pnetru acele 10 min pe care le vb zilnic cu el si atat>Nimic nu ma face sa revin la viata sa fiu cum eram inainte ca el sa plece SUnt absurda?Exagerez?E normal sa ma simt atat de ....pustie..fara el? ,,IDEALUL ESTE INVIZIBIL OCHILOR''

rariti vorbitul la telefon, sunteti prea dependenti unu de altul, oricata dragoste e la mijloc nu e "ok" atata dependenta....suna de parca ai fost izolata timp de 10 ani si acum cand usa s-a deschis te sperie aerul care intra in incapere.... cauta fostele colege de scoala, imprieteneste-te cu o vecina doua, cu mamici ale colegilor fetitei..etc., iesi cu fata in parc si baga-te in seama cu alte mame, eu cred ca te-ar ajuta mai mult sa te detasezi un pic de situatie decat sa te plangi daca gresesc, sper sa nu imi iau prea multe tone de oua clocite in freza, ar eu cand sunt trista daca vreau sa ies din stare nu aleg sa ma uit la tragedii, cu toata tristetea ale o comedie doua...nu le diger din prima, dar insist... [flo] Nina,mami de, [fetita]

[giulia81]

stiu exact ce simti...nu stiu cat e de normal...dar asa ma simt si eu, pustie...[q] tot ce pot sa iti spun este ceea ce fac eu, si am facut in perioadele cand a fost plecat: incercam sa imi ocup timpul. daca esti prinsa cu una-alta, nu mai ai timp sa gandesti prea mult...tot te doare, la naiba, dar parca nu mai constientizezi atat de acut...lucru care devine nul noaptea de ex, cand patul pare imens si rece, iar tu esti doar cu gandurile tale...dar macar ziua trece altfel... si eu traiesc de la un telefon la altul, de la o intrevedere pe mess la alta... imi pare rau ca nu pot sa iti dau un sfat mai bun...dar macar stii ca nu esti singura[pup] trec si astea 4 luni intr-un final, iar revederea va fi cu atat mai dulce[olala] multa putere iti doresc![flo] Caught between the devil and the deep blue sea...

[giulia81]

Citat:

citat din mesajul lui nadaflorilor rariti vorbitul la telefon, sunteti prea dependenti unu de altul, oricata dragoste e la mijloc nu e "ok" atata dependenta....

eu iti spun, din contra, sa vorbiti la telefon cu tati, macar o data pe zi, atat tu cat si fetita voastra[:)] eu nu cred ca e vorba de dependenta...in 10 ani e prima despartire atat de lunga, e normal sa sufere amandoi si sa tanjeasca sa isi auda vocile... Caught between the devil and the deep blue sea...

[Clori]

Nikol, cum se face ca esti atat de singura? Nu ai prietene, nu ai pe nimeni din familie in afara socrilor, cumnatelor, care fac parte din familia sotului tau... Cred ca raspunsul la intrebarea ta e foarte simplu de dat, daca tii cont de ceea ce ai scris tu singura:

Citat:

Centrul universului meu este fetita si sotul meu si acum cand sotul a plecat parca a luat o parte din mine cu el

Incearca sa-ti faci si tu o viata a ta, ca persoana de sine statatoare, nu trebuie sa te definesti pe tine doar ca facand parte din aceasta familie, dincolo de care nu mai exista nimic. Ce ti-ar place sa faci? Incearca sa-ti gasesti ceva care sa-ti placa si pune deoparte macar cateva minute pe zi doar pentru tine. Asculta muzica, citeste, incearca sa-ti ocupi timpul fara sa te mai gandesti obsesiv la telefoanele de 10 minute cu sotul tau. Sincer, mie mi se pare ca esti emotional dependenta de el si asta e cu totul altceva decat iubirea si dorul... Scars remind us where we've been. They don't have to dictate where we're going…

[nikol24]

Am un job care ma multumeste cat de cat si e adevarat ca trece timpul mai repede cand sunt la munca Sunt izolata pentru ca am vrut eu asa,pentru ca m am dedicat cu totul familiei mele iar prietenele mele au alte aspiratii acum si pur si simplu nu mai avem ce despre ce discuta. Ma bucur ca nu sunt singura Giulia iti multumesc[flo] Este o idee buna sa imi gasesc niste activitati care sa mi ocupe timpul ,va multumesc pentru ea[flo] Poate ca am gresit un pic atunci cand m am concentrat exclusiv pe familie si atat si mi am ''omorat''viata sociala[q] ,,IDEALUL ESTE INVIZIBIL OCHILOR''

[nadaflorilor]

Citat:

citat din mesajul lui nikol24 Am un job care ma multumeste cat de cat si e adevarat ca trece timpul mai repede cand sunt la munca Sunt izolata pentru ca am vrut eu asa,pentru ca m am dedicat cu totul familiei mele iar prietenele mele au alte aspiratii acum si pur si simplu nu mai avem ce despre ce discuta. Ma bucur ca nu sunt singura Giulia iti multumesc[flo] Este o idee buna sa imi gasesc niste activitati care sa mi ocupe timpul ,va multumesc pentru ea[flo] Poate ca am gresit un pic atunci cand m am concentrat exclusiv pe familie si atat si mi am ''omorat''viata sociala[q] ,,IDEALUL ESTE INVIZIBIL OCHILOR''

chiar daca nu toate sau toti am trecut [rin asa ceva, am avut in preajma noastra persoane (femei sau barbati) care au trait ce traiesti tu, o mama, o sora, un coleg de birou etc., nu e vorba musai de omorat viata sociala, e vorba de castigarea unui strop de independenta, asta nu presupune detasarea totala de familie de sot Nina,mami de, [fetita]

[jovi]

Draga Nicol nu dispera si eu am trecut prin asta doar ca noi nu aveam copilul,am stat despartiti tot din cauza Italiei sapte luni.A fost foarte greu dar a trecut. Tebuie sa fi tare ca va trece repede.

[sorana]

Eu am si job si copil si multi prieteni. Si totusi in ultimii 17 ani cea mai lunga despartire de sot a fost de 1 saptamana (au fost mai multe) si va zic sincer ca mi-a fost greu de fiecare data. E ok sa stam separati toata ziua dar e f. greu sa dorm fara el. Si eu zic sa vorbiti la telefon. Noi, cand suntem departe, vorbim si de 3 ori pe zi. Cand suntem acasa nu vorbim aproape deloc la telefon, dar ne vedem macar un pic seara. Sorana si Monica (28.09.2002)