casa ciudata

[radu_tud]

cool! eu am lucrat 3 ani intr-un loc de genul asta. In ceea ce e acum orfelinatul de la Codlea (Centru de Plasament) a fost la inceput puscarie, cazarma, spital, abator si in final orfelinat. O buna perioada de timp lucrurile au mers tare rau. Numai necazuri. Am hotarat sa infrunt "mizeria" din acele ziduri si am refacut acel loc aproape din temelie. Am stabilit ca nimeni si nimic nu ne poate face rai si ca suntem (toti cei care traiau sau lucrau acolo) imuni la orice nebunie oculta. Ideea a fost a sefei mele, directoarea DGPDC de atunci, ea fiind o tipa pozitiva si optimista. Initial a fost in plan sa darimam si sa construim totul de la fundatie. Poate ca era mai bine. Am chemat niste preotzi care si-au facut treaba si lucrurile au mers mai bine. De aproape un an am plecat din acea institutie si odata cu mine au plecat majoritatea educatorilor, psihologul, administratorul, un asistent social, o gramada de lume bine intentionata. Cei care au venit in locul nostru au acum aceleasi probleme pe care le-am avut noi la inceput. O parte din ei se potrivesc cu "spiritele din ziduri". Nu prea cred ca exista asa ceva, dar lucrurile trebuie sa aiba un nume. S-a dus naibii toata linistea si armonia de acolo. Eu cred ca se poate lupta cu acel "invizibil" si " insesizabil" daca gandesti pozitiv. E leac la toate. Radu Tudorica

[nadina]

Flaviutza vinde casa, dar inainte da cu vopsea acolo sa nu vaza bietul cumparator. Piei Drace! Pupici, Nadina "Poate pentru lume esti o singura persoana, dar pentru o anume persoana esti intreaga lume"(Marquez)

[Katink]

brrrrrrrrr mi s-a facut pielea gaina, eu nu as rezista intr-o asa casa, mai bine o vindeti cat mai repede. Numai bine, Katink Timpu-i un ac, iar noi suntem ata din el...

[Violeta]

Vinde casa, este si sfatul meu! Nu pot face nici preotii minuni... Eu am locuit intr-o garsoniera, vreo 4 ani si locuinta aceea imi dadea un disconfort cumplit. Habar nu am de ce acolo simteam neliniste, nu era nici un mesaj pe care sa il descopar, dar pur si simplu viata mea a luat-o razna in clipa in care am decis sa locuiesc acolo. Toti cunoscutii erau incantati de acea locuinta, era confortabila, aranjata, placuta la prima vedere... Eu nu aveam odihna, o uram... In final am hotarat sa ma mut si acum simt caldura din fiecare "por" al noului apartament... Sunt nebuna?...[alcool] Cu drag, Violeta

[teo1970]

shi eu zic sa vinda casa, indiscutabil ... dar ar fi corect fatza de noii locatari sa nu shtie ce se-ntimpla? pot sa fie nishte oameni amaritzi shi ei, care-shi investesc totzi banii intr-o locuintza, cu sperantza de o viatza mai buna... [pup] [flo]

[tora97]

m au apucat fiorii citind.... sa ti spun ca si daca ai chema preotii, acre bineinteles sa si faca treaba cum trebuie (preoti cu har) tot dureaza pina sa se curete locul... in paralel ar trebui sa incepi tu o campanie de dus la biserica, posturi, etc raul nu dispare peste noapte ci cu multa munca si suferinta, din pacate se spune ca blestemele si farmecele nu se lipesc de cei ce nu cred in ele, ce nu cred cu adevarat, din tot sufletul... dar locuind in asemenea atmosfera este dificil sa ignori asemenea lucruri... se mai spune ca cea mai mare pacaleala a diavolului este sa nu crezi in existenta lui. Eu, personal, nu cred in asa ceva, pentru ca nu pot concepe ca nemernicul ala subpamintean poate fi mai puternic decit Domnul Nostru... este clar, din istoricul cladirii, ca este un loc rau famat... nu este crestineste sa o vinzi si sa fugi... ideal ar fi sa refaci totul, din temelie.. sau in fine ceva de genul asta, nu cred insa ce ti poti permite asa ceva... din pacate apoi, nu ti ramine decit fie sa luptati, tu si familia din rasputeri impotriva spiritului necurat, inarmati cu credinta, preoti, etc, fie, desi nu ar fi corect fata de cei ce ar putea o cumpara sa plecati de acolo of, Doamneee...

[tora97]

a, mi a mai venit o idee: incercati cu un medium, ori clar vazator, ori cum s or numi... cei de la emisiunea "al ... simtz"? poate ca exista vreun mesaj, vreo doleanta a spiritului...

[simona]

Am auzit si eu de astfel de intimplari de la o prietena care are puteri paranormale si simte cand intra in diverse locuinte daca se petrec sau nu lucruri ciudate acolo. Cineva cu puteri paranormale iti poate spune cine a stat inainte, ce blestem e asupra casei si daca spiritul poate fi alungat sau nu, si in unele cazuri il si poate alunga......dar numai cineva cu astfel de puteri.

[Nati]

Daca un preot sau un altul,nu au putut rezolva problema,atunci cheama un sobor de preoti(trei preoti sa tina slujba odata).Nici sa-l vinzi apartamentul fara sa le spui noilor proprietari de cele intamplate nu poti,incearca tot ce este posibil,poate reusiti sa rezolvati cumva problema. Credinta si speranta in dumnezeu. Sa auzim numai de bine!!!

[dyana]

Flaviutza, pleaca de acolo, vinde casa. Apropo de mobila... Eram in timpul facultatii. Sambata , in bucatarie cu mama. Aveam si eu cateva prietene, cele mai bune, din cartier. Una din ele, Laura, o nebuna si o draguta. Ma suna. "Ce faci?" Zic "bine, cu mama prin bucatarie". "Cu mama prin bucatarie?" Zic: "Da. Laura, ce-i intrebarea asta? " Pauza in telefon, dupa care aud un planset sfasietor, dupa care imi striga: "A murit mama !!!!" Nu mi-a venit sa cred! Nu o vazusem de o saptamana doar, fusesem la ea in casa... Am fugit la ea acasa imediat, era singura cuc si speriata si indurerata. Si a inceput sa-mi spuna ca deja a inmormantat-o la Sighisoara si ca de ieri a venit acasa, tatal ei a ramas acolo si fratii ei la fel. Si era speriata de moarte, ca scartaie mobila, ca pocneste mobila, ca nu gaseste la bucatarie alimentele pe care de curand mama ei le cumparase si de cate ori intreaba, mama , unde ai pus "aia...", gaseste imediat. Eu nu stiam ce sa cred, vroiam sa o linistesc. Stateam pe un fotoliu, langa un corp de biblioteca. Ea se opreste din vorbit si imi spune, uite, vezi cum pocneste mobila??? Eram luata prin surprindere... Dar cand a inceput chiar mobila de langa fotoliul meu sa huruie incet, pur si simplu nu am vazut decat usa de la intrare, sa o iau la fuga. Nu i-am spus nimic ca si asa era speriata. Nici acum nu-mi vine sa cred , dar ceva este, pentru ca am auzit cu urechile mele. Diana