Hotarire

[oocristina]

[flo][flo][flo] Tuturor.

[marci]

Cristina, nu te supara pe mine dar, din multe postari ale tale, am observat o anumita rigiditate la tine. Nu ti-as fi scris, dar pretul rigiditatii este f. mare! In al doilea rand folosesti in mod obsesiv cuvantul sacrificiu. Parerea mea este ca Unul Singur a fost in stare de asa ceva, la noi este doar o iluzie care nu aduce decat frustrari. Nu ti-am spus aceste lucruri ca pe o morala, ci din dorinta de a te ajuta sa incerci sa afli unde este si greseala ta, chiar daca nu-ti mai poti salva casnicia. O schimbare a perceptiilor iti va folosi foarte mult pe viitor si eu cred ca de aici ar trebui sa incepi.

[Anca Vlad]

quote:

---

Cristina, nu te supara pe mine dar, din multe postari ale tale, am observat o anumita rigiditate la tine. Nu ti-as fi scris, dar pretul rigiditatii este f. mare! In al doilea rand folosesti in mod obsesiv cuvantul sacrificiu. Parerea mea este ca Unul Singur a fost in stare de asa ceva, la noi este doar o iluzie care nu aduce decat frustrari. Nu ti-am spus aceste lucruri ca pe o morala, ci din dorinta de a te ajuta sa incerci sa afli unde este si greseala ta, chiar daca nu-ti mai poti salva casnicia. O schimbare a perceptiilor iti va folosi foarte mult pe viitor si eu cred ca de aici ar trebui sa incepi.

---

Si eu iti dau dreptate! Ca esti furioasa e de inteles! Dar stau si citesc mesajele de pe ultima pagina si ma intreb? Cine iubeste prea mult? Mai e iubire aici? Eu nu am vazut dacat ura si frustrare, ceea ce repet, sunt normale, dar sa nu confundam lucrurile! Cum iti spunea si Marci, mai bine vezi unde gresesti si tu ca sa nu mai repeti pe viitor aceleasi greseli! Stiu ca asa se spune... granita dintre iubire si ura e foarte subtire... dar la cat dispret manifesti tu acum fata de el probabil cel mai bun luru care ti s-ar putea intampla e sa dispara din viata ta! Oricum ai mai putea accepta sa stai langa el? Nu cred... E bine sa inveti ceva din lectia asta, el nu s-a schimbat peste noapte, probabil asa a fost de la inceput, dar tu nu ai vrut sa vezi toate relele decat in momentul in care a plecat si ai realizat ca nu mai aveti nici o sansa! Si ai trait langa el 11 ani! Oare nu le-ai vazut mai devreme sau nu ai vrut sa le vezi? Pentru ca barbatii nu sunt niste actori atat de desavarsiti (de cele mai multe ori!) Oricum, daca astea sunt sentimentele tale acum, sigur iti va fi mai bine fara el! Numai bine! Anca

[carli1617]

Cristina a scris: "Am tot timpul din lume sa caut, sa cercetez, sa inteleg. ... Vreau sa las furia deoparte si sa ma concentrez pe mine insami. ... Asa cum sunt eu. Voi incerca o terapie pe acest forum, caci ma indoiesc sa gasesc o psiholoaga suficient de deschisa care sa ma ajute. " Cristina, te rog sa incerci sa te vindeci iertand. Intra pe linkul din semnatura mea si vei vedea ca poti incerca o terapie si acolo. Pe mine m-a ajutat foarte mult sa ma cunosc, sa ma inteleg, sa ma iert si sa ii iert pe ceilalti. Curaj! Carli [url="http://www.sfintii-arhangheli.ro/seminar.php"]Sa ne vindecam iertand[/url]

[Natasa]

Val, Cristina, ceea ce nu intleg eu e cum sta treba cu "copilul nedorit". Daca partenerii vostri nu si-au dorit un copil voi l-ati facut peste dorinta lor? Daca ei nu aveau inca maturitatea sa aiba un copil si voi l-ati facut, atunci cum sa va mai mirati ca nu-i intereseaza de sufletelele alea nevinovate? Eu nu va judec, dar amindoua povestiti ca problemele, lipsa de maturitate si de fidelitate sint povesti vechi si cu toate astea ati facut copii. De ce, in speranta ca se schimba? Hai sa fim seriosi, oamnii nu se schimba, indiferent cit isi imagineaza femeile ca o pot face. Venirea pe lume a unui copil este o decizie care se ia in doi, daca o ia unul singur ("ca el inca nu stie pe ce lume e, nu stie ce vrea, o sa se maturizeze si o sa se aseze cind il va tine in brate"), atunci e total gresit. Nu neg ca sint si bestii care isi parasesc familia dupa nasterea copilului pe care teoretic si l-au dorit, aia de nu si-au dorit copii cred ca simt chiar ca au dreptul sa o faca!

[oocristina]

Multumesc dragelor.

[Natasa]

Cristina, nimeni nu merita ce ti se intimpla tie, dar daca el NU VREA sa fie sot, tata, om de familie, cum crezi tu ca o sa-l faci sa fie toate astea? Daca nu a fost crescut in spiritul unei familii unite, daca pentru el propria persoana e cea mai importanta, atunci tu nu ai ce sa faci, orict te-ai invinovati ca e asa pentru ca l-ai cocolosit. E asa pentru ca asa a fost crescut, pentru ca asa ii place sa fie, iar tu ti-ai facut iluzii ca la un moment dat devine alt om. Intrebi cine e el sa fie adulat, protejat si acoperit. Pai singura ti-ai dat raspunsul ca ai gresit si atunci cind chestiile astea nu sint cu dublu sens, evident ca cel care da in permanenta va suferi la un moment dat. Tu vrei sa te lupti pentru o familie, eu iti doresc sa reusesti, desi dupa cum il descrii, slabe sanse sa se schimbe. Familia poti sa ti-o refaci, sa gasesti un om care sa aprecieze aceleasi valori ca tine.

[ellej]

Faptul ca provine dintr-o familie destramata nu e neaparat un indiciu ca va face la fel. Chiar tu spuneai de cineva de la orfelinat care tine la familie mai mult decat la orice altceva. Si al meu are parintii divortati si tocmai asta nu ar vrea pentru copilul lui, desi el singur recunoaste ca divortul e de preferat scandalurilor si ca parintii lui au facut bine sa termine o relatie care nu mai mergea. Problema e de fapt felul in care a fost crescut si faptul ca i-a convenit sa se ascunda mereu dupa fustele unei femei. Si al meu ar fi fost la fel (n-am sa inteleg niciodata cum soacra-mea si maica-sa li pot degreva de orice responsabilitate INDIFERENT de ce ar putea face "copilul" de 35 de ani), insa firea lui independenta (deh, berbec) l-a impiedicat sa devina vesnicul copil protejat de mami. Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu. If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

[otilica74]

Cristina, tu cine crezi ca e de vina in necazul tau? E normal sa il iubesti, dar oare ai facut totul? Ai idee cand si unde s-a rupt firul dragostei LUI? Gandeste pozitiv.El la fel va face si cu actuala, si poate se va intoarce la voi,esti in stare sa il primesti si sa stergi totul? Nu vreau sa iti dau sperante desarte, dar daca il iubesti asa tare poti sa il astepti si intre timp vezi ce nu a mers, du-te la salon, aranjeazate, eventual slabeste, incearca sa fii iar fata de care s-a indragostit se poate crede-ma am vazut cazuri, intalnestete cu prieteni dinaintea lui,ai avut o viata si inainte nuuu? Varsa-ti amarul nu il strange in tine ca nu ai sa rezisti,esti sanatoasa ai un copil perfect( e tot ce ai putea lua mai bun de la EL), el a pierdut,rar isi mai pot reface viata astfel barbatii, prima dragoste tot tu vei ramane...lupta...esti sigura ca nu mai are nimic ptr tine? Oricum timpul le rezolva pe toate, eu sunt cu el si tot intorc capul cand un tip bine ma priveste insistent, tu ai unda verdeeeee, orice vei alege sa faci nu indeparta copilul de el e cea mai mare greseala, desi de multe ori EI se indeparteaza de copii, e ffff greu am fost pe aici ca si copil, am fost fata tatei ai mei au divortat cand eram si mai mica(3 ani) dar life goes on, oricum nimeni nu il va inlocui in inimioara ei, dar copii au o inima mare, iar un om bun ar putea incapea oricand, nu dispera, intra in stand by si coace un plan, esti o femeie si trebuie sa fii puternica, am o prietena care a divortat cand avea fata ei 2 ani, si era gata sa isi ia zilele din dragoste si iacata s-a recasatorit, are un sot o iubeste ca pe o icoana, i-a crescut fata de la 2 ani,are pe ban puternic si nu ii lipseste nimic e o rasfatata, acum rade cand isi aminteste, o sa mai ai de tras pana se vindeca dar numai tu stii ce ai de facut, nu trebuie nici sa renunti la EL nici sa il ierti ca asa esti sfatuita inima ta stie ce trebuie sa faci, ar fi trebuit sa mergeti si la un consilier marital inainte poate v-ar fi ajutat...E clara lipsa comunicarii la voi.Cred ca pe langa dragoste mai e si obisnuinta care se instalase, iti e frica de nou, dar sa stii ca si a doua oara vin fluturasii in stomac, unele nu au sansa asta... va pup pe amandoua [pup]

[oocristina]

Otilica, [pup] si eu.