PUNE-TI BARBATII SA GANDEASCA !!

[ilie]

Revin cu acelasi subiect de acum cateva zile, pentru cei ce nu au reusit sa-l citeasca: Ca multe alte cupluri din Romania , avem si noi aceeasi problema cu sterilitatea. Initial am pus doar intrebarea fireasca, zic eu, daca sterilitatea este sau nu un handicap. De ce vam catalogat-o asa ? Pentru ca am pornit de la rolul pe care il are femeia de la Adam si Eva. Pentru ca in primul rand femea trebuie sa procreeze. Si eu cu sotia suntem -probabil- ca marea majoritatea cuplurilor fara posibilitati de a face 1,2 sau mai multe FIV pentru a ne vedea visul de a avea un copil. Spun toate acestea in conditiile in care noi am facut o FIV anul acesta , dar fara reusita. Fara a va plictisi pe cei\cele care -sper- sa citeasca acest mesaj, as dori sa am si parerea altor cupluri din Forum care sunt in aceeasi situatie ca noi si doresc sa faca ceva. CONCRET: intentionez sa realizez o modificare legislativa care sa acorde drepturi cuplurilor sterile . M-ar interesa parerea voastra. Stiu ca este foarte anevoios, stiu ce presuune acest lucru , stiu cate semnaturi ar trebui sa strang pentru a avea - teoretic - sanse de reusita, aproape ca stiu si pe cine sa contactez. Cred ca o campanie in presa, sustinuta de diversi oameni politici ar putea duce la o reusita La ora actuala in Romania peste 30% din cuplurile casatorite au aceasta problema. Daca numai jumatate din acestia ar avea inegalabila sansa sa aiba copii, toti acei prunci ar fi copi doriti, si garantat niciodata nu vor ajunge pe strada. Acesta ar fi doar un motiv pentru care ar trebui sa luptam. Deja am creionat textul de lege iar daca as gasi persoane care ar dori sa "lupte" alaturi de noi cu birocratia, probabil m-as simti un om implinit. Ar fi foarte multe de spus in aceasta privinta , dar nu vreau sa plictisesc. Oricum las pentru "voluntari" numarul de telefon pentru contact :0722-253152 In speranta ca nu am plictisit , va multumesc. Ilie In continuare redau si raspunsul pe care l-am dat celor cativa amabili sa-mi raspunda: Simt nevoia sa dau mai multe explicatii pentru a devenii "credibil": 1 am aceasta problema in familie de cca. 10 ani 2 Am facut 1 FIV 3 Nu a reusit ! 4 Stiu cat costa in Romania toate analizele 5 Stiu cat costa in Ungaria DE exemplu. 6 Stiu cum se procedeaza in statele membre U.E. 7 Stiu ce FERICIRE se simte in cuplu cand incepi TOTUL 8 Stiu ce SUFERINTA chiar ce CADERE PSIHICA are o femeie dupa o nereusita 9 Stiu ce spune legislatia din Romania referitor la aceasta problema 10 Stiu ce eforturi SUPRANATURALE trebuie sa fac pentru a o lua de la capat! Stiind toate acestea si poate chiar mai mult , stiindu-ma un luptator, consider ca aceasta problema trebuie rezolvata in primul rand de noi BARBATII. DE CE ? Pentru ca FEMEILE deja au o problema deosebita si consider ca n-ar mai trebui supuse unui alt stres. Destul au problema aceasta care le "face" (senzatie gresita)"inutile". Urmatorul pas pe care-l voi face este de a lansa o pagina de web referitoare doar la aceasta problema. Acolo voi lansa si "proiectul de lege " in viziunea mea . Va pot asigura de cateva lucruri: 1 Textul de lege l-a vazut diferiti medici, profesori ... 2 Sunt intrutotul de acord cu initiativa mea 3 Am sprijinul lor - moral- Ce urmeaza? Doar sa comunic cu voi si niciodata nu stim ce va iesi din aceasta. DACA NU NOI , CINE ? DACA NU ACUM , CAND? Va mutumesc inca o data ,ILIE A.

[flaviutza]

offf...si verisoara mea a avut si are in cont aceasta problema...dupa vreo 10 ani de incercari disperate, din lipsa de bani au renuntat..si au adoptat un copil nou nascut..asta acum doi ani..deabia acum, datorita celui mik care este o dulceata de baietel, zic eu ca au reusit sa treaca peste disperare..ajunsesera in pragul divortului...

[voinea]

Eu nu am nici o problema cu procreatia dar daca as fi locul acelor nefericiti as adopta un copil dupa ce am epuizat toate metodele accesibile mie. Le felicit pe rudele Flaviutei ca au adoptat un copil. Si acestia au nevoie de un camin. Situatia copiilor din orfelinate nu se prezinta shiar asa de rau cum ne-am facut noi ideea cum ca ar fi numai copii amarati din punct de vedere intelectual sau fizic. Mai sunt si copii care au avut nesansa sa se nasca dintr-un anume tata de obicei necunoscut si o mama minora pe care nu o primesc acasa daca vine cu copilul asa ca prefera sa-l lase in spital. Eu am un prunc de 8 luni dar cand s-o face mare si nu mai are nevoie de noi, si daca ne ajuta Dumnezeu sa fim sanatosi si sa avem nitei bani eu o sa adopt un copil. O idee nebuneasca ar zice unii. Poate si asa este. Om trai si om vedea ce se mai intampla. Adina si dragalasii ei