Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

avorturile


yuanescu

Recommended Posts

cu alte cuvinte a conceput copilul dintr-un capriciu si apoi si-a dat seama ca nu-l vrea si a scapat de el. Daca stau bine si ma gandesc si ai mei puradei m-au suparat ieri, poate-i dau la orfelinat ca mi-am dat seama ca de fapt nu sunt pregatita.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 45
  • Creat
  • Ultimul răspuns
intr-adevar, nu avem nici un drept sa luam viata dinlauntrul nostru. indiferent de motive. eu am facut asta .in mintea mea credeam ca aveam dreptate:eram dupa o relatie de 10 ani ce se terminase brusc, incepusem alta relatie, si nu doream ca un copil sa ma tina de 'legata' de un partener pe care nu eram sigura ca il vreau drept sot, nici cu banii nu stateam bine, stateam cu chirie. am platit cu varf si indesat. mi-am dorit apoi un bb, am ramas insarcinata si am pierdut sarcina la 11 saptamani. plansete si regrete este vreo deosebire? de ce mi se parea ca nu e drept? fiindca eu vroiam atunci bb si de ce nu a mai fost asa cum am vrut eu? mi-am dat acum seama ca nu conteaza ce credem noi si ce vrem noi: fie ca nu suntem pregatiti, fie ca nu avem bani: suntem responsabili, decidem chiar din clipa in care facem dragoste: il vrem sau nu, chiar de atunci. este o problema de morala, de constiinta-pentru cine are. eu nu vorbesc aici despre cazurile extreme: violuri, mame betzive, mame bolnave . vorbesc despre femeile cu ceva pretentii, care vor sa se priveasca apoi in oglinda, care cer mult de la ele si de ceilalti. acum am o fetita superba si sunt moarta de frica: mi-e teama sa nu i se intample ei ceva: sa nu plateasca ea in locul meu.acum am casa, am si ceva bani. dar nu am uitat. si-mi pare nespus de rau. pentru cele care arunca cu pietre: sper sa nu ajungeti niciodata ca 'noi'. nici nu stiti cand se intampla si nu veti sti atunci ce sa faceti, chiar daca acum credeti altcevan (in cazul unei sarcini surpriza) barbatii nu prea isi au locul in discutiile astea. mai ales cand adopta pozitia: atotstiutori. doar poate cei care isi cresc singuri copii ptr care am mare respect. Numai bine tuturor!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
Originally posted by oz
Cred ca situatia din Ro de acum 13 ani si cea de acum sunt mult diferite. Pe vremuri nu erau metode contraceptive si in afara de abstinenta nu prea aveai alta varianta. Nu vreau sa sugerez nimic dar eu prefer sa nu fac sex decat sa fac avort. In ziua de azi exista atatea metode, atatea variante, numai sa vrei sa te protejezi! Nu zic ca nu se intampla accidente, si eu am facut un copil la 19 ani din greseala dar problema trebuie tratata cu seriozitate. Adica, fata/femeia trebuie sa stie ca intotdeauna exista sansa de-a ramane gravida (oricat de mica) si sa gandeasca bine cand si cu cine o face. Ma gandesc la femeia cu 4 copii care a murit la avortul celui de-al 5-lea, cred ca le era mai usor celor 4 copii cu inca un frate decat fara mama. A fost oare o decizie buna?
Draga Oz, poate ai dreptate in mare parte, dar stii bine ca in Romania de azi chiar asa cum ti se pare tie ca s-a schimbat ea...la tara sunt multe fete si femei care habar n-au despre aceste lucruri, metode contraceptive pentru ele suna ca un science-fiction si asta din cauza educatiei precare referitoare la viata sexuala care se face in scoli..deci de multe ori se pot intampla accidente, dar chiar daca n-ar fi asa ce drept are altcineva sa decida pentru corpul si viata altei persoane...crezi ca era mai bine atunci cand erau femei care-si doreau cu disperare sa scape de un copil care venis eneprogramat si plateau cu viata pentru asta, nu mai suntem in Evul Mediu, cred eu si nici pe timpul Inchizitiei...eu una cred in libertatea optiunii pentru fiecare, deci fiecare alege pentru el, cum i se pare lui ca e bine sau rau! Numai bine, Lena
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
Originally posted by lena
... dar stii bine ca in Romania de azi chiar asa cum ti se pare tie ca s-a schimbat ea...la tara sunt multe fete si femei care habar n-au despre aceste lucruri, metode contraceptive pentru ele suna ca un science-fiction...
hai sa-ti povestesc ceva, am facut voluntariat la RSPCA (o asociatie care se ocupa cu prevenirea cruzimii impotriva animalelor si nu numai) intr-o zi am fost la niste batrani care aveau un animal mai exotic si care suferea din cauza tratamentului la care era supus. Din primul minut a fost evident ca batranii doreau sa faca totul perfect si erau numai bune intentii dar nu au stiut ca tratamentul respectiv desi foarte apreciat de alte specii era daunator acestui animal. Inspectorul RSPCA le-a luat initial animalul dupa care batranii au fost chemati sa fie instruiti asupra modului in care animalul trebuie ingrijit. In final au platit o amenda destul de serioasa si au primit animalul inapoi. Eu am intrebat inspectorul daca era necesara amenda din moment ce batranii nu au avut nici un moment intentii rele, raspunsul a fost: IGNORANTA NU ESTE O SCUZA.
quote:
...ce drept are altcineva sa decida pentru corpul si viata altei persoane...
asta ma intreb si eu, ce drept are cineva sa ia viata unei alte fiinte? eu sunt de acord cu eutanasia de exemplu, sunt de acord ca fiecare are dreptul sa decida pentru el. Fiecare femeie are dreptul sa se protejeze sa aleaga cand si cati copii vrea sa aiba. Ce te faci cand a facut copilul si isi da seama ca de fapt nu-l vrea, e viata ei si nu vrea copilul, poate ar trebui sa fim mai intelegatori cu cele care aleg sa se distreze si isi abandoneaza sau omoara copiii, e viata lor si au dreptul sa aleaga cum o traiesc, nu? Eu cred ca EDUCATIA SEXUALA si ASUMAREA RESPONSABILITATII sunt niste lucruri vitale pentru fiecare si ar trebui insistat pe asta nu pe sloganul: fiecare are dreptul sa-si omoare copiii (atata timp cat nu sunt nascuti).
quote:
crezi ca era mai bine atunci cand erau femei care-si doreau cu disperare sa scape de un copil care venis eneprogramat si plateau cu viata pentru asta...
iti dai seama ce trista este afirmatia asta? femei care isi doreau cu disperare sa scape de copilul lor...eu imi dau viata, imi pun sufletul pe tava ca sa le fie putin mai bine copiilor mei...si animalele isi dau viata ca sa isi apere puii.
quote:
...nu mai suntem in Evul Mediu, cred eu si nici pe timpul Inchizitiei...
asa sper si eu ca nu mai suntem in Evul Mediu, am evoluat, acum ar trebui sa fim sensibili si responsabili, sa actionam etic si sa ne asumam greselile, acum avem posibilitatea sa invatam si sa ne informam...Evul Mediu a fost sangeros si plin de personaje super-impocrite care se ascundeau in spatele unui crez tocmai pentru al incalca vesnic.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Eu am 32 ani si nu am facut avort niciodata pana acum, am avut o singura sarcina si am un copil dorit, de aceea nu pot sa imi dau seama exact cata suferinta este in sufletul unei femei care se vede nevoita sa faca asta. si prin urmare, netrecand prin asta, nu vreau nici sa acuz pe nimeni. Este o crima oricum ai lua-o, dar doar Dumnezeu are dreptul sa ne judece. In principiu si din punct de vedere moral, sunt impotriva si pot sa spun acum (fiind constienta ca nu am trecut prin asta si imi este usor sa vorbesc) ca nu as face-o, mai bine duci sarcina pana la capat si dai copilul spre adoptie. Eu personal am jurat ca nu voi face avort in viata mea. Sunt convinsa ca multe dintre femeile care au trecut prin experienta trista a unui avort nu au dorit acest lucru, situatii si accidente sunt multe si nimeni nu cred ca o face intentionat si cu inima usoara. La un moment dat, desi ma protejez, am avut o intarziere de ciclu si am zis ca poate am ramas insarcinata si nu ar fi momentul absolut deloc. Am si inceput sa ma gandesc ce as face si am zis ca l-as pastra, i-am zis si sotului ca dc. sunt insarcinata il pastrez, iar el era ingrozit de perspectiva, cu siguranta ar fi iesit mare problema in casnicia noastra. Poate as fi cedat? Nu stiu, imi place sa cred ca nu, ca as fi fost capabila sa trec si printr-un divort si sa pastrez copilul. Deocamdata ma feresc ca de foc de o sarcina, asa cum am reusit timp de 13 ani de viata sexuala activa, cred ca pot reusi in continuare. Nu sunt insa pentru interzicerea oficiala a avorturilor, cred totusi ca femeia ar trebui sa fie lasata sa decida, judecator, ma repet este doar Dumnezeu aici. Mai degraba ar trebui educate cat mai multe femei, pentru a invata sa se protejeze si avorturile sa se imputineze cat mai mult. O crestere necontrolata de populatie, mai ales in tarile sarace nu cred ca este in nici un caz de dorit. Sarbatori Fericite! ruxij
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Draga Ruxij, spui ca ati fi avut probleme in casnicie daca ai fi insistat sa pastrezi sarcina (care nu a existat) sotul tau nefiind de acord, eu te intreb : ai fi putut sa-l ierti pe sotul tau vreodata daca te impingea la un avort pe care nu-l doreai? ai fi putut sa-l iubesti la fel ca inainte daca el nu ar fi vrut copilul tau si nu ti-ar fi oferit tot sprijinul mai ales stiind ca esti impotriva avortului si stiind cat vei suferii? crezi ca nu ati fi avut probleme in casnicie oricum?
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Draga Oz, Imi place sa cred ca n-as fi cedat, indiferent ce probleme am fi avut. Sigur ca ai dreptate, dc. as fi obligata de sotz sa trec printr-un avort, asta ar crea probleme serioase intre noi oricum. Nu cred insa sincer ca m-ar fi fortzat cu adevarat sa fac ceva ce nu voiam, pentru ca si el considera avortul ca fiind o crima. Ce voiam sa spun este ca una e sa crezi asa cand nu ti s-a intamplat si nu se stie ce faci de fapt si cat esti de tare cand ti se intampla chiar tie. Numai bine si La multi ani, Lia ruxij
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Eu am avut o singura sarcina, sunt acum la a doua, imi doresc din suflet shi al doilea copil, shi nu ash putea sa fac niciodata un avort decit dintr-un motiv bine intemeiat pt. mine, daca copilul pe care-l port este bonlav. Daca la unul dintre testele care se fac in sarcina s-ar depista ca voi avea un copil bolnav, nu l-ash face cu toate ca ash suferi ca un caine, dar shtiu, avand in grija stomatologica un camin de handicapatzi, cu handicapuri mai pronuntzate sau mai putzin grave ca nu ash vrea sa am un asemensa copil, sigur ca l-ash iubi, dar el nu ar avea o viatza demna de trait. Am vorbit cu o mama care a ingrijit timp de 25 de ani un copil ramas mental la stadiul de bebelush de 3 luni, crescut insa la 190 cm, shi spune ca nu exista nimic mai cumplit decit asta, pt. ca trebuie sa-tzi priveshti zilnic, clipa de clipa copilul cum se chinuie shi nu-l potzi ajuta. Corinna, Andreas, Alexandru shi orezu mic
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Subiectul propus pentru discutie este greu, profund , sensibil si delicat in acelasi timp. " NU AVORTURILOR ", dar trebuie sa spunem la fel de clar si NU PROSTITUTIEI, NU LEGATURILOR EXTRACONJUGALE, NU SEXULUI LA INTAMPLARE .Suntem fiinte superioare create de Dumnezeu, suntem copii Lui. ( Ateii surad?!)Nu ne putem permite sa traim dupa capul nostru si apoi sa spunem ca Dumnezeu va ierta. Da, Dumnezeu iarta dar acelasi Dumnezeu asteapta sa te intorci la El si sa traiesti dupa principiile Lui. Sunteti de acord? Atata timp cat oamenii vor trai dupa principii departe de orice morala , atata timp cat sexul va fi cu nerusinata usurinta promovat ca si o forma de distractie sau stiu eu, ca o dovada a emanciparii, omenirea se va da cu capul de toti peretii intrebandu-se ce sa faca cu copii nedoriti. Treaba este ca nu copii sunt nedoriti ci PARINTII LOR SI OBICEIURILE ACESTORA. COPII SUNT O BINECUVANTARE PENTRU UN CUPLU. Intrebati cuplurile care se chinuie sa faca copii, ce inseamna pentru ei un copil. Concluzia: e greu sa tragi o singura concluzie, dar oricum cred ca avortul este o crima impotriva unui suflet care este pus acolo din clipa cand s-a conceput. Atunci acel suflet si-a inceput Marea Calatorie prin viata. Mustrari de constiinta? Sunt . Si doare, atunci cand realizezi ca ai refuzat un " cadou " pe care insusi Dumnezeu s-a gandit sa ti-l trimita.Si eu am trecut, si trec prin asemenea stari. Domnezeu sa aiba mila de noi. Pupici si La multi ani![flo]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...