teama excesiva de tabla

[firutza]

Am o problema pentru rezolvarea careia am nevoie de ajutor: am un baiat de 9 ani,clasa a III-a, bun spun eu, rezultate bune si f. bune,adica se implica la ore ,raspunde,merge la concursuri...totul pana la a iesi la tabla.

Este foarte stresat de scosul la tabla, se teme asa de tare incat uita cum sa rezolve exercitii pe care in banca le rezolva linistit, crede ca  nici macar corect nu ar mai scrie...

Ce ne facem?

Am crezut ca a fost o intamplare (nu-i o poveste veche sau cel putin pana acum nu mi-a spus nimic in sensul acesta) acum cateva zile- dar povestea se repeta si e tare dezamagit ca nu-si poate invinge emotiile....au tabla magnetica si-mi spune ca nici macar marker-ul nu-l tine cum trebuie, am sa discut si cu doamna invatatoare dar ne-ar prinde bine si ceva sfaturi in privinta temperarii emotiilor excesive(„ imi tremura mana asa de tare ca ma gandeam cum s-o fac sa nu mai tremure si nu ma mai gandeam la problema!”-) sau a canalizarii lor spre altceva....

Multumesc anticipat!

Dalia

[firutza]

Am uitat sa precizez explicatiile copilului: ma tem ca voi gresi, mi-e frica sa nu se supere doamna ca am gresit si eu, mi-e frica de ce vor spune colegii, nu  pot sa ma concentrez cand se uita toti la mine, scriu urat la tabla asta....

Eu vreau sa il ajut , am zis ca voi cumpara o tabla si un marker si vom face acasa exercitii, adunam si spectatori ( bunica,verii,finul- oameni de care se simte apropiat)daca asta l-ar ajuta... a ras cand i-am propus....

Dar as vrea un sfat avizat sau un schimb de experienta, in cazul in care ati mai trecut si voi prin astfel de situatii.

Dalia

[A_Iulia]

Pai cata vreme la alt fel de testari scrise e totul ok...totusi ce fel de doamna are, ca nu intelege ca problema e "scosul la tabla", deci timiditatea, si nu altceva?

 

Nu il stresa, astea vin cu timpul. daca e ok la testele scrise, cel mai bine discuti cu doamna - desi nu inteleg de ce ea nu a venit cu sugestii in cazul vostru....ca probabil a vazut inaintea ta manifestarile  copilului cand este scos la tabla, comparativ cu rezultatele testelor scrise.

[MariaG]

@firutza solutia ta este cea mai buna. Alcatuieste un public si "scoate-l la tabla". 

Intreaba-l ce il nelinisteste cand se afla acolo, ce l-ar face sa se simta mai confortabil, ce-l face sa se simta si mai inconfortabil (comentarii din public, intrebari fara legatura cu ce spune el). Exersati pe aceasta tema.  

Dar nu-l lasa sa se impiedice in timiditatea lui. Nu-l lasa sa ce convinga ca el "nu poate".

Abilitatea de a vorbi in public este total ignorata la noi in tara, desi ea ar trebui practicata de la varste foarte mici (de la grupele mici de gradinita). 

Toti avem teama asta de a iesi in fata si a ne expune judecatii celorlalti. Teama asta poate fi depasita doar iesind in fata altora si expunandu-te. 

 

 

In plus, invata-l sa se aprecieze/evalueze singur, sa aibe incredere in judecata lui si sa nu astepte tot timpul confirmare din exterior (colegii, dna, etc). E mult mai usor sa vorbesti in public cand ai incredere in tine (asta e un mare truism, da' na: l-am spus). 

[marius]

Propune-i d-nei invatatoare sa il scoata mult mai des pentru perioade scurte si nu neaparat pentru rezolvat exercitii ci si pentru lucruri banale care nu necesita un efort anume de gandire si/sau invatare. Este foarte important sa-l laude de fiecare data cand merge inapoi in banca, cu voce tare sa auda toata clasa. Este foarte importat sa mai si glumeasca cu el cand este la tabla si sa-l dea ca si exemplu. Insa sa iasa cat mai des cu putinta chiar daca pentru chestiuni banale. Eu de exemplu nu as sta la catedra ci m-as plimba un pic si as avea si contact fizic cu el in sensul ca i-as pune mana pe umar cand l-as felicita sau chiar i-as intinde mana si asta ca si completare la contactul vizual care pentru mine este obligatoriu in stabilirea oricarei relatii.

 

Nu este rea ideea ta cu tabla si cu auditoriul. Ar fi bine sa il provoci sa povesteasca cu voce tare lectiile la romana sau la alte discipline ca sa se auda vorbind. Cu cat mai des cu atat mai bine.

Mare grija sa nu-l critici! 

 

Toate acestea se construiesc cu grija. Rezultatele nu pot sa fie decat pozitive.

[lillyas]

Firutza, sfaturile lui Marius sunt foarte bune! [flor]

 

Ai scris ca problema nu este veche, sau cel putin tu ai aflat recent de ea. Am si eu cateva intrebari:

 

- au avut tot timpul tabla magnetica sau le-a fost pusa de curand? Pe tabla clasica se scrie altfel cu creta, decat pe cea magnetica cu markerul.

- l-a criticat cineva (doamna, colegii) pt ceea ce/cum a scris/ rezolvat la tabla?

 

De undeva a pornit teama aceasta...

Editat de Mai 15, 2013

[firutza]

Multumesc mult pentru sfaturi!Suna incurajator, deloc alarmant...ma temeam ca-i greu remediabil.

Am sa vorbesc vineri cu doamna care are o parere foarte buna despre el...stie ca-i timid...il incurajeaza...

La tabla abia semestrul acesta au inceput sa iasa mai des si astfel a venit si randul lui asa ca......

speram sa rezolvam!

Tabla magnetica au avut de la inceput, dar fiind 32 in clasa ,in principiu au iesit cei care si-au dorit lucrul acesta....de-acum ii solicita pe toti, lucreaza mai mult la tabla si asa am descoperit.

El se teme f.tare sa nu greseasca si sa o dezamageasca pe doamna ...

deh,lucram la capitolul acesta si sper ca rezolvam aspectul impreuna cu doamna, cu voi....

 

[marius]

Cred ca ar fi bune discutii mai multe cu el. In sensul ca trebuie sa invatam sa ne acceptam asa cum suntem. Ca viata nu este numai un concurs. Ca a gresi este la fel de normal si de posibil si de acceptabil ca si a nu gresi. Ca nu este o greseala sa gresesti. Ca este imposibil sa nu gresim. Ca noi oamenii ii iubim pe cei de langa noi asa cum sunt ei inclusiv cu greselile lor asa cum si altii ne iubesc pe noi asa cum suntem noi inclusiv cu greselile noastre.

Dezamagirea nu vine din greseli. Dezamagirea vine cand cineva nu doreste nimic. A incerca este fabulos, a gresi este posibil. A incerca starneste admiratie, a gresi incercand starneste respect.

Incurajeaza-l permanent! Asa ii vei forma caracterul pentru toata viata!