Ce sa fac?

[marius]

Hai sa o luam altfel.

 

1. Ce vrei ? (ai dreptul la un singur raspuns din cele de mai jos)

 

a. Sa stau cu sotul meu 

b. Sa stau cu parintii mei

 

Continuam doar dupa ce raspunzi.

[Letitia1]

Si daca ajungem la concluzia ca ne despartim ? Eu unde ma duc ?

Nu stiu ce sa fac! Ma doare tare totul ! Mi -e greu !

Da-ti-mi un sfat !

 

O zi buna !

Revin mai tarziu!

 

 

Pai daca te-au primit odata inapoi, o sa te primeasca si a doua oara, mai ales daca te intorci fara el. Merita sa-i mai acorzi o sansa, mutindu-va impreuna. O sa fie greu, dar macar sinteti numai voi doi si copilul.

[coracora]

 

Plus,mama e singurul meu sprijin cu cel mic,si plecand de la ei,exista posibilitatea ca sa pierd ajutorul ei si sincer,nu stiu cum am face fata cu chirie,cheltuieli,si bona.

 

Pai inteleg ca tu nu lucrezi, la ce ti-ar trebui bona?

Iar cheltuieli banuiesc ca aveati si in casa alor tai, ca doar contribuiati la mancare si toate cele, nu?

[ingridnen]

parca spuneai ca nu lucrezi ? Atunci de ce ai avea nevoie de bona ?

 

Ingrid si Cristi 10 ani

[Deceneus]

Daca te simti in staresa fi "barbatul casei" si sa cresti doi copii, unul fiind sotul, atunci ramai cu el. Problema cu alcoolul de obicei se agraveaza.

Daca ai inceput sa fi dezamagita de el, in curand o sa-l dispretuiesti si din acel moment casatoria devine infern si este terminata.

Daca te intorci la parinti, o sa-ti faca reprosuri la inceput, dar nu o sa o tina vesnic cu reprosuri. Problema este ca in casa lor ei decid.

Depinde de tine ce alegi, sa domini sau sa fi dominata, sa fi libera sau sa dai mereu explicatii.

Editat de Mai 7, 2013

[dana vio]

Eu zic sa vorbesti cu parintii tai, fara sotul tau de fata, si sa le spui ce-ai spus aici.

Parerea mea: ar cam trebui sa mai dai o sansa casniciei tale. Spune-le parintilor tai asta, ca vrei sa incerci de dragul copilului tau si al tau, sa salvezi casnicia asta. Dar ca n-o poti face fara ajutorul lor. Si ajutorul lor nu consta in a-ti face capul-calendar, ei trebuie sa te ajute cu o vorba buna si daca totusi nu merge atunci ai vrea sa stii daca tu si copilul tau va puteti intoarce la parintii tai . Eu cred ca procedand astfel, parintii tai n-o sa simta ca-i tradezi ptr sotul tau. Dar, trebuie sa fii foarte ferma si sa-l atentionezi pe sotul tau in legatura cu alcoolul, asta nu este de neglijat.

[flo]

[CorinaDani]

tu inca te simti fetita lui tata, care toata viata a trebuit sa "faca frumos" pentru a nu-si dezamagi parintii si "gura lumii". nimic rau in asta, pana la un anumit punct sau nivel si cu conditia sa stii sa pui limite.

probabil simti ca iti dezamagesti in continuare parintii (tatal in mod special) pentru ca : nu te-ai realizat asa cum isi doreau ei, v-ati intors din Italia pentru ca.... (nu cunosc situatia voastra, nu am citit la subiectul cu mamici din Italia, presupun ca ai scris acolo de ce v-ati intors si daca e definitiv sau temporar), locuiti la ei, deci n-aveti nici macar o casa a voastra (lucru de mare pret la parintii care apartin unei anumite generatii), sotul tau nu este deloc pe masura asteptarilor/dorintelor lor, tu nu lucrezi, sotul le cam bea si oricum nu se intelege cu parintii tai, taman v-ati certat si el a plecat la parintii lui - si lista ar putea continua.

cu alte cuvinte, esti pe punctul de a da cu piciorul casniciei tale pentru ca, din varii motive, nu esti la inaltimea asteptarilor parintilor tai, sotul nici atat si ii cam faceti de ras prin targ, cum s-ar zice.

pai ? cine conteaza mai mult ? gura-lumii, pretentiile/asteptarile parintilor sau casnicia pe care o ai (inca) ? problema cu alcoolul - cat de grava este ? sotul tau devine violent/agresiv verbal/fizic atunci cand bea ? daca da, e grav si trebuie sa faci ceva urgent in aceasta privinta, impreuna cu sotul tau, pana nu ajunge in urmatoarea stare - batai, scandaluri, sanatate distrusa. daca nu, inca il mai poti ajuta sa se rupa de aceasta dependenta, pana nu ii acapareaza total viata.

parerea mea este ca ar trebui sa mai acorzi o sansa acestei casnicii, perspectiva unei vieti alaturi de parintii tai nu mi se pare o alegere inspirata, iti vor toca marunt-marunt trecutul, prezentul si viitorul, reprosandu-ti toate alegerile facute.

tu esti acum ca in povestea cu drobul de sare. pai n-ai de unde sa stii cum va fi viata locuind cu chirie, doar tu, sotul si copilul, pana nu veti incerca. nu compara experienta anterioara, din Italia, cu cea din Romania. nu cred ca se compara, chiar deloc...

[MariaG]

:))

Stiu ca nu e de zambit, dar cateodata capacitatea noastra de a ne amagi singuri este nelimitata. 

Daca te-ai muta si apoi te-ai intoarce ai fi fix in situatia in care esti acum. Tot cu "ti-am spus eu!!!" esti si acum, tot cu reprosuri, tot cu "ma faci de rusine". 

 

Incearca sa iesi de sub autoritatea parinteasca intr-un mod echilibrat (momentan imi pare ca oscilezi intre "copilul perfect" (care face doar ce vor parintii) si "copilul rebel"(care face doar ce nu vor parintii) ).

 

Nu stiu cum sa ma exprim mai constructiv: tu inca te comporti ca un copil si astepti validare din partea parintilor tai pentru fiecare lucru pe care il faci, iar atunci cand nu astepti validare, de fapt te revolti. 

Lucruri normale, dar la o varsta mai mica. In starea de fapt actuala tu esti casatorita si ai un copil. Asuma-ti rolul curent. 

 

Nu exista nici o garantie de genul daca faci asa si asa vei avea familia perfecta si copilul ideal.

Parintii tai nu pot sa-ti spuna cum sa faci sa ai o familie reusita. Ei iti pot prezenta modelul lor si ti-au transmis niste valori. Ei pot sa va ajute sau nu in diverse aspecte, dupa disponibilitatea lor, dar responsabilitatea familiei tale este pe umerii tai si ai sotului tau. 

 

Familia perfecta este cea pe care o construiti voi doi si nu ar trebui sa permiti interventii din afara. Daca voua va este bine asa, atunci asa trebuie sa fie.

 

Ai langa tine un om care pare ca te iubeste si care (din ce ai povestit tu) pare mai matur decat tine - el isi asuma rolul de adult (vrea sa va mutati la cuibul vostru, munceste, va intretine dupa posibilitati).

 

Tie, insa, ti-e frica sa te implici de teama ca nu va fi perfect. Cu siguranta ca nu va fi perfect: va veti certa, veti avea momente grele, vor fi crize, nopti nedormite, lacrimi, dar puteti invata din momentele grele, puteti invata sa treceti peste certuri, puteti avea momente superbe, puteti construi ceva frumos, durabil, ceva care merita investitia. 

[Marina]

io as cam fugi de tata ca sa fiu sincera si i-as da o sansa sotului care te iubeste sincer asa imperfecta cum esti.

[Deceneus]

Problema lor este ca la parinti nu-i costa chiria, intretinerea si probabil nici mancarea.

Daca sotul bea posibil sa nu-si poata pastra serviciul. Posibil ca si intoarcerea din Italia sa fi fost din aceasta cauza. Au trait impreuna si stie cum a fost. Probabil a auzit multe angajamente incalcate din partea lui.

 

Bautura si servicul se exclud. Alcoolismul este o boala fara tatament.

Ea poate si el merita sa-l intretina doar pentru ca o iubeste? Iubirea nu tine de foame.

Asta-i problema. E usor sa spui lasa-ti parintii care te ajuta si pleaca cu sotul care trebuie intretinut, dar viata-i iti limiteaza variantele.

Editat de Mai 7, 2013