miracol neimplinit

[Monica-Elena]

Silviuta, speranta moare ultima. Cu certitudine ne vei spune cat de curand ca esti insarcinata. Varsta nu cred ca este un inpediment. Si eu am 34 si sotul meu 39 si speram in continuare ca va veni si la noi un nazdravan. ..."Ai castigat continua, Ai pierdut continua..." Monica

[dara]

Draga mea am citit povestea ta cu frisoane prin tot corpul, pentru ca eu am trait cu spaima asta toata sarcina si acum cand privesc in urma ma gandesc ca daca s-ar mai intampla sa fiu insarcinata inca o data mi-as alege cu mult mai multa grija medicul, cu toate ca nu poti sa stii niciodata. Eu am nascut de Craciun si cand imi amintesc de nepasarea si atmosfera de "sarbatoare" ce domnea in spital ma apuca greata. Erau cu totii revoltati ca trebuie sa-si petreaca sarbatorile acolo si cei mai multi se uitau cu ciuda la noi ca tocmai atunci ne-am gasit sa nastem "A mai venit una...". Sa-ti dea Dumnezeu multa putere si sa treci cu bine peste tot, fie ca micul tau ingeras sa te vegheze de sus... Si sa nu renunti (desi poate ti-e greu sa te gandesti acum sa o iei de la capat). Te pup, Dara

[DanaR]

Draga Silvia... Ma mir cat de lucid povestesti tot ce s-a intamplat. Cred ca ar trebui sa iti aduci aminte totusi cu bucurie clipele, putine, e adevarat in care puiul tau a trait... de prima data cand ai simtit-o miscand pana cand nu a mai fost. Mereu sa gandesti pozitiv pentru ca ea e acum un mic ingeras care pluteste undeva intre cer si pamant. Se spune ca sufletele copiilor nenascuti plutesc in asteptare. Va veni din nou la tine, trebuie doar sa o chemi... Iti doresc cat mai repede un nou BB si multa sanatate. Priveste tot raul ca pe un alt fel de bine... DanaR

[loremari2000]

Hai nu mai fi atat de trista......Incearca sa privesti mai cu optimism viitorul si va veni si bb-ul.Varsta nu cred ca are importanta. Si cred ca un an intre sarcini este suficient.Daca vrei sa vi la Timisoara iti pot recomanda un doctor super, care in cateva luni isi va deschide si clinica privata de nasteri.Asta ti-o spun ca sa-ti redau increderea in doctori.Priveste inainte ca daca Dumnezeu iti inchide o poarta are grija sa-ti lase deschisa si o usa. mariana gutescu

[dya]

Mult, mult curaj Sivia! Zi asa: nu a fost sa fie; pastreaza-ti credinta si speranta si Dumnezeu iti va darui un copilas pana la urma. Dya & Brian cel scump

[karol]

Draga mea,imi pare asa de rau ca treci prin asa ceva.Ma rog pt voi si imi doresc din tot sufletul sa aveti putere sa mergeti mai departe. Nu uita ca sunteti doi,luati-va de mana,ridicati-va de jos,scuturati-va de rele si luati-o inainte:D-zeu nu doarme. [pup][pup][pup][pup]

[Mirunda]

Draga Silviuta, este tare trista povestea ta...dar nu uita, intotdeauna dupa noapte vine si zi, asa cum dupa ploaie apare soarele...acum in sufletul ploua si este mohorit, eu sunt insa sigura ca Dumnezeu iti va da putere sa treci peste aceasta incercare groaznica, si, crede-ma rugaciunile din suflet chiar pot muta muntii...acolo sus, undeva, exista un sufletel care va veni la tine, trebuie numai sa crezi, sa speri, sa nu iti pierzi speranta! Ca medic, iti pot spune ca mai ai ani buni in care poti face un copil. Nu sunteti deloc batrani pentru asa ceva. Aici in Germania nu este deloc o raritate ca o femeie la 40 de ani sa aiba primul copil. Sigur ca nu este cazul ideal, dar..se poate! Nu te descuraja, incerca mai departe, poate insa ar fi bine sa astepti 6 luni, si in acest timp sa iti refaci corpul, sa ai grija de el, sa te hranesti bine, sa faci miscare, intr-un cuvant sa te pregatesti sufleteste dar si trupeste pentru a aduce pe lume un copilas sanatos. Sa sti ca si eu sunt de multe ori alaturi de femenile ce nasc, nu ca ginecolog ci ca anestezist, si cateodata, de ce, NUMAI BUNUL DUMNEZEU STIE, oricat am lupta noi pentru un copil, el ..pleaca, asa cum a plecat si fetita ta. Este groaznic, nu stiu daca medicii au gresit cu ceva sau nu in cazul tau, poate ar fi bine sa incerci insa sa mai intrebi pe cei ce ti-au stat alaturi,care a fost cauza. Poate te-ar ajuta daca ai sti de ce. Ai sti poate daca, de exemplu, la alta sarcina ar trebui sa iti faci niste controale mai speciale, sau daca chiar ar fi vorba de o boala genetica, daca nu cumva trebuie la o noua sarcina sa iti faci o proba a lichidului amniotic. Eu cred insa ca oricum te-ar ajuta sa vorbesti cu acei doctori, care, daca sunt OAMENI; or sa inteleaga nevoia ta fireasca de a afla mai multe despre DE CE s-a intamplat asa... Sa dea BUNUL DUMNEZEU ca acel ingeras ce acum te priveste de undeva, de sus, sa vina cat mai repede inapoi la tine! Mirunda

[lorelei_19]

E atat de trist, si imi pare atat de rau ca s-a intamplat asa... Insa sa stii ca nu sunteti batrani deloc. Pe aici (Elvetia) femeile se marita dupa 30 de ani, si primul copil vine pe la 35. Taticii au uneori mult peste 40 de ani, asa ca aveti tot timpul. Nu te lua dupa idei preconcepute, sunteti tineri si sanatosi si a fost doar un accident ce s-a intamplat. Dumnezeu sa va ajute sa aveti un bebelus cat mai curand!!!

[ange]

draga prietena, asa cum spunea karol,D-zeu nu doarme! o sa vezi ca in curand ne vei da vestea ca esti [gravi] nu fi trista; zambeste,maine poate fi mai rau!

[Ela-Z]

Silviuta nu dispera, ai incredere in Dumnezeu si in Maica Lui, roaga-te pt. bebelusul tau si sunt sigura ca ai sa reusesti daca CREZI cu adevarat. Si[copil] Octavian s-a lasat mult asteptat, eu fiind o persoana f. pesimista de cand ma stiu, dar credinta nu mi-am pierdut-o asa ca m-am rugat mereu si bunul Dumnezeu a facut minunea asta pt. mine. Varsta nu cred ca are asa o mare importanta, esti inca tanara si eu am nascut pe la 30 de ani asa ca nu dispera. AI INCREDERE! Ela si[copil] Octavian