39 de saptamani

[Luciala]

Au mai ramas cateva zile pana la momentul mult asteptat al nasterii, mai exact data de 5 mai, desi bebe poate sa vina oricand, ori mai devreme, ori mai tarziu, deci de aceasta data il lasam pe el sa decida. Este la fel de energic, asa cum de altfel m-a obisnuit pana acum, insa nu prea mai are loc suficient sa se desfasoare pe cat ar vrea in burtica lui mami.

Eu ma simt extrem de obosita si slabita, si din pacate nu ma pot odihni noaptea, asta si din cauza starii de disconfort si a durerilor de burta. Asa ca starea de oboseala persista si in timpul zilei. Pe langa toate acestea, s-a adaugat si o raceala ce ma chinuie de cateva zile si imi creeaza o stare generala de rau.

Fiind in saptamana 39 de sarcina, ma documentez intens in ceea ce priveste procesul de nastere naturala, semnele travaliului, etapele nasterii. Dar dupa atatea informatii, trebuie sa recunosc ca pe masura ce se apropie momentul, ma incearca o serie de sentimente, de emotii contradictorii: pe de-o parte nerabdarea, dorindu-mi ca timpul sa treaca mai repede, dar pe de alta parte gandul la ceea ce presupune nasterea propriu-zisa ma nelinisteste.

Pana la urma, toate vor trece peste foarte putin timp, asa ca ne pregatim sa ne intampinam baietelul asa cum se cuvine si asteptam cu emotie si nerabdare sa il tinem in brate si sa ne incepem rolul de parinti, sa incepem o noua etapa!