Portret de preşedinte: Crin Antonescu

[ligeea]

azi-nu m-am pututu abtine sa nu rad cu lacrimi dupa ce l-am citi pe Plesu in Dilema -e ...

 

Am spus #351;i am scris, de mai multe ori, c#259; Traian B#259;sescu e departe de a fi pre#351;edintele ideal. C#259; e un campion al inadecv#259;rii, un n#259;r#259;vit al obiceiului de a-#351;i pune toat#259; lumea-n cap, un amestec de sentimentalism #351;i agresivitate, o natur#259; frust#259;, mereu în pericol de a face gesturi #351;i declara#355;ii nepotrivite. De la o vreme, constat, nu f#259;r#259; o anumit#259; perplexitate, c#259; nu l-am citit cum trebuie. Adversarii s#259;i politici au reu#351;it s#259; m#259; conving#259; c#259;, dincolo de defectele lui, omul e de o anvergur#259; aproape cosmic#259;. E, asemenea personajului din faimoasa poezie a lui Victor Vlad Delamarina, „#259;l mai tare om din lume”. Dintr-un garaj pr#259;p#259;dit, f#259;r#259; telefon operativ, evacuat de la Cotroceni de guvern, parlament #351;i o bun#259; parte din popor, Traian B#259;sescu pune zilnic în mi#351;care #355;ara #351;i, am putea pentru ca s#259; spunem, mapamondul. Uniunea European#259; e o mic#259; sect#259; de fraieri, care reac#355;ioneaz#259; prompt la manevrele lui destabilizatoare. (Ale lui #351;i, fire#351;te, ale „clicii” de pîrîcio#351;i tr#259;d#259;tori, manevra#355;i, tot de el, ca ni#351;te gugu#351;tiuci decerebra#355;i). B#259;sescu are o putere trans-institu#355;ional#259;. Îl slujesc, tremurînd, dl Barroso, dna Reding, Angela Merkel, Curtea de la Vene#355;ia (de Curtea Constitu#355;ional#259; a României nu mai vorbim), Statele Unite, o sumedenie de mini#351;tri #351;i ambasadori occidentali #351;i mai toate publica#355;iile de prestigiu ale lumii: Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, The Economist etc. To#355;i #351;i-au f#259;cut un program de via#355;#259; din sus#355;inerea lui Traian B#259;sescu #351;i urm#259;resc, cu sufletul la gur#259;, peripe#355;iile referendumului dîmbovi#355;ean, lucrînd, în ascuns, pentru invalidarea lui. Dar chiar #351;i unii mini#351;tri ai guvernului inamic (#351;i nu oricare, ci tocmai cei de la Administra#355;ie #351;i Interne) sînt agen#355;i sub acoperire ai pre#351;edintelui suspendat. Individul e de nest#259;vilit. Serviciile secrete sînt la picioarele lui. Plagiatul primului ministru e o f#259;c#259;tur#259; a machiaverlîcurilor sale politice. A reu#351;it, prin malversa#355;iuni subtile, s#259; doboare moneda na#355;ional#259;, s#259; goneasc#259; investitorii str#259;ini, s#259; blocheze activitatea guvernului. R#259;mîne de v#259;zut dac#259; nu cumva a pus la cale #351;i seceta. Nu se mai poate face nimic pentru scoaterea lui din joc. Singura speran#355;#259; r#259;mîne colonelul Dogaru, care promite s#259; îl detroneze printr-un bine organizat haos popular. Pîn#259; atunci, abia dac#259; mai putem îng#259;ima mici obr#259;znicii: îi spunem, cu o ironie zdrobitoare, „simplul cet#259;#355;ean din garaj” sau „cet#259;#355;eanul în tricou albastru”. Dl Ponta e, dup#259; spusele pre#351;edintelui interimar, „intimidat”, iar pre#351;edintele interimar e atît de tulburat încît #351;i-a uitat engleza. Se zvone#351;te c#259;, în viitorul apropiat, Traian B#259;sescu ar putea cî#351;tiga #351;i alegerile din America. Încet-încet, încep s#259; fiu mîndru de a fi contemporan cu o asemenea stihie dezl#259;n#355;uit#259;.

 

Sibiu, în alt#259; zi de august a aceluia#351;i an

 

Cum bine se #351;tie, sînt, orice-a#351; face, un „intelectual al lui B#259;sescu”. Pîn#259; s#259; ajung#259; el pre#351;edinte, #351;i eu, #351;i Liiceanu, #351;i Patapievici, #351;i C#259;rt#259;rescu #351;i al#355;i cî#355;iva din aceea#351;i categorie eram ni#351;te neica-nimeni. El ne-a inventat, ne-a f#259;cut oameni, ne-a pus pe pia#355;#259;. Lunar, trecem pe la casieria preziden#355;ial#259; #351;i încas#259;m mari sume de bani, pe care le bine-merit#259;m prin publicarea unor ample poeme omagiale. Opiniile noastre nu sînt ale noastre. Sînt ale lui. Am tr#259;it în mizerie #351;i anonimat pîn#259; prin 2005, cînd ne-a ajutat Dumnezeu #351;i am devenit, peste noapte, „b#259;si#351;ti”. A#351;a stînd lucrurile, vom disp#259;rea din cultura autohton#259; odat#259; cu el. Pîn#259; atunci îns#259;, înot#259;m, euforici, în privilegii. Cel pu#355;in a#351;a se spune. Nu e limpede despre ce privilegii e vorba. Nici editura Humanitas, nici Colegiul „Noua Europ#259;”, nici revista Dilema veche nu sînt cadouri preziden#355;iale #351;i nu consum#259; bani publici. Iar Patapievici a fost numit la ICR înainte s#259; fi apucat s#259; scrie vreun rînd encomiastic despre „marele om”. Cît despre averi, nu putem nici m#259;car visa la recompensele financiare ale unor vedete mediatice din „opozi#355;ie”. Dar asta e! Vom gravita ve#351;nic în jurul patronului nostru, marele manipulator al obositei noastre gîndiri...

 

Uneori, totu#351;i, m#259; cuprinde invidia. În ciuda presta#355;iilor noastre neru#351;inate, n-am #351;tiut s#259; ob#355;inem ceea ce, cu siguran#355;#259;, ni s-ar fi cuvenit. În aceast#259; privin#355;#259;, „intelectualii lui Antonescu-Voiculescu” au fost mai eficien#355;i. Au muncit, e drept: s-au zb#259;tut, „au mu#351;cat” (vorba lui Mircea Diaconu) sear#259; de sear#259;, ani de-a rîndul, din portretul du#351;manului, dar m#259;car s-au ales cu cîte ceva: au ajuns mini#351;tri, consilieri preziden#355;iali (interimari), #537;efi de televiziune, comentatori politici emeri#355;i. Noi nu ne-am gîndit, de pild#259;, s#259; ne plas#259;m copiii în posturi de secretari de stat, s#259; ob#355;inem mandate de ambasadori, sau s#259; le prelungim pe cele deja ob#355;inute, prin mici complicit#259;#355;i cu un premier plagiator, sau cu un pre#351;edinte nevrotic. Noi am r#259;mas ni#351;te „mediocrit#259;#355;i poleite”, ni#351;te „a#351;a-zi#351;i”, ni#351;te ling#259;i p#259;gubo#351;i. „Intelectualitatea” noastr#259;, culpabil#259; prin ea îns#259;#351;i, nu poate spera s#259; se ridice la nivelul de rafinament #351;i fine#355;e spiritual#259; al unor ilu#351;tri viitori academicieni ca #350;ova, Surup#259;ceanu, B#259;nicioiu, Chi#355;oiu, Gust sau Ha#351;otti. Dar chiar dac#259; e vorba de „adversari”, contempl#259;m cu am#259;r#259;ciune destinul unui distins profesor universitar care, dup#259; lupte seculare în arena Antenei 3, a ajuns #351;eful diploma#355;iei locale, pentru a fi evacuat scurt, dup#259; cîteva s#259;pt#259;mîni, „cu felicit#259;ri”. Va fi în#355;eles, poate, c#259; a fost tratat ca simpl#259; carne de tun academic#259;, c#259;, de fapt, cei pentru care a comb#259;tut nu dau doi bani pe el #351;i c#259; nu e destul s#259; ajungi în posturi înalte. Conteaz#259; pu#355;in #351;i în ce companie ajungi s#259; le ocupi. Aviz amatorilor! Ferocitatea militant#259; nu e, întotdeauna, rentabil#259;. E#351;ti pus pe tu#351;#259; f#259;r#259; ezitare, dac#259; a#351;a o cer „enteresele partidului”...

 

13 august 2012

 

fara cuvinte ...

 

ligeea

[Lala_D]

ligeeauite articolul, fara diacritice:

 

Am spus si am scris, de mai multe ori, ca Traian Basescu e departe de a fi presedintele ideal. Ca e un campion al inadecvarii, un naravit al obiceiului de a-si pune toata lumea-n cap, un amestec de sentimentalism si agresivitate, o natura frusta, mereu în pericol de a face gesturi si declaratii nepotrivite. De la o vreme, constat, nu fara o anumita perplexitate, ca nu l-am citit cum trebuie. Adversarii sai politici au reusit sa ma convinga ca, dincolo de defectele lui, omul e de o anvergura aproape cosmica. E, asemenea personajului din faimoasa poezie a lui Victor Vlad Delamarina, „al mai tare om din lume”. Dintr-un garaj prapadit, fara telefon operativ, evacuat de la Cotroceni de guvern, parlament si o buna parte din popor, Traian Basescu pune zilnic în miscare tara si, am putea pentru ca sa spunem, mapamondul. Uniunea Europeana e o mica secta de fraieri, care reactioneaza prompt la manevrele lui destabilizatoare. (Ale lui si, fireste, ale „clicii” de pîrîciosi tradatori, manevrati, tot de el, ca niste gugustiuci decerebrati). Basescu are o putere trans-institutionala. Îl slujesc, tremurînd, dl Barroso, dna Reding, Angela Merkel, Curtea de la Venetia (de Curtea Constitutionala a României nu mai vorbim), Statele Unite, o sumedenie de ministri si ambasadori occidentali si mai toate publicatiile de prestigiu ale lumii: Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, The Economist etc. Toti si-au facut un program de viata din sustinerea lui Traian Basescu si urmaresc, cu sufletul la gura, peripetiile referendumului dîmbovitean, lucrînd, în ascuns, pentru invalidarea lui. Dar chiar si unii ministri ai guvernului inamic (si nu oricare, ci tocmai cei de la Administratie si Interne) sînt agenti sub acoperire ai presedintelui suspendat. Individul e de nestavilit. Serviciile secrete sînt la picioarele lui. Plagiatul primului ministru e o facatura a machiaverlîcurilor sale politice. A reusit, prin malversatiuni subtile, sa doboare moneda nationala, sa goneasca investitorii straini, sa blocheze activitatea guvernului. Ramîne de vazut daca nu cumva a pus la cale si seceta. Nu se mai poate face nimic pentru scoaterea lui din joc. Singura speranta ramîne colonelul Dogaru, care promite sa îl detroneze printr-un bine organizat haos popular. Pîna atunci, abia daca mai putem îngaima mici obraznicii: îi spunem, cu o ironie zdrobitoare, „simplul cetatean din garaj” sau „cetateanul în tricou albastru”. Dl Ponta e, dupa spusele presedintelui interimar, „intimidat”, iar presedintele interimar e atît de tulburat încît si-a uitat engleza. Se zvoneste ca, în viitorul apropiat, Traian Basescu ar putea cîstiga si alegerile din America. Încet-încet, încep sa fiu mîndru de a fi contemporan cu o asemenea stihie dezlantuita.

Sibiu, în alta zi de august a aceluiasi an

Cum bine se stie, sînt, orice-as face, un „intelectual al lui Basescu”. Pîna sa ajunga el presedinte, si eu, si Liiceanu, si Patapievici, si Cartarescu si alti cîtiva din aceeasi categorie eram niste neica-nimeni. El ne-a inventat, ne-a facut oameni, ne-a pus pe piata. Lunar, trecem pe la casieria prezidentiala si încasam mari sume de bani, pe care le bine-meritam prin publicarea unor ample poeme omagiale. Opiniile noastre nu sînt ale noastre. Sînt ale lui. Am trait în mizerie si anonimat pîna prin 2005, cînd ne-a ajutat Dumnezeu si am devenit, peste noapte, „basisti”. Asa stînd lucrurile, vom disparea din cultura autohtona odata cu el. Pîna atunci însa, înotam, euforici, în privilegii. Cel putin asa se spune. Nu e limpede despre ce privilegii e vorba. Nici editura Humanitas, nici Colegiul „Noua Europa”, nici revista Dilema veche nu sînt cadouri prezidentiale si nu consuma bani publici. Iar Patapievici a fost numit la ICR înainte sa fi apucat sa scrie vreun rînd encomiastic despre „marele om”. Cît despre averi, nu putem nici macar visa la recompensele financiare ale unor vedete mediatice din „opozitie”. Dar asta e! Vom gravita vesnic în jurul patronului nostru, marele manipulator al obositei noastre gîndiri...

Uneori, totusi, ma cuprinde invidia. În ciuda prestatiilor noastre nerusinate, n-am stiut sa obtinem ceea ce, cu siguranta, ni s-ar fi cuvenit. În aceasta privinta, „intelectualii lui Antonescu-Voiculescu” au fost mai eficienti. Au muncit, e drept: s-au zbatut, „au muscat” (vorba lui Mircea Diaconu) seara de seara, ani de-a rîndul, din portretul dusmanului, dar macar s-au ales cu cîte ceva: au ajuns ministri, consilieri prezidentiali (interimari), #537;efi de televiziune, comentatori politici emeriti. Noi nu ne-am gîndit, de pilda, sa ne plasam copiii în posturi de secretari de stat, sa obtinem mandate de ambasadori, sau sa le prelungim pe cele deja obtinute, prin mici complicitati cu un premier plagiator, sau cu un presedinte nevrotic. Noi am ramas niste „mediocritati poleite”, niste „asa-zisi”, niste lingai pagubosi. „Intelectualitatea” noastra, culpabila prin ea însasi, nu poate spera sa se ridice la nivelul de rafinament si finete spirituala al unor ilustri viitori academicieni ca Sova, Surupaceanu, Banicioiu, Chitoiu, Gust sau Hasotti. Dar chiar daca e vorba de „adversari”, contemplam cu amaraciune destinul unui distins profesor universitar care, dupa lupte seculare în arena Antenei 3, a ajuns seful diplomatiei locale, pentru a fi evacuat scurt, dupa cîteva saptamîni, „cu felicitari”. Va fi înteles, poate, ca a fost tratat ca simpla carne de tun academica, ca, de fapt, cei pentru care a combatut nu dau doi bani pe el si ca nu e destul sa ajungi în posturi înalte. Conteaza putin si în ce companie ajungi sa le ocupi. Aviz amatorilor! Ferocitatea militanta nu e, întotdeauna, rentabila. Esti pus pe tusa fara ezitare, daca asa o cer „enteresele partidului”...

13 august 2012

[ligeea]

pun si linkul articolul e savuros

 

http://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-line/articol/note-stari-zile#

 

ligeea

[Mickyyy]

Un articol savuros si in Romania Libera

 

Definitie politico-filosofica. Caca-raul este raul care vine de nicaieri, pe care nu l-a chemat nimeni, care nu respecta nimic si care ne duce catre neant.

 

Pana acum, am avut de ales între doua categorii mari de produse: raul mai mare si raul mai mic. Si unul, si celalalt aveau proprietati bine definite, puteau de la distanta a ceva, aveau un istoric care le explica ascensiunea pe taraba raului. Iliescu a dat o lovitura de stat cu sprijin sovietic, care încununa o viata întreaga de sobolanii de partid. Pentru asta, s-a trezit devreme timp de decenii de împliniri marete, a consumat energie, a transpirat. Constantinescu a ajuns profesor universitar specializat în studiul pietrelor si marunt secretar PCR. Pentru asta s-a trezit si mai devreme decat Iliescu, a consumat energie, a transpirat. Basescu a fost comandant de nava si om de baza al baietilor cu ochi albastri. Pentru asta n-a dormit noptile, s-a trezit cand ospatarii întorceau mesele cu picioarele în sus, a consumat vagoane de whiskey si a transpirat sub greutatea baxurilor cu tigari de contrabanda. Dupa caz, fiecare dintre ei a nenorocit pe cate cineva care i-a stat în cale. Un adversar politic, un individ din partid care i-a pus piedici. Fiecare dintre ei a facut praf cate un proiect politic si au tinut în loc una-doua generatii de romani.

 

În pofida raului lor, Romania a intrat (cu chiu, cu vai) în clubul tarilor libere ale lumii.

Acesta a fost raul. Stim de unde venea si unde ne-a adus. Dar Caca-raul?

Caca-raul nu a facut niciodata nimic. Nu s-a trezit niciodata devreme, nu a consumat energie si, evident, nu a transpirat. A stat la panda în PNL, asemeni sacalului Tabaqui din Cartea Junglei, atarnat de coada vreunui tigru, care-l considera nepericulos, dar necesar pentru calitatile lui de „bun orator”. De altfel, nimeni nu poate enumera vreo alte calitate a Caca-raului, în afara vorbei mestesugite.

 

[danet]

Nu mi se pare nimic savuros doar jenant

Daca tatucul vostru e atat de grozav , de ce simtiti nevoia sa aruncati cu noroi in ceilalti ? Asta denota cam multa nesiguranta.

Si daca antonescu e cacarau , basescu de la ce crezi ca vine ?Nu trebuie sa faci un mare efort de imaginatie.E ( ca sa te ajut ) un mare fas.

Macar antonescu e un tata responsabil, uita-te la basescu: o fiica semianalfabeta care abia vorbeste din cauza implanturilor din buze si a lipsei cronice de neuroni ( probabil copil conceput la betie ) . Uita-te la biata nevasta-sa , nevoita sa suporte prezenta amantei la televizor,in guvern ...

Si acum ,te rog raspunde-mi , daca un om se poarta asa cu familia lui ce sanse sunt sa ne trateze pe noi altfel ?

[b.nica]

Presupun Danet ca mizeriile insirate mai sus le cunosti din apropierea persoanelor si nu din ziarele de scandal.

 

Cum pe mine ma intereseaza mai mult cum isi exercita functia un Presedinte si mai putin ce face in particular, iata ce imagine jalnica si chiar periculoasa are asta de se puse interimar:http://www.ziare.com/crin-antonescu/presedinte-interimar/sinuciderea-politica-a-lui-crin-antonescu-1184701

[b.nica]

Ia uitati-l si pe asta de se puse dirijor in aranjamentele de la Referendum ce isi permite sa spuna, presupun ca de frica: http://www.ziare.com/relu-fenechiu/deputat/fenechiu-procurorii-vor-raspunde-fereasca-i-dumnezeu-cand-vin-romanii-pe-ei-1184646

[ali]

Citat:

citat din mesajul lui b.nica Presupun Danet ca mizeriile insirate mai sus le cunosti din apropierea persoanelor si nu din ziarele de scandal. Cum pe mine ma intereseaza mai mult cum isi exercita functia un Presedinte si mai putin ce face in particular, iata ce imagine jalnica si chiar periculoasa are asta de se puse interimar:http://www.ziare.com/crin-antonescu/presedinte-interimar/sinuciderea-politica-a-lui-crin-antonescu-1184701

align="right" id="quote2">Cred ca greselile gramaticale ale Elenei Basescu sunt bine cunoscute iar ca are silicon in buze se vede cu ochiul liber.De relatia speciala a lui cu madam Udrea....nu stiu pana unde s-a ajuns...ideea e ca a tinut-o in brate si nu cred ca e o concidenta ca ea a primit ministerul cu cei mai multi bani. iar interviul Mariei Basescu de prin 1995 ne lamureste multe aspecte ale vietii de familie ...cu incredibilul nostru lider.http://www.libertatea.ro/detalii/articol/mi-a-placut-sa-dansez-dar-n-am-mai-avut-cu-cine-160244.htmlAm pus linkul din liberatea ca aici l-am gasit intreg.ali Mama fericita de Andrei (20.06.2008)

[Mickyyy]

Citat:

citat din mesajul lui danet Nu mi se pare nimic savuros doar jenantDaca tatucul vostru e atat de grozav , de ce simtiti nevoia sa aruncati cu noroi in ceilalti ? Asta denota cam multa nesiguranta.Si daca antonescu e cacarau , basescu de la ce crezi ca vine ?Nu trebuie sa faci un mare efort de imaginatie.E ( ca sa te ajut ) un mare fas.Macar antonescu e un tata responsabil, uita-te la basescu: o fiica semianalfabeta care abia vorbeste din cauza implanturilor din buze si a lipsei cronice de neuroni ( probabil copil conceput la betie ) . Uita-te la biata nevasta-sa , nevoita sa suporte prezenta amantei la televizor,in guvern ...Si acum ,te rog raspunde-mi , daca un om se poarta asa cu familia lui ce sanse sunt sa ne trateze pe noi altfel ?

align="right" id="quote2">Pe rand: Cacarau - e "porecla" sub care e cunoscuta familia antonescu in satul lor de bastina. Am mai explicat asta undeva, la tara oamenii se cunosc intre ei dupa diverse apelative, transmise din tata-n fiu, nu e o jignire inventata de basisti, ci pur si simplu dupa Cacarau ii cunosc oamenii locului.Despre Antonescu - tata responsabil, am mari dubii. Nu stiu de ce, dar si el si copy-lotul au avut asa o viata personala tumultoasa, cu aventuri mediatizate, divorturi, sinucideri, etc, ca's departe de modelul de familist care sa-l promovezi. Dar asta mi se pare discutie de can-can, nu de politica, si n-o sa o continui! Cu toata presupusa lui relatie cu Elena Udrea, Basescu e mult peste cei doi, familial vorbind. Evident, e doar parerea mea.

[ali]

Citat:

citat din mesajul lui Mickyyy Citat: citat din mesajul lui danet Nu mi se pare nimic savuros doar jenantDaca tatucul vostru e atat de grozav , de ce simtiti nevoia sa aruncati cu noroi in ceilalti ? Asta denota cam multa nesiguranta.Si daca antonescu e cacarau , basescu de la ce crezi ca vine ?Nu trebuie sa faci un mare efort de imaginatie.E ( ca sa te ajut ) un mare fas.Macar antonescu e un tata responsabil, uita-te la basescu: o fiica semianalfabeta care abia vorbeste din cauza implanturilor din buze si a lipsei cronice de neuroni ( probabil copil conceput la betie ) . Uita-te la biata nevasta-sa , nevoita sa suporte prezenta amantei la televizor,in guvern ...Si acum ,te rog raspunde-mi , daca un om se poarta asa cu familia lui ce sanse sunt sa ne trateze pe noi altfel ? align="right" id="quote2">Pe rand: Cacarau - e "porecla" sub care e cunoscuta familia antonescu in satul lor de bastina. Am mai explicat asta undeva, la tara oamenii se cunosc intre ei dupa diverse apelative, transmise din tata-n fiu, nu e o jignire inventata de basisti, ci pur si simplu dupa Cacarau ii cunosc oamenii locului.Despre Antonescu - tata responsabil, am mari dubii. Nu stiu de ce, dar si el si copy-lotul au avut asa o viata personala tumultoasa, cu aventuri mediatizate, divorturi, sinucideri, etc, ca's departe de modelul de familist care sa-l promovezi. Dar asta mi se pare discutie de can-can, nu de politica, si n-o sa o continui! Cu toata presupusa lui relatie cu Elena Udrea, Basescu e mult peste cei doi, familial vorbind. Evident, e doar parerea mea.

align="right" id="quote2">De ce e mai presus decat ei? Ah, am uitat ca e perfect.....pentru ca sotia lui Antonescu a fost bolnava si s-a sinucis?Care e vina lui? Da, Ponta a divortat....dar e primul in lumea asta?Din interviul Mariei Basescu reiese clar ce sot model este...nu-i asa?Dar vorba ta sunt chestii de can-can....ali Mama fericita de Andrei (20.06.2008)