Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

revin cu vesnica mea problema gradi sau Ro


ruxij

Recommended Posts

  • Răspunsuri 36
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Draga Ruxij, tocmai deschideam subiectul cu un usor sentiment de jena ptr. raspunsul meu cam lacramos si gen "eu-asa-am-facut-fa-si-tu-ca-mine", hotarita sa-mi revizuiesc atitudinea (ca, in fond, eu nu stiu ce inseamna sa-ti faci doctoratul si o cariera in America, nu stiu cum e cind pleaca bunica ce facea parte din peisaj pina atunci, nu stiu cum sint gradinitele de acolo...) cind am citit mesajul tau. Ma bucur de alegerea pe care ai facut-o, in momentul asta mi-au devenit brusc dragi seful tau si sotul tau, pentru raspunsurile lor, am asa o senzatie de bine si de "viata-e-totusi-frumoasa" incit cred ca o sa-mi mearga bine toata ziua! [flo]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Draga mea, pot spune ca stiu cam cum e in pielea ta, desi nu traiesc in alta tara. Am un sot care nu se implica si tine cu dintii de comoditatea lui si care pretinde dar nu ofera. Neamuri care sa ma ajute n-am aproape, asa ca… m-am descurcat singura, desi startul a fost greu. Asa ca parerea mea este ca ai ales varianta cea mai buna, tine copilul langa tine! Si daca esti o femeie puternica, dupa cum am dedus eu, ai sa reusesti! Vointa muta si muntii din loc! Merita tot chinul! Ma bucur enorm ca am descoperit acest loc si ma face sa sper ca OMENIA inca n-a murit! Pupici si toate cele bune la toata lumea!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Lia scumpa, eu zic ca ai luat decizia corecta. Eu am fost crescuta de bunici pina la 7 ani, dar parintii veneau saptaminal sau la 2 saptamini cel mult. Nu pot sa zic ca am suferit din lipsa de afectiune, dar pe de alta parte, din experienta cu copilul meu am tras cu totul alte concluzii. Eu l-am nascut pe Vlad dupa anul V de facultate, deci mai aveam inca 1 an de studentie. Copilul a stat din ziua in care s-a nascut la ai mei, care erau la 100 de km de centrul universitar unde eram eu. Am facut si eu drumuri saptaminal in cei doi ani, apoi am venit un an acasa, apoi iar am plecat doi ani pentru rezidentiat. Dar problema mea a fost ca eu eram singura, pentru ca foarte repede dupa nasterea copilului am divortat de tatal lui. Deci, nu aveam cum sa ma descurc cu el, mai ales ca aveam un program absolut imprevizibil. Ma simt vinovata si acum pentru cei patru ani in care copilul meu a crescut fara mine, am senzatia ca l-am abandonat, desi in mod clar am facut ceea ce era mai bine pentru el la momentul acela, in situatia in care eram eu. Sa stii ca si parintii sint imprevizibili. Eu eram convinsa ca mama o sa-l creasca cum m-a crescut si pe mine, fara fite, nu cu duritate, dar cu bun simt si fara rasfat exagerat. Nimic mai gresit!!! Pur si simplu li s-a urcat in cap la toti, si mi-a trebuit mult tact si multa rabdare dupa ce l-am luat la mine ca sa incep sa-l transform asa cum vreau eu si cum cred ca e bine. Nu zic ca ai mei nu l-au iubit si nu l-au ingrijit, Doamne fereste, e sufletul lor si il iubesc peste masura, dar asa sint bunicii. Si mai e ceva – a mai ridicat cineva problema. Copilul se mai imbolnaveste, asa sint copiii. Al meu s-a imbolnavit odata chiar rau de tot, desi era super ingrijit si in plus si tatal meu e medic! Si eu tocmai atunci nu puteam sub nici o forma sa lipsesc de la servici. Nu pot sa-ti spun ce sentiment am avut, imi venea sa omor pe toata lumea, tot ce faceau ai mei era gresit in ochii mei sau nu era destul, eram ca un animal incoltit si nu stiam decit ca copilul meu e bolnav si ca trebuie sa ajung urgent la el, ceea ce am si facut pina la urma, lasind balta totul. Am stat dupa aceea o saptamina cu el in spital. Ma intreb cum ar fi fost sa stiu ca copilul meu e bolnav si eu sint la mii de km distanta, fara cea mai mica sansa de a pleca la el. Cred ca as innebuni. Tu ai un sot linga tine, si eu zic nici sa nu te gindesti sa-ti lasi copilul de linga tine! Mai ales ca si seful e ingaduitor – oricum ai lua-o, doar si americanii au copii de crescut, cum se descurca ei va veti descurca si voi. In ceea ce priveste bolile, vin sa-ti intaresc cea au zis fetele. Si Vladut a fost sanatos tun pina la patru ani cind a intrat in colectivitate, din momentul ala au inceput problemele. Asa ca problema este doar aminata, nu rezolvata, n-ai cum sa o rezolvi pentru ca pina nu isi dezvolta ei propria imunitate asta e! Gindeste-te ca oricum e mai bine acolo si din punctul de vedere al asistentei medicale, si in primul rind pentru ca voi, parintii lui, decideti ce e de facut atunci cind copilul este bolnav. Daca mai zici si ca nici in Ro. nu va sta cu mama ta, ci tot cu o straina... asta e un argument in plus sa nu dai copilul de linga tine. Inca o data, eu cred ca ai luat cea mai bune decizie si va doresc numai bine, Catalina. This is the first day of the rest of my life!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Eu nu mi-as da copilul la bunici nici in ruptu' capului!! Greutati bineinteles ca sunt, insa veti face fata...Si sa stii ca cel mai bine ii este copilului cu mama si cu tata....Si cu ei doi isi gaseste echilibrul...Pe langa asta...anii trec asa repede!...De ce sa nu te bucuri, in toate momentele, de copilul tau? Sunt clipe cu care nu te mai intalnesti. Si...ce-are gradinita? Copilul creste bine in colectivitate si se dezvolta normal...E firesc sa se mai si imbolnaveasca, insa nu e o tragedie...Asa se caleste si organismul isi faca anticorpi...Cu cat il feresti mai mult, cu atat creste mai sensibil...Si, pe langa asta, la gradinita isi face prieteni, invata o gramada de chestii, de jocuri...este printre copii de varsta lui...Cu bunicii ce face? Iti spun eu: creste cocolosit, cu toane si rasfatat...Si...departe de parintii lui[V]... Ti-am spus parerea mea. Eu nu mi-as da copilul nici un moment...Copilul are nevoie de parintii lui. Nu-l dati de langa voi! Iti tin pumnii sa iei decizia cea buna! [pis]_Ella & [copil]Emma http://www.emmaandreea.3x.ro
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...