Femeie

[Ramona J]

quote:

---

Originally posted by babyblue
nu, nu glumesc. nu sunt o sfanta si nu as vrea ca un copil al meu, cu care doar eu ma voi chinui, sa iubeasca asa neconditionat un om care pe mine m-a parasit pentru alta si nu i-a pasat nici de copil prea mult. de ce l-as cocolosi pe individ in continuare? pana la urma eu i-as spune copilului meu cand ar fi mai mare ca ta-su a fost un ticalos cu mine, ca eu am suferit mult, dar ca e treaba mea asta si ea sa faca cum crede cu taica-su. dar nu l-as vorbi de bine. _______________________________________________________________________ Babyblue va pupa pe toti!! Sunt ceea ce sunt, ceea ce pot, ceea ce vreau! Nu incerca sa ma schimbi, doar tu vei avea de suferit! Nu pricep critica si am multe reactii pripite si deplasate. S-a inteles, da??:)))

---

Mai bine sa nu faci copii, te scutesti de un chin. The best thing you can do for your children is to love your wife.

[Clover]

Babyblue, un copil nu e un adult. Nu poti sa ii rtantesti asa orice simti tu si sa astepti sa poata face fata ca un adult. Devii prea inversunata pe barbati. "Orice adevar este mai bun decat o incertidudine continua." - Arthur Conan Doyle

[Ingrid S]

quote:

---

Originally posted by Clover
Babyblue, un copil nu e un adult. Nu poti sa ii rtantesti asa orice simti tu si sa astepti sa poata face fata ca un adult. Devii prea inversunata pe barbati. "Orice adevar este mai bun decat o incertidudine continua." - Arthur Conan Doyle

---

Este deja. [hot] Ingrid S si Diana http://www.dropshots.com/IngridS_28photo#

[Simona R.]

O...Doamne....citesc intr-una si ma minunez.... Eu am avut timp de 12 ani o relatie buna ,am fost totul unul pt. celalalt ,chiar de multa ori am crezut ca el ma iubeste mai mult;el a fost genul de barbat bun la toate;a fost un tata bun....perfect.....el dormea trei nopti cu copilul si eu una atunci cand era mic si urla toata noaptea,mai tarziu cand l-am culcat singur in camera lui si noi in alta,el se trezea noaptea si mergea sa-l readoarma chiar daca el mergea la serviciu a doua zi,el ii facea de mancare ,el il hranea daca eu eram prea obosita si stresata sa fac asta(ca m-am stresat tare mult de cand s-a nascut David)....si multe multe pe care le facea pt. mine.........SI CHIAR SI O RELATIE DIN ASTA MOARE............El care spunea intotdeauna "Doamne fereste sa ne despartim!",el care n-ar fi conceput sa traiasca fara copilul lui ,fara mine..........el a fost cel care nu m-a mai iubit....si cand am descoperit asta am crezut ca innebunesc ,am suferit in astea cinci luni in care m-am tot chinuit sa gasesc cauza indepartarii lui si am simtit ca-l iubesc din tot sufletul ,ca o sa ma topesc fara el,ca nu o sa stiu sa traiesc fara el pt.ca el a fost ratiunea mea de a trai,pt. ca el a facut totul pt. mine si eu doar am trait iubindu-l si fiind fericita ca ma iubeste.....am plans si l-am implorat sa ma iubeasca,i-am dat tot ce am crezut eu ca nu-i dadusem in toti anii astia iar el nu a vrut sa primeasca nimic...nu a mai putut sa primeasca nimic si a spus intr-una ca nu eu sunt vinovata ,ca nu stie nici el ce se petrece cu el,si cateva luni nici nu a vrut sa recunoasca ca se intampla ceva cu el ,iar in cele din urma cand a recunoscut ca avem probleme s-a mintit pana in ultima clipa ca el vrea sa ramana cu noi ,ca el nu vrea sa pece de acasa,chiar daca eu insistam deja sa plece,chiar daca eu ii spuneam intr-una ca problema noastra este chiar faptul ca nu ma mai iubeste,doreste suporta...........a plans si a refuzat sa recunosca chiar si fata de el acest lucru........nu il mai tinea acasa decat obisnuinta,teama de a se intorce la ai lui(cu care am avut mari conflicte la inceputul relatiei pt.ca ei nu vroiau ca el sa ma iubeasca pe mine),si faptul ca avem un copil.........! L-am implorat sa plece si sa fie fericit!Il intrebam intr-una "Vrei sa o iei de la capat cu altcineva? Vrei sa fii liber?"Nu stiu ce vreau ,nu stiu de ce simt asa diferit,ce vrei acum sa ma sinucid ca sa nu-ti mai pui tu atatea intrebari?!...si nici nu o sa stiu pt .ca eu aici trebuie sa stau........."Era atat de nefericit!Se indepartase de tot ..casa nu mai era a noastra ,masina nu mai era a noastra ...erau doar ale mele...doar copilul era al nostru.....nu suporta nici sa ma atinga ...aveam senzatia ca ma uraste pe zi ce trece mai mult...! I-am spus sa plece si sa fie fericit,pt ca ,asa cum spunea cineva aici.....asta e cel mai mare rau pe care putea sa mi-l faca ...SA NU MA MAI IUBEASCA!Vreti sa stiti daca sufar?Mor.....dar imi spun in fiecare dimineata in care ma trezesc ca un om care s-a schimbat atat de mult fara sa-mi dea vreo explicatie concreta nu merita nici un regret din partea mea........ Si stiti care e problema mea?Ca as vrea sa nu-l mai vad NICIODATA in viata mea,ca daca as putea sa fac ceva sa nu-l mai vada nici copilul as face orice,dar nu o sa fac asta de dragul copilului pt.ca el spune si simte"Tatutu e prietenul meu cel mai bun care ma culca imi da de mancare........"pt. ca afost un tata prezent in viata copilului si a mea ......si ma gandesc zi de zi cum as putea sa fac sa nu-l mai vad ,aud vreodata si totusi sa nu fiu egoista si sa nu-l las sa vada copilul...desi din pct meu de vedere un om care dintr-o data a crezut ca un parinte bun inseamna doar sa-l vada in week end si sa-i cumpere jucarii nu inseamna nimic decat un mare excroc........ooo....scuzati daca am scris gresit ,am scis repede..si as mai avea atatea de spus......dar am deja senzatia ca va bag in ceata... Multumesc! Simona si David Mario http://community.webshots.com/user/simonarida

[Simona R.]

Tot eu... inca mai am dimineti cand am senzatia in prima fractiune de secunda ca e doar un vis urat dar in urmatoarea fractiune simt golul acela din suflet si-mi amintesc ultimele cinci luni in care el a facut si a zis tot ce nu a facut si zis vreodat in 12 ani ,in care m-a lasat sa ma umilesc cersindu-i dragostea asa cum ar face o straina ,in care ma impins cand am incercat sa ma apropii de el (fizic si psihic),in care am incercat eu sa fac terapie de cuplu lasandu-i tot felul de scisori pt ca refuza sa avem vreo discutie spunandu-mi ca zic doar aberatii....in care incercam sa-l sun si imi spunea "zi repede ce ai de zis ca am treaba"(eu care puteam sa sun oricand si sa spun orice)...in care mi-a zis"Du-te dracu' de aici cu juramintele tale!".........in care a zis ca el crede ca ar putea sa taiasca fara mine si ca ar putea sa-i fie bine......si atunci stiu sigur ca am pierdut ! Si ma mint in fiecare zi ca sunt puternica ca o sa pot sa traiesc fara el ,ca o sa ma descurc singura cu baietelul meu ,ca nu merita nici macar un gand din cauza trairilor negative pe care mi le-a produs,ca ma intereseaza serviciul ,ca ma intereseaza sa merg la ai mei(care sunt alaturi de mine) ca undeva la capatul tunelului chiar e lumina si nu degeaba zice lumea asa ca poate nu mi-e scirs mie sa sufar o viata,ca durerea asta o sa dispara cu timpul.., si ma mint asa de bine incat chiar am impresia ca simt asta pt. ca n-am alta solutie .....si nu ma las sa plang pt ca am plans in ultimele cinci luni pana mi-au secat lacrimile...... exista doua minti citisem undeva...o minte rationala si o minte emotionala si acum fac tot ce pot sa gandesc doar cu cea rationala desi stiu ca si aia emotionala exista ,dar nu o sa-i dau voie sa-si faca prezenta pt.ca atunci o sa mor.........si ma mint pana cand intr-o zi chir o sa cred ca nu-l mai iubesc si ca pot fara el.......cred asta si stiu ca o sa fie bine... "Viata noastra este rezultatul a ceea ce gandim!"...tot dintr-un film...si toata viata mi-a fost frica ca o sa-l pierd si ca nu o sa pot trai fara el....iar acum a venit timpul sa cred ca voi reusi....pt.ca acum sunt convinsa ca asa este...."Viata noastra este rezultatul a ceea ce gandim!' Simona si David Mario http://community.webshots.com/user/simonarida

[oocristina]

Dar am ramas cu inima impacata. Cred ca asa simt si medicii cind fac orice pentru a-si salva un pacient. Oxigen, transplant, socuri electrice, de toate. Dar vine un moment cind trebuie sa renunte. Si ca sa doarma linistit, trebuie sa isi spuna ca a facut totul. Cred ca si tu ai facut totul, si nu trebuie sa te doara nimic din ce ai facut. Pur si simplu trebuia sa faci totul, pentru a putea merge mai departe. Vei supravietui, cu siguranta. Depinde doar de tine, cum. Ai grija de tine,si scrie ori de cite ori doresti. Faptul ca am scris aici, si sigur voi mai scrie, m-a ajutat cel mai mult. Mai mult decit orice terapie. M-a ajutat sa ma cunosc, m-a ajutat sa ma inteleg, m-a ajutat sa imi inteleg viata si de ce am ajuns aici. Fetele chiar mi-au oferit si solutii, si incredere. Le multumesc. Esti puternica, doar ca trebuie sa iti exersezi puterea. Nu ai avut nevoie de ea, dar este in tine, trebuie doar sa o redescoperi. [flo][flo][flo]

[babyblue]

ramona j, asta nu poti judeca st hotari tu. dc sa fac sau nu copii. eu doar sper sa pot face un copil, sa fie sanatos si sa aiba un tata. da, decat sa aiba unul care se poarta ca ex sotul cristinei, mai bine nu fac copii. clover, da, sunt inversunata pe..unii..barbati. si mie mi=ar fi usor sa fiu jigodie, dar nu-mi aduc aminte sa fi ranit vreodata un barbat, chiar si cand NU-l voiam ca iubit/prieten. am gasit o cale diplomata de a vb cu el, ii raspundeam la telefoane si ma purtam omeneste dar din ce in ce mai rece. nu cum a facut asta sau sotul mirelei, a plecat fara sa se uite in urma ce lasa. fara sa-i pese ca pe unii oameni socurile emotionale ii nenorocesc...sa le dea dzeu dupa suflet! adina iulia, sper sa nu ajung in situatia asta, pentru ca nu stiu cum as face fata. prob cand voi avea un copil, o sa vad lucrurile altfel si confortul sau emotional va trece pe primul plan. si prob ca voi lasa emotiile mele negative pe plan secund. _______________________________________________________________________ Babyblue va pupa pe toti!! Sunt ceea ce sunt, ceea ce pot, ceea ce vreau! Nu incerca sa ma schimbi, doar tu vei avea de suferit! Nu pricep critica si am multe reactii pripite si deplasate. S-a inteles, da??:)))

[Simona R.]

Eu mai cred cu tarie in ceva...si anume faptul ca dragostea adevarata nu moare niciodata......!Si chiar daca iubirea noastra parea perfecta ma intreb acum cat de profunda a fost iubirea lui daca a lasat-o sa se piearda?!Oricare au fost motivele pt care s-a instrainat,nu a dovedit decat ca a fost un om slab care intr-o zi a considerat ca merita ceva mai bun decat iubirea noastra minunata...! Poate ca nu am stiut sa-l fac sa perceapa cat de mult il iubesc,dar chiar si asa sunt multe intrebari la care nu o sa gasesc raspuns vreodata..si nici nu o sa le mai caut... Mentionez ca de vreun an de zile are un serviciu unde este singurul barbat intr-un birou cu 20 de femei (printre care si cateva care abia asteapta un barbat bun in viata lor),un serviciu care l-a facut sa castige o mare incredere in el ,incredere care i-a lipsat multi ani....vreo 11..............................Poate e totul doar in capul meu ,precum spune el....dar oricum nu mai conteaza... Simona si David Mario http://community.webshots.com/user/simonarida

[babyblue]

vezi simona, singura gasesti raspunsul...este influentat sau a fost, de anumite femei...cine stie...poate si de parinti. ai spus-o si tu..iubirea adevarata totusi nu moare niciodata! _______________________________________________________________________ Babyblue va pupa pe toti!! Sunt ceea ce sunt, ceea ce pot, ceea ce vreau! Nu incerca sa ma schimbi, doar tu vei avea de suferit! Nu pricep critica si am multe reactii pripite si deplasate. S-a inteles, da??:)))

[larissa_79]

Asa e Simona! Iubirea adevarata nu moare niciodata...mai mult decat atat iubirea adevarata nu poate fi tradata! N-ai pierdut nimic...fruntea sus![floare3] Larisa [mamica] si Alexia [bebic] (13 iulie 2006) http://www.flickr.com/photos/32393475@N00/ [url="http://www.sonia.as.ro"]S-o ajutam pe Sonia![/url]