Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

M-am hotarat.........adoptie(86)


Recommended Posts

Buna dimineata,

Fetelor indiferent ca aveti sau nu ovare si uter, important este ca puteti fi MAME mai devreme sau mai tarziu, cu toate incercarile prin care trecem, suntem datoare sa ne luptam cu destinul, probabil ca avem cateva "hopuri" de trecut pana la ceea ce ne-am dorit si rezultatul este unul care ne face sa uitam tot ceea ce am patimit, va garantez ca uitati toate starile voastre de deznadejde in momentul in care ati luat copilul in brate.

 

PS. Fiimea vrea acum o sora mare, nu vrea bebelus care plange: ii va da toate jucariile dar sa plece seara acasa la ea[:D]fiindca ea(fiimea) trebuie sa doarma cu mami[:D],am sa o marit si ea tot cu mine va dormi.

[flo]

 

 

 

 

Denisa220972 mamica puiului Denisa

 

Timpul vindeca ranile, acorda-ti timp.

 

Mutatia C677T-heterozigot, Mutatia A1298C-heterozigot, gena PAI1-4G/5G-heterozigot. O sarcina oprita din evolutie la sapte saptamani.

id="size1">id="teal">id="Tahoma">

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 214
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

mi-a placut o intrebare : vrei sa fii mama sau vrei sa fii insarcinata ? ca sunt diferite , iar voi fetelor ati inteles asta .

 

si noi ne punam problema mostenirii genetice , sa semene cu noi , dar fie ca va semana cu noi sau nu , parinti tot vom deveni .

 

athosicaid="red"> , si asta este tot o lupta pe care tu , cu siguranta o vei castiga .

 

"niciodata nu e prea tarziu"

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Da, Gabi, aceasta este intrebarea: gravidutze sau mamici? [:)]

 

Raspunsul este destul de simplu: mamici!!! Mamici de copilasi care ne seamana mai mult sau mai putin. Si, daca se confirma ce spune lumea, copilasii adoptati ne vor semana, vor lua din trasaturile noastre (chiar si fizice, nu numai de comportament). [:D]

 

Toti copilasii sunt frumosi si minunati, fie ca sunt din burtica noastra sau din alta... Daca parintii lor nu i-au putut creste, inimile noastre ii iubesc pe masura nerabdarii cu care sufletele noastre i-au asteptat ani si ani! [pup]

 

Sigur, toate am visat si poate mai visam sa simtim cum creste puiul nostru in noi, sa trecem prin cele 9 luni de asteptare, sa il/o vedem venind pe lume, sa fim parte din fiecare secunda a vietii sale. Este minunat sa fii atat de dorit, atat de asteptat, atat de iubit!

 

Nu stiu daca inainte de a o intalni pe fetita noastra eram convinsa ca pot iubi in acest fel un copilas nenascut de noi, desi ne doream foarte mult sa fie asa... Acum stiu ca o iubim enorm si ca aceasta iubire nu ar fi fost cu nimic diferita daca micuta ar fi avut genele noastre. [flo]

 

Si daca dupa un pui adoptat vine si unul din burtica... acolo unde mai este posibil... minunat!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

citat din mesajul lui gabriela_tutuianu

 

athosicaid="red"> , si asta este tot o lupta pe care tu , cu siguranta o vei castiga .

 

Multumesc Gabriela pentru cuvintele frumoase, cu siguranta voi castiga lupta, nu este prima data cand castig o lupta, doar ca de data asta este diferit ....pana castig mai este putin,,, sper sa fie putin, iar visul meu sa fie implinit ...la fel ca si al vostru! pupici

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Valentina si Athosica sunteti amandoua tinerele (27) asa ca aveti toata viata inainte si sigur veti avea un copilas sau 2 intr-o zi, care va vor spune MAMA.

Vorba Iridessei chiar daca pentru unele dintre noi e o lupta mai lunga, chiar daca dureaza mai mult important este sa fim puternice si sa nu ne dam batute si in final ne vom bucura de cel mai pretios dar.

 

Denisa si Iridessa va multumim pentru incurajari[flo]

 

Apropo de intrebarea Gabrielei eu pur si simplu imi doresc un copil nici macar nu mai sunt interesata sa imi semene. Si ce daca nu imi seamana? Eu am sa-l iubesc oricum enorm[olala]

 

Valentina iti trimit un PM

 

Eu o astept cu drag [fetita]

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Buna, fetelor!Va pupic pe toate![pup][pup][pup]

Nu stiu ce s-a intamplat ieri, dar nu am putut intra pe forum.

Athosica, eu ti-am mai zis:tu esti o fata credincioasa si trebuie sa gandesti pozitiv. Vei vedea k Dzeu are grija de voi, de noi toate. Curand, cand nu te vei astepta, vei avea copilasul tau.Iar atunci te vei intreba:Oare cat de mult as fi putut iubi un copila nascut de mine, daca pe acesta il iubesc atat de mult. Este loc de mai multa iubire?

Eu cred k atunci cand ai un copil, il iubesti fara limita si nu mai conteaza nimic altceva...

Iar cele care nu ati fost niciodata insarcinata, cele care nu ati simtit loviturile puiului vostru din burtica, va spun sincer ca sunteti mai norocoase...pentru ca nu trebuie sa va mai ganditi: cum ar fi fost daca ar fi fost bine?

Eu incerc sa nu ma mai gandesc, dar nu pot...

Dar ma uit in alta parte si imi spun singura: Dzeu a ales altceva pentru mine! Si la fel a ales petru noi toate cele care am pornit pe acest drum.

 

 

Daca lupti, poti sa pierzi. Daca nu lupti, ai pierut deja!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

am si eu o intrebare voi: stie cineva sa-mi spuna ce se intampla dupa prima intalnire cu un copilas pe care ti-l prezinta directia? am inteles ca prima intalnire e definitorie, in sensul ca trebuie sa iei o decizie in cateva zile, si nu mai poti reveni asupra ei,adica nu poti sa mai vezi copilul o data decat daca te-ai hotarat ferm sa mergi mai departe. O singura intalnire de cca o ora mi se pare prea putin pt a putea lua o decizie finala, mai ales daca impresiile sufletesti nu sunt clare din prima. Poate tu sau copilul aveti o zi mai proasta si comunicarea nu se petrece, dar s-ar petrece daca s-ar mai acorda o sansa, care insa inteleg ca nu exista.

Stiti cumva daca legea stipuleaza o singura intrevedere pt decizia finala de a continua procesul sau nu? aparent deja de la a doua intalnire copilasul este instiintat asupra scopului vizitei parintilor adoptivi, asa ca de la a doua intalnire nu mai poti da inapoi decat pe motive bine intemeiate cum ar fi date noi, sanatate, etc. Nu e nefiresc? stiu ca sunt cazuri care stabilesc acea "chimie"in cateva secunde, dar daca asta nu se intampla din prima, nu inteleg ca trebuie sa renunti, doar de teama angajamentului final.Doar o legatura de suflet se realizeaza in timp, de ce dupa o ora trebuie sa tragi o concluzie finala? ma gandesc ca daca la prima intalnire nu stii sigur daca acela este copilul tau, trebuie macar sa mai poti beneficia de inca una pt a clarifica sufleteste situatia, totusi fara a afecta copilul.

Va rog cele care ati trecut deja prin asta, sa-mi detaliati putin mersul lucrurilor.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...