avorturile

[Rosey]

eu am pierdut o sarcina cand earam casatorita si imi doream f mult un copil. a trebuit sa suport un chiuretaj- pentru ca sangeram tare si de fapt a fost decizia medicului, care nici macar nu m-a anesteziat bine!!!. a fost cea mai cumplita experienta a vetii mele. am fost dintotdeauna impotriva avorturilor si m-am simtit ingrozitor, desi copilului din mine nici nu apucase sa ii bata inima.... nici acum, dupa aproape 4 ani, nu mi-am revenit din asta. oricum, un an am fost devastata. sigur, nu a fost un avort decis de mine, nu am avut nici o sansa sa pastrez copilul. dupa 2 ani am ramas din nou insarcinata. tocmai ma despartisem de fostul sot, iar relatia in care eram nu o consideram serioasa. a fost cumplit. toata lumea a fost impotriva mea, inclusiv tatal copilului. in plus, am facut tratament de mentinere pe tot parcursul sarcinii. dar a fost alegerea mea, de asta data. acum am o fetita minunata, in varsta de 2 ani. si toti, sau aproape toti din jurul meu au ajuns sa imi respecte decizia si sa imi iubeasca copilul. am crescut-o, si o cresc in continuare singura, fara ajutorul nimanui. dar sunt fericita, si multumesc lui dumnezeu ca nu am cedat presiunilor celor din jur de a avorta- cei mai "infocati" erau tocmai parintii mei, care acum o adora pe fiica-mea. sigur ca nu toate cazurile sunt la fel. sigur ca sunt si situatii in care nu ai ce face.....dar eu nu mi-as putea ucide, voluntar si constient, copilul nenascut.

[oz]

quote:

---

Originally posted by nikita
" NU AVORTURILOR ", dar trebuie sa spunem la fel de clar si NU PROSTITUTIEI, NU LEGATURILOR EXTRACONJUGALE, NU SEXULUI LA INTAMPLARE .....Sunteti de acord?

---

NU!! de ce sunt eu impotriva avorturilor? pentru ca o persoana ajunge sa decida daca o alta fiinta (copilul ei) va trai sau nu. Ceea ce este mult mai trist decat asta este faptul ca persoanele 'apropiate' care ar trebui sa o ajute pe femeia aflata intr-o situatie dificila au o atitudine foarte ostila fata de 'nedorit', trateaza foarte superficial problema si tin cont mai mult de confortul personal de moment si gura lumii decat de faptul ca o sarcina este un lucru serios. Prostitutia este, intr-un anumit cadru, o alegere personala, nu vorbesc aici de cazurile de sclavie sexuala, etc ci mai mult de femei din tari civilizate care ar putea trai pe ajutorul social si totusi aleg sa se prostitueze. Un exemplu este Australia unde prostitutia este legala si exista o multime de femei care profeseaza in domeniu desi ajutorul de somaj este pe viata si ajunge pentru un trai decent. Personal, nu am nimic impotriva acestei meserii atat timp cat cele care o practica o fac de buna voie. Legaturile extraconjugale...aici depinde de calitatea fiecaruia, eu imi consider partenerul (sotul) de folosinta individuala, ca si periuta de dinti, daca aflu ca la folosit altcineva nu mi-l mai trebuie [:D]. Sexul la intamplare mi se pare ok atata timp cat persoanele implicate sunt suficient de mature sa inteleaga riscurile pe care le implica. Atata timp cat stiu exact cum sa se protezeje si o fac de fiecare data, nu vad nici o problema. Din pacate cred ca oamenii si in special romanii (dar nu numai) mai au multe de invatat. Pe cat de invatati si mai ales spirituali se cred comparativ cu bietii prostalai din occident, nu reusesc sa inteleaga spiritual ce inseamna renuntarea la un copil. Am cunoscut oameni in toata firea care nu intelegeau ca viata nu este un sir de placeri si ca nu intotdeauna drumul cel mai neted si mai drept te duce la destinatia cea buna. Bunica mea spunea ca in fiecare rau este si un pic de bine. De cateva ori mi s-au intamplat lucruri care (credeam eu atunci) nu PUTEAU sa aduca ceva bun, care imi faceau viata ingrozitor de grea, dar care, abordate corect s-au dovedit a fi niste lucruri extraordinare. Tot bunica mea spunea ca daca ai de-a face cu un rahat, poti fie sa-l acoperi dar va continua sa miroasa si exista riscul ca tu sau altcineva sa calce in el, fie sa-ti sufleci manecile si sa rezolvi problema oricat de neplacuta este.

[Adela]

quote:

---

Originally posted by oz
Cred ca situatia din Ro de acum 13 ani si cea de acum sunt mult diferite. Pe vremuri nu erau metode contraceptive si in afara de abstinenta nu prea aveai alta varianta. Nu vreau sa sugerez nimic dar eu prefer sa nu fac sex decat sa fac avort. In ziua de azi exista atatea metode, atatea variante, numai sa vrei sa te protejezi! Nu zic ca nu se intampla accidente, si eu am facut un copil la 19 ani din greseala dar problema trebuie tratata cu seriozitate. Adica, fata/femeia trebuie sa stie ca intotdeauna exista sansa de-a ramane gravida (oricat de mica) si sa gandeasca bine cand si cu cine o face. Ma gandesc la femeia cu 4 copii care a murit la avortul celui de-al 5-lea, cred ca le era mai usor celor 4 copii cu inca un frate decat fara mama. A fost oare o decizie buna?

---

Da situatiile sunt diferite... Daca atunci nu aveai metode sa te protejezi acum nu ai bani.... O femeie somera prefera sa cumpere o paine decat o cutie de anticonceptionale... Anul trecut s-a supus la vot, aici in Elvetia, problema avortului si eu am fost oarecum revoltata ca intr-o tara cu un nivel de trai ridicat se pune asa ceva in discutie. Aici e culmea prostiei si inocentei sa faci avortul unui copil nedorit!!!! Asa cum spunea Yasmine sunt de acord cu avortul doar daca testele din sarcina ar depista un copil bolnav. In cazul asta hotararea mi se pare inteleapta. ~~La multi ani si un An Nou Fericit! *2004* [cheers]

[oz]

quote:

---

Originally posted by Adela
Da situatiile sunt diferite... Daca atunci nu aveai metode sa te protejezi acum nu ai bani.... O femeie somera prefera sa cumpere o paine decat o cutie de anticonceptionale...

---

deci femeia prefera sa plateasca avortul si nu anticonceptionalele? bine gandit! din cate am inteles eu somerele, studentele si femeile cu peste 4 copii beneficiaza gratuit de anticonceptionale. Femeile care au 4 copii au dreptul sa-si puna sterilet gratis si (parca) sa se sterilizeze gratis. Problema este prostia nu lipsa metodelor.

[pisi_ella]

Uff! Chiar ca e o problema delicata! Yuanescu, chiar daca vorbele tale sunt usturatoare...mare dreptate ai! Avortul(provocat) este o crima. Este omucidere. Chiar daca nu consideram acea farama de viata inca OM, ea exista, are o inimioara care bate! La 3 saptamani de la conceptie, embrionul are o inima care bate si sange care circula!! Momentul conceptiei e momentul in care incepe sa se formeze noua fiinta, noul om...Este o fiinta care incepe sa creasca inauntrul nostru, trecand prin diverse faze evolutive...Chiar daca la inceput acea farama de viata nu prea seamana a om, chiar daca unii sunt tentati sa zica ca avortul in faza incipienta nu e crima, chiar daca ne ascundem dupa deget...stim cu totii (cu toate ca nu toti o recunosc) ca o intrerupere de sarcina este un pacat de neiertat!! Nu vorbesc din punct de vedere religios, religia nu e punctul meu forte, ci din punct de vedere...profund uman. Cata vinovatie am simti?? Am mai putea trai ca inainte?? Poate ca gandesc asa pentru ca nu am facut nici un avort. Dar nici nu am riscat niciodata, am fost mereu ca capul pe umeri...M-am ferit intotdeauna, iar cand am vrut sa raman....am ramas. Nu spun ca nu sunt si cazuri nefericite, cand poti ramane chiar daca te protejezi, insa nu la ele fac referinta...Sunt mult prea putine. Insa e strigator la cer, oameni buni, STRIGATOR LA CER, in ziua de azi, cu toate mijloacele de contraceptie si cu toata educatia timpurilor noastre, sa nu-ti pese!!!! Sa nu-ti pese!! Sau sa te gandesti "Poate nu s-o intampla tocmai la mine"!! Sau un val negru sa-ti orbeasca ratiunea!! Nu ne jucam cu viata! O noua viata e un miracol! Aveti copii? Priviti-le pe aceste fiinte nevinovate! Priviti-i cum se joaca, priviti-i cum descopera lumea, priviti-le...POFTA DE VIATA!! Ia ganditi-va...DACA N-AR FI EXISTAT?? Cum ar fi fost viata voastra? Ati fost oare tentati, la inceput....sa renuntati la sarcina? Da? Si nu ati renuntat, din anumite motive...cu toate ca s-a pus problema...Ce simtiti acum, cand va priviti copiii? Simtiti ca plutiti de fericire?...Cum ar fi fost...sa fie....invers?? Nici un moment nu trebuie sa riscam, oameni buni!! Instinctul nu trebuie sa ne orbeasca ratiunea! Nu trebuie sa ajungem la avort!! Nu trebuie sa ajungem la o sarcina nedorita! E inadmisibil sa nu ne protejam, stiind ca nu dorim un copil Poate ca unii dintre voi gandesc ca am fost cam drastica...Avortul este pentru mine ceva inspaimantator si as vorbi ore in sir...Sunt insa prea multe de zis...Nu stiu daca am zis esentialul...dar sper ca am surprins ceva...Sper sa nu ajung niciodata la avort. Cred ca nu as mai putea trai...Ma uit la fetita mea ca la o minune....Am dorit-o din tot sufletul, iar sarcina a fost pentru mine ceva extraordinar. A aduce un copil pe lume e o misiune divina... Multa sanatate si la multi ani! [pis]_Ella & [copil]Emma http://www.emmaandreea.3x.ro

[bagoiu]

O femeie se pregatea sa avorteze. Motivele ei erau numeroase: saracie, alti copii, sanatatea ei cam subreda. A primit urmatorul sfat: ca sa nu-ti periclitezi si tu sanantatea, si asa destul de precara, sa nu mai existe nici un risc,du-te acasa si omoara-ti unul dintre copii. Asa o sa fiti mai putini, n-o sa mai fie o gura in plus si o sa va descurcati. Atunci s-au deschis ochii femeii si a vazut crima pe care ar fi putut sa o faca. Deci, ce diferenta este ca il omori pe cel din pantece sau pe cel deja nascut?! Am citit undeva (poate chiar pe DC)un test despre avort. In ce conditii ati avorta? 1. Mama are TBC, tatal lucemie, saracie lucie, alti copii. Daca accepti avortul inseamna ca l-ai ucis pe Beethoven. 2. Mama e minora, logodita cu un barbat care nu recunoaste copilul, traieste intr-o societate care ii proscrie pe copiii din flori si implicit pe mame. Daca accepti avortul inseamna ca l-ai ucis pe pruncul Iisus. ?????????