analias Publicat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Publicat Decembrie 4, 2012 Poate baietelul de care spui nu a fost indrumat corect de mititel, in familie, desenele animate in exces au si ele influenta lor ...Fetita mea nu a intrat in familia noastra ca un copil adoptat, la care trebuie sa corectam diferite chestii. A venit acasa normal, ca si cand locuise un timp la bunici, la tara etc si ne-a imitat. Sigur ca marele avantaj a fost sa fie usor maleabila. Nu zic ca nu e incapatanata, are momentele ei cand zici ca e ruda directa a domnului catar. Pe de alta parte, a suferit de un complex de inferioritate vazand copiii de la gradi cate lucruri stiau sau puteau sa faca si tocmai acest complex a ambitionat-o. Ideea e ca eu nu am avut niciodata retineri privind rasa, culoarea etc. Cand m-au intrebat doamnele de la directie 'ce fel de copil' imi doresc, m-am blocat. Stiam doar ca vreau o fetita, daca se poate mai maricica, ca nu am fost niciodata extrem de atrasa de bebelusi :). M-au luminat ele: ce culoare sa aiba? va deranjeaza daca parintii sunt 'rasa pura' etc? Raspunsul meu a ramas acelasi: imi doresc o fetita sanatoasa. Ca sa fiu sincera mie mi-ar placea sa am nuanta ei: nu mi-a placut niciodata pielea alba ca branza, cum o am eu. Eu nu reusesc nici macar bronzata sa fiu ca ea. Apropo, vara, de la soare, se face tuciurie-tuciurie. Si e asa frumoasa!Eu cred ca potrivirea parinti-copil trebuie sa se bazeze pe altceva, nu pe nuanta pielii. Cu siguranta fiecare simte la momentul potrivit. Citat:citat din mesajul lui valentina30Neata, fetelor![pup][pup]Analias, imi amintesc ca ai mai scris despre fetita ta.M-a socat cand ai zis k matarnala ii scrisese nr de tel pe talpa unei sandale, dar uitase k fetita nu stie nicio cifra.Ma bucur mult pt voi si pentru fetita.Ceea ce ati reusit voi sa faceti cu o fetita adoptata la 5 ani, nu reusesc altii sa faca cu proprii copii.Eu cunosc o familie de intelectuali.Au un baietel de 6 ani, tot la gradi, desi trebuia cls preg.Baiatul nu stie nicio cifra, nicio litera,cunoaste putine culori,numara greu pana la 10 si nu mai vb de poezii...in schimb stie tot felul de injuraturi pe care le foloseste si in public.Raspunsul parintilor:are vreme sa invete la scoala.Iar injuraturie:sa nu fie fraier.Fetelor, mai puneti poze in mail sa mai vedem si noi.Carmen, unde esti? Ne e dor de tine!align="right" id="quote2"> Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
valentina30 Publicat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Publicat Decembrie 4, 2012 Analias, ai dreptate! Noi ne expunem la soare, doar, doar ne mai innegrim si noi putin,altii cu pielea inchisa, si-o deschi in fotoshop...Parul ondulat se intinde cu placa, dc e drept, il punem pe bigudiuri si nu suntem niciodata multumiti... Cred k atunci cand iti vezi copilul, simti k e al tau si nu mai conteaza nimic.Abia astept si eusa vad un copil si sa simt k este pt mine. Analias, nu ne arati si noua domnisoara ta? [flo] Gabi, tu ce ne mai povestesti? Iridessa, mi-a placut mult povestea ta cu fetitele si cu mamica iubitoare.Sincer, nu m-as fi gandit la acest raspuns[olala] Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Manuelita Publicat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Publicat Decembrie 4, 2012 Sakimir, daca mai vrei sa stii cate una alta despre adoptia unui copil rrom, iti impartasesc si eu cu drag din experienta mea, poti sa-mi dai PM sau sa intrebi aici ce te intereseaza exact (cred ca fiecare putem avea frici diferite despre acelasi aspect, asa ca nu stiu exact ce anume te intereseaza). Ca si Analias, si eu am o fetita privita cu mult drag de catre cei din jur, nu le are de loc cu matematica dar la capitolul vorbit, literartura, viteza de invatare si indemanarea in a folosi o limba straina are parte de admiratia tuturor celor din jur. Si ea se pierde oricand vreo 2 ore intr-o carte, ai putea uita ca e in casa. La inceput mi s-a parut extraordinar si mi-a facut placere sa le dau peste nas rautaciosilor care se asteptau "sa dam chix" adoptand un copil rrom. Pe masura ce iubirea noastra a crescut si ea (si inca mai creste, nu inteleg unde mai are loc pentru ca noua ni se pare mereu ca o sa ne plesneasca sufletul de atata iubire) am realizat ca SANATATEA SI FERICIREA ei sunt mai importante decat orice aptitudini, IQ, etc, si ca le-as da pe toate contra garantiei ca va fi sanatoasa si fericita toata viata. Am incetat sa mai vreau sa demonstrez ceva cuiva, noi sau ea, am incetat sa mai vreau sa scot in evidenta cat e de desteapta si cuminte si blanda si empatica. La inceput eram f mandra convinsa fiind ca datorita iubirii si timpului investit de noi in educarea ei e asa. Dar am inteles ca asa e ea, asa au facut-o pe ea parintii ei (la care eu tin pentru simplul dar importantul fapt ca au facut-o pe ea). Cel mai important e ca pe copil (facut sau adoptat) il iubesti cat de mult poti, nu in functie de calitati sau de defecte. Asa ca eu eu nu te incurajez sa adopti copil rrom pentru ca vei primi ceva "de calitatea 1" contrar opiniei multora. Ci te incurajez sa adopti un copil rrom pentru ca sentimentele sunt la fel de intense, sansele sa mearga bine sau prost sunt la fel ca la unul roman, in schimb e posibil ca adoptia sa mearga mai repede nefiind "competitie" asa mare pentru copiii rromi. Pentru mine personal, dincolo de sentimentele si trairile pur materne, care n-au legatura cu etnia copilului, adoptia asta a insemnat si o imbogatire spirituala. Pentru ca eu nu doresc doar "sa tolerez" pe tacute etnia copilului meu, ci am decis sa o sarbatoresc in gura mare, sa ma bucur de noul aparut in familia noastra. Concret,de exemplu de ziua rromilor, pe 8 aprilie, ne-am improvizat costume traditionale rrome pentru mine si fata, am facut mere glazurate si am venit impreuna cu ea la mine la servici (multinationala fitzoasa) unde mi-am srevit colegii care intrebau mirati cu ce ocazie, nu stiau ei ca e ziua rromilor dar au aflat de la noi. I-a amuzat si intrigat si cred ca anul viitor vor astepta chiar "serveala noastra" (eu ma imbrac in decembrie in fiecare an in costul traditional bucovinean si ii servesc cu sarmale, carnati si muraturi, obiceiul s-a impamantenit de cativa ani si toti mai intreaba la inceputul fiecarui decembrie cand vin carnatii, sper ca asa va fi si cu ziua rromilor). E un exemplu f mic intr-o mare de adevaruri dure si prejudecati, insa printr-un gest simplu cativa oameni au aflat ca exista ziua rromilor, cand este si au o experienta pozitiva pe care o pot asocia acestei zile. Fetei nu i-am spus "auzi, vezi ca tu esti rroma si io si tactu suntem romani", nu am abordat subiectul direct, deocamdata ma straduiesc sa ii construiesc o atitudine corecta si sanatoasa fata de multiculturalitate, alte etnii decat ale noastre, etc. E un efort in plus si o dilema in plus fata de situatia in care adopti un copil cu aceeasi etnie ca a ta. Dar bogatia pe care o primesti in schimb este minunata. Ca sa nu mai zic ca m-am obisnuit asa de bine sa asortez hainele in culori pastelate sau turcoazuri si coraluri pale cu pielea ei ciocolatie, cu cozile pina la fund si cu cei mai vii si calzi ochi caprui inchis pe care ii cunosc. M-am gandit chiar ca daca fac un copil blond cu ochi albastrii ca soacra-mea in prima faza n-am sa stiu ce sa fac cu el. Ca sa concluzionez dupa acest topic urias, chiar cred ca etnia rroma a copilului adoptat trebuie cunoscuta, inteleasa, sarbatorita si nu tolerata, acceptata in cererea de adoptie si apoi ingropata sub pres. Prejudecatile exsita peste tot in jurul nostru, chiar daca adoptam un copil rrom mai deschis la culoare, etnia lui face parte din el, lucru pe care il va constientiza la un moment dat, si trebuie ca noi sa-i facem sa aiba suficient respect de sine si implicit de etnia lor pentru a se putea proteja impotriva rautatilor. Americanii zic "love is colorblind". Eu cred ca tre sa fie "love is when you are aware of color and celebrate it". cam atat, sper ca n-ati adormit citind....:) Manuelita Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
valentina30 Publicat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Publicat Decembrie 4, 2012 Manuelita Nu adoarme nimeni![flo] E minunata povestea ta si a fiicei voastre. V-am zis k stau la panda si astept sa mai scrieti cate ceva.Nu ma mai satur sa va citesc.Asta cat timp stau acasa, in Cm, k sa vedeti cum intru in priza din ianuarie si o sa intrebati ce e cu mine. Of, cum e viata asta! Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
carmencat Publicat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Publicat Decembrie 4, 2012 Citat:citat din mesajul lui valentina30 Carmen, unde esti? Ne e dor de tine! align="right" id="quote2"> la servici am o perioada tare aglomerata si grea ca e cu inchideri de luna, an, ma rog in acelasi timp ma bucur ca foarte multi dintre colegii mei s-au hotarat sa strangem niste banuti si sa ajutam cat de cat cu strictul necesar copiii de la orfelinat, din topicul deschis de adina in alt rand am facut curatenie si ordine in lucrusoarele fica-mii si m-am intalnit cu alinuk sa i le dau pentru prietenii lui mos craciun fac lobby printre prieteni, sa nu cumva sa ratez curatenia de craciun printre lucrusoare, ca multi le-ar da, dar nu stiu cui duc pe otto la veterinar tratez mucii si tusea fica-mii fac lectiile la telefon cu nepoata alergaturi printre picaturi pentru cadouri chestii din astea, uzuale... si asteptam atestatul pentru a doua fetita Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des. Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
valentina30 Publicat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Publicat Decembrie 4, 2012 Carmen si pe tine si pe Alexia [pup] si sa se fac bine cat mai repede. Ma bucur mult k tu si colegii ati hotarat sa fiti ajutoarele Mosului pt copiii de acolo.[flo] Cand trebuie sa iasa atestatul?Poate vine iepurasul cu o surioada Te mai asteptam cu povesti si cu sfaturi Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
carmencat Postat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Postat Decembrie 4, 2012 Pe 24 decembrie, de aniversarea speciala a fetitei noastre, trebuie sa iasa. Si noi speram sa vina cat mai repede surioara. Suntem nerabdatori cu totii. Pana atunci avem o mare surpriza pe care i-o pregatim pentru aniversarea speciala. Un album cu poze (Doamne, ce dor imi e de pozele alea adevarate) de cand a venit ea la noi. Avem cartonasul ei de la spital, bratara, o sa ii punem si motul, in fine... abia astept sa sacrificam si eu si sotul cateva nopti pentru asta. Suntem tare emotionati de proiectul nostru. Edit: la toata lumea Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des. Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
valentina30 Publicat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Publicat Decembrie 4, 2012 Scuze! vezi k am uitat...Si doar ne-ai mai zis de 24dec cu semnificatii multe. Sigur i-ati pregatit surprize frumoase. Vai, cat de mult imi doresc si eu sa am parte de asemenea bucurii. Azi m-am gandit sa-i trimit fetei aceleia gravide(prietena angajatului nostru)niste vitamine pt sarcina.Sigur nu ia nimic si nici nu merge la dr. Tare mi-e teama k o sa dea in plasament si copilul acesta.... Doamne, cat as vrea sa mi-l dea mie. De ce nu putem sa-l luam noi [q] Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
analias Publicat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Publicat Decembrie 4, 2012 Manuelita,am zambit cand am citit postarea ta: nici fie-mea nu e indragostita de matematica, desi e chiar buna la aceasta materie! Ba chiar sustine ca nu ii place si nu ar face exercitii suplimentare din proprie initiativa, doamne fereste! Dar nu cred ca asta are vreo legatura cu culoarea pielii. Si eu am fost anti-talent la matematica, in schimb eram un talent remarcat pe partea umana. Cred ca e mai degraba influenta familiei, noi fiind toti filologi in casa. La fetita mea cred ca a 'contribuit' si prima invatatoare, care a dictat un nivel foarte inalt la matematica in detrimentul limbii romane, chiar daca doar 2 copii din clasa erau interesati de concursuri serioase de matematica. Citat:citat din mesajul lui ManuelitaSakimir, daca mai vrei sa stii cate una alta despre adoptia unui copil rrom, iti impartasesc si eu cu drag din experienta mea, poti sa-mi dai PM sau sa intrebi aici ce te intereseaza exact (cred ca fiecare putem avea frici diferite despre acelasi aspect, asa ca nu stiu exact ce anume te intereseaza).Ca si Analias, si eu am o fetita privita cu mult drag de catre cei din jur, nu le are de loc cu matematica dar la capitolul vorbit, literartura, viteza de invatare si indemanarea in a folosi o limba straina are parte de admiratia tuturor celor din jur. Si ea se pierde oricand vreo 2 ore intr-o carte, ai putea uita ca e in casa. La inceput mi s-a parut extraordinar si mi-a facut placere sa le dau peste nas rautaciosilor care se asteptau "sa dam chix" adoptand un copil rrom. Pe masura ce iubirea noastra a crescut si ea (si inca mai creste, nu inteleg unde mai are loc pentru ca noua ni se pare mereu ca o sa ne plesneasca sufletul de atata iubire) am realizat ca SANATATEA SI FERICIREA ei sunt mai importante decat orice aptitudini, IQ, etc, si ca le-as da pe toate contra garantiei ca va fi sanatoasa si fericita toata viata. Am incetat sa mai vreau sa demonstrez ceva cuiva, noi sau ea, am incetat sa mai vreau sa scot in evidenta cat e de desteapta si cuminte si blanda si empatica. La inceput eram f mandra convinsa fiind ca datorita iubirii si timpului investit de noi in educarea ei e asa. Dar am inteles ca asa e ea, asa au facut-o pe ea parintii ei (la care eu tin pentru simplul dar importantul fapt ca au facut-o pe ea). Cel mai important e ca pe copil (facut sau adoptat) il iubesti cat de mult poti, nu in functie de calitati sau de defecte. Asa ca eu eu nu te incurajez sa adopti copil rrom pentru ca vei primi ceva "de calitatea 1" contrar opiniei multora. Ci te incurajez sa adopti un copil rrom pentru ca sentimentele sunt la fel de intense, sansele sa mearga bine sau prost sunt la fel ca la unul roman, in schimb e posibil ca adoptia sa mearga mai repede nefiind "competitie" asa mare pentru copiii rromi. Pentru mine personal, dincolo de sentimentele si trairile pur materne, care n-au legatura cu etnia copilului, adoptia asta a insemnat si o imbogatire spirituala. Pentru ca eu nu doresc doar "sa tolerez" pe tacute etnia copilului meu, ci am decis sa o sarbatoresc in gura mare, sa ma bucur de noul aparut in familia noastra. Concret,de exemplu de ziua rromilor, pe 8 aprilie, ne-am improvizat costume traditionale rrome pentru mine si fata, am facut mere glazurate si am venit impreuna cu ea la mine la servici (multinationala fitzoasa) unde mi-am srevit colegii care intrebau mirati cu ce ocazie, nu stiau ei ca e ziua rromilor dar au aflat de la noi. I-a amuzat si intrigat si cred ca anul viitor vor astepta chiar "serveala noastra" (eu ma imbrac in decembrie in fiecare an in costul traditional bucovinean si ii servesc cu sarmale, carnati si muraturi, obiceiul s-a impamantenit de cativa ani si toti mai intreaba la inceputul fiecarui decembrie cand vin carnatii, sper ca asa va fi si cu ziua rromilor). E un exemplu f mic intr-o mare de adevaruri dure si prejudecati, insa printr-un gest simplu cativa oameni au aflat ca exista ziua rromilor, cand este si au o experienta pozitiva pe care o pot asocia acestei zile. Fetei nu i-am spus "auzi, vezi ca tu esti rroma si io si tactu suntem romani", nu am abordat subiectul direct, deocamdata ma straduiesc sa ii construiesc o atitudine corecta si sanatoasa fata de multiculturalitate, alte etnii decat ale noastre, etc. E un efort in plus si o dilema in plus fata de situatia in care adopti un copil cu aceeasi etnie ca a ta. Dar bogatia pe care o primesti in schimb este minunata.Ca sa nu mai zic ca m-am obisnuit asa de bine sa asortez hainele in culori pastelate sau turcoazuri si coraluri pale cu pielea ei ciocolatie, cu cozile pina la fund si cu cei mai vii si calzi ochi caprui inchis pe care ii cunosc. M-am gandit chiar ca daca fac un copil blond cu ochi albastrii ca soacra-mea in prima faza n-am sa stiu ce sa fac cu el.Ca sa concluzionez dupa acest topic urias, chiar cred ca etnia rroma a copilului adoptat trebuie cunoscuta, inteleasa, sarbatorita si nu tolerata, acceptata in cererea de adoptie si apoi ingropata sub pres. Prejudecatile exsita peste tot in jurul nostru, chiar daca adoptam un copil rrom mai deschis la culoare, etnia lui face parte din el, lucru pe care il va constientiza la un moment dat, si trebuie ca noi sa-i facem sa aiba suficient respect de sine si implicit de etnia lor pentru a se putea proteja impotriva rautatilor.Americanii zic "love is colorblind". Eu cred ca tre sa fie "love is when you are aware of color and celebrate it".cam atat, sper ca n-ati adormit citind....:)Manuelitaalign="right" id="quote2"> Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
valentina30 Publicat Decembrie 4, 2012 Raport Distribuie Publicat Decembrie 4, 2012 Fetelor, am si eu o nelamurire, poate sunt eu mai batuta in cap... De ce sunt atatea anunturi pe net cu unele gravide care vor sa-si dea copilul spre adoptie, lasa nr de tel...alte femei sau familii inferile ce vor sa infieze, lasa date de contact...chiar se poate asa ceva? Pai chiar se poate asa ceva?cum e posibil?stiu k mai de mult se putea,de mult cand eram noi mici... dar acum...nu se sesizeaza nimeni?sau numai pt unii e valabila legea?nu ziceau k nu avem voie sa ne identificam singuri copilul? Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Recommended Posts