Bebelusi din toata lumea

[ladyJ]

Citat:

citat din mesajul lui Tilia Citat: citat din mesajul lui rrox3 Citat: citat din mesajul lui Tilia Ce mama africana, la noi la tara nu se prea sufera dupa copii, mai ales daca sunt bebelusi, plangi nitel si treci mai departe, faci altul. align="right" id="quote2">Cum ai ajuns tu la concluzia asta? De unde stii tu ce si cat simt ceilalti?Nu toti oamenii lasa sa se vada cat sufera.Nu toti oamenii au resurse sa poata accepta si prelucra trauma unei asemenea pierderi, tocmai fiindca e mult prea mare si de nesuportat. Si atunci pur si simplu se apara de realitate cum pot. Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) align="right" id="quote2">Pai, uite, eu cunosc trei femei de la tara care au nascut un copil mort, stii ce repede au trecut peste moment? Pur si simplu, in unele culturi - inclusiv a noastra - valoarea unui copil nu e constanta, tine, in primul rand, de varsta lui, de sex (e mai grav daca e baiat) si de numarul de frati.

align="right" id="quote2">Defineste´´au trecut peste moment´´. Ca sa nu mai zic ca e o generalizare nepotrivita!Iar in tarile in care se ucid pruncii de parte femeiasca(China, India), ma indoiesc foarte tare ca mamele acelea nu au nici cea mai mica tresarire la o asa oroare. Vorbesc de mamele sanatoase la cap, nu de nebune.Stii probabil ca acum cateva generatii, parintii nu isi manifestau vizibil dragostea pentru copii. Nu ii dragaleau, nu ii pupau, samd. Asta nu inseamna ca la moartea unuia parintele pregatea inmormantarea ca si cum ar da de mancare la vaci si isi vedea apoi linistit de viata! Nu tot ce exista este vizibil, nici suferinta nici dragostea.--------------------------------------------´´Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei´´S.F.

[Tilia]

Citat:

citat din mesajul lui rrox3 Tilia tu sau nu ai citit tot ce am sris eu sau nu intelegi. Nu ai cum sa stii cat sufera o persoana doar asa, din vedere. Nu esti tu acea persoana. Aparentele pot insela.Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

align="right" id="quote2">Ma tem ca treaba asta cu sentimntele e culturala, oricat de mult am bate noi toba pe universalitatea lor. E, la urma urmei, un sistem de adaptare, de mica inveti ca, daca nu vrei copii, trebuie sa-l lepezi (avort), ca, daca-ti moare unu, nu-i nimic, faci altu', ca nu e asa de grav daca moare un bebelus samd. Cred ca aveti voi o imagine idilica asupra satului, de va imaginati ca o femeie care are si sapa, si cai, si 4 copii isi permite sa stea sa planga ca a avortat spontan. e trista o zi-doua, pe urma-i trece, nu ca doamna de la oras care isi permite sa se duca ani in sir la psiholog ca sa treca peste trauma.

[Tilia]

Dar pe tiganci nu le apreciati, ca tot cam asa isi cresc copiii, ca africanca?

[cristinuk@]

ba da

 

 

 

 

 

 

 

 

https://picasaweb.google.com/111356891978087779654/HikyBird# "...Poti descoperi inca in minunata viata a animalelor profunde semnificatii si nu de putine ori, adevarate valori etice si morale de comportament..." Constantin Mihailescu

 

 

[pisigri]

Citat:

citat din mesajul lui Ramonika mda - Julia, ai retinut doar 3 cuvinte din tot postul meu, ca am scris mai departe ca nu sugerez ca nu ar suferi mult daca ar pierde unul, asta n-ai mai vazut.vreau raspuns la o intrebare: chiar voi ati declarat ca "v-a stat inima in loc" la unele scene in care animalele erau mult prea aproape de copil si s-ar fi putut intampla o tragedie. de ce mama mongola/africana a lasat copilul in primejdie? de unde stia ea 100% ca nu i se va intampla ceva rau copilului? avea ea siguranta deplina asupra a ceea ce se va intampla? eu nu cred. atunci ce inseamna asta? ca si-a asumat un risc mare, nu? de ce a facut-o? si-a permis sa riste viata copilului ei. de ce?si parca nu se stie ca multe femei chiar si din Romania din mediul rural mai mult isi lasa copiii la voia intamplarii pe principiul "scapa cine poate".

align="right" id="quote2">Citeste interviul cu cele patru perechi de parinti...______________________________IULIA va invinge CANCERULid="size1">http://pisigri.blogspot.com/id="size1">Mami de Ilinca (5.03.2009) si [gravi] 18+

[Ilinca_M.]

Citat:

citat din mesajul lui Tilia Dar pe tiganci nu le apreciati, ca tot cam asa isi cresc copiii, ca africanca?

align="right" id="quote2">Eu apreciez multe aspecte si de la "pareningul" lor, desi si la ei exista diferente.Chiar ieri mergeam cu fata mea pe un trotuar ingust si din fata veneau o tiganca foarte tanara, cu fuste lungi si broboada, deci de-aia "clasica" nu cersetoare si baiatul ei zglobiu la 2 pasi inaintea ei. L-am vazut cum o fixeaza din ochi pe fata mea, chiar eram curioasa ce-i trece prin cap. Parea cam de varsta ei sau mai mic cu pana-n 6 luni. S-a oprit in fata ei, s-a oprit si ea (ca nu avea ce face:))), a imbratisat-o- dar foarte, foarte delicat si a pupat-o pe obraz[:)]. Apoi a plecat si l-am auzit intreband-o pe maica-sa:"cine-i bobo?" (asa se zice pe la noi la bebelusi/copii mici:)))Nu tare are legatura cu topicul dar m-a impresionat copilasul:)))IULIA va invinge CANCERULI'm wearing my heart like a crown/ Pretending that you're still around.

[ina.click]

eu apreciez si nu prea, adica ma rog, nu cred ca exista un stil tiganesc de a creste copiii. Poate doar in legendele urbane. ca si la mamele romance, exista un evantai de "parentinguri" si in etnia lor.

 

in orasul natal avem o familie cu nume de general si parenting foarte bine ancorat in realitatea lor sociala de zi cu zi. mai precis, de cand pot merge sunt trimisi, indemnati sa ceara. e rau? poate pentru tine, care te trezesti somat "da inghetata sau te scuip". insa pentru ei, avand in vedere ca asta vor face zilnic, e bine. nu stiu cum sa zic. de partea ailalta e foarte ok si normal sa-i invete asa, de partea noastra e reprobabil si injositor.

 

si ceva haios:

acum vreo 30 si ceva de ani, cand eu inca nu eram pe lume iar parintii mei erau proaspat casatoriti, treceau zilnic pe langa "domeniul" celor cu nume de general :) Tata, jumatate enervat , jumatate amuzat , alunga tiganusii cum ii vedea apropiindu-se sa ceara. Mama le impartea insa tot ce avea la ea. Biscuiti, bomboane, guma.

Si l-au auzit pe tata cum i se tot adresa mamei mele cu "mamicule". "Nu le mai da, mamicule, hai sa mergem, mamicule, etc samd"

Asa ca s-a trezit intr-o buna zi cu unul dintre beneficiarii de bomboane infipt in soneria portii lor de acasa.

"Ce vrei, ma?"

"Auz domnu. Da ma-ta matale-i acasa?"

Venise dupa biscuiti

 

 

[ela_04]

Citat:

acum vreo 30 si ceva de ani, cand eu inca nu eram pe lume iar parintii mei erau proaspat casatoriti, treceau zilnic pe langa "domeniul" celor cu nume de general :) Tata, jumatate enervat , jumatate amuzat , alunga tiganusii cum ii vedea apropiindu-se sa ceara. Mama le impartea insa tot ce avea la ea. Biscuiti, bomboane, guma. Si l-au auzit pe tata cum i se tot adresa mamei mele cu "mamicule". "Nu le mai da, mamicule, hai sa mergem, mamicule, etc samd" Asa ca s-a trezit intr-o buna zi cu unul dintre beneficiarii de bomboane infipt in soneria portii lor de acasa. "Ce vrei, ma?" "Auz domnu. Da ma-ta matale-i acasa?" Venise dupa biscuiti

align="right" id="quote2">


[:-)))][:-)))][:-)))]
Ina cred ca o sa ma apuc de calcat mai vesela decat prevede legea...
[flo]

[Selene_Bunny]

Eu nu am vazut inca filmul, dar nu ma vad rezonand cu idilica lume africana prezentata. Ma intreb... cate mame romance, de aici sau de oriunde, ar putea integra in idilicul ala ideea de a-si imparti sotul cu alta? Cate s-ar gandi sa conceapa fericirea proprie asa?

 

Stiu o poveste virtuala a unui tip care a avut curajul sa spuna ca el traieste cu doua femei, care se cunosc intre ele si care sunt fericite asa. A avut curajul sa spuna ca ei 3 sunt fericiti asa. De nu i-au sarit in cap o droaie de insi, incercand sa-l convinga ca e o utopie ce spune el acolo, ca nu se poate sa fii fericit asa, ca femeile alea nu au cum sa fie fericite asa, ca se mint unii pe altii, ca, pana la urma, se va duce totul naibii... Chiar le-au indemnat pe femei sa-l paraseasca pe individ si sa-si caute unul numai al lor...

 

Recunosc ca mi-ar placea sa fiu mai relaxata, ca mama. Pe de alta parte, mediul in care traiesc nu imi permite aceasta relaxare. Acelasi mediu le impune copiilor nostri anumite standarde. Standardele astea (sau pretentii) existau si pe vremea parintilor nostri, si pe vremea noastra. Practic, exista in noi, si, cu cat ne chinuim sa tinem mai mult pasul cu lumea de azi, cu atat trebuie sa ne supunem mai mult pretentiilor. Daca vrem sa avem un job bine platit, n-o sa stam la 10 dimineata la umbra, sa impletim vecinei coditze, pentru ca stim c-o sa ne luam un sut in dos de la sef, de n-o sa ne vedem.

 

Tribul ala are o atitudine patriarhala sau matriarhala? Cat de egale sunt femeile cu barbatii?

 

 

 

 

 

 

 

Din putin se face mult - ajutor umanitar!id="green">

 

Lucrusoare de vanzare...id="purple">

 

 

In atentia celor carora le face placere sa depaseasca limitele celor scrise de mine: in cazul in care considerati ca aveti dovezi de necontestat cum ca am facut 99 de oua, pe care le ascund in camara, cu intentia de a le vinde la suprapret, va invit sa deschideti un subiect special pe aceasta tema. Multumesc pentru intelegere.id="size1">

 

 

 

 

 

[Ilinca_M.]

Selene, pacat ca nu te uiti la film, uita-te la film impreuna cu Daria (ca tot zici ca are ore intregi de desene, macar o ora sa se uite la altceva) si apoi zi-ne ce parere ai despre documentar. Ca zau ca topicul asta n-are nicio legatura cu poligamia sau sexul in 3 sau mai stiu eu ce:))). Si da, mediul in care traim nu ne permite tipul de relaxare care pare ca transpare la africani, dar nici nu ne obliga sa fim ultra-crispate-stresate vis-a-vis de rolul nostru de mame.

 

IULIA va invinge CANCERUL

 

I'm wearing my heart like a crown/ Pretending that you're still around.