Credem in Rai ? In reincarnare ?

[papadie]

[;)]

quote:

---

Initial creeata de Tzuri
Unde se afla Raiul ? Unde se afla Iadul ? In Tora cartea noastra se face referire la Rai si se spune ca s-ar fi afla prin zona Irakului..Serios...intrebarea este : Se afla ? Unde s-a mutat acum ?

---

"În afara de constiinta totul e bestialitate" (Camil Petrescu)

[toni]

Draga Tzuri , reincarnarea este o filozofie DRACEASCA.Adica de la "-".Iar Biblia , cu toate fagaduintele ei , este de la Dumnezeu.Chiar si tu , care presupun ca esti evreu , ar trebui sa cunosti mai multe lucruri despre fagaduintele ce le-a dat Moise poporului tau.Si anume ca va veni Mesia. Pentru mine acest Mesia este Domnul Isus.Si El a venit ca sa ne mantuiasca sufletele , adica sa ne plateasca pacatele.Adica daca crezi in Jertfa Lui , inseamna ca esti constient ca El a facut lucrul acesta si pentru cel mai ascuns si murdar gand al inimii tale , care este tot un pacat. Iata de ce unii crestini se bucura ca acest Mesia s-a nascut , iar altii peroreaza tot felul de teorii , isi umplu burtile cu carnati , sarmale , toba si altele , isi zic sarbatori fericite , dar nu constientizeaza ceea ce au spus ingerii pastorilor : "iata ca azi , in cetatea lui David ,VI s-a nascut un MANTUITOR" Si acei pastori erau evrei ca si tine.Si ei au crezut!

[Tzuri]

Draga Toni [:D] daca te iei dupa Biblie acesti pastori nu prea erau evrei [:D] si nici nu prea erau pastori. De unde deduci tu ca reicarnarea este o filozofie "draceasca" ? Pentru ca asa ti-a povestiti cineva ? Si daca vorbesti de Moshe..El a promis ca va veni Mesia evreilor,iudeilor si nicidecum "crestinilor" de astazi.Si crede-ma ca nu se referea la Isus.[bibe] In fiecare stanca exista o statuie..ceea ce ne lipseste este cunoasterea...si dorintza de a fi sculptori

[conchita]

quote:

---

Originally posted by Tzuri
Draga Toni [:D] daca te iei dupa Biblie acesti pastori nu prea erau evrei [:D] si nici nu prea erau pastori. De unde deduci tu ca reicarnarea este o filozofie "draceasca" ? Pentru ca asa ti-a povestiti cineva ?

---

poate asa a citit in Apocalipsa lui Ioan, singurul loc in Biblie unde se descrie cu lux de amanunte lumea de dincolo [hot]

quote:

---

Si daca vorbesti de Moshe..El a promis ca va veni Mesia evreilor,iudeilor si nicidecum "crestinilor" de astazi.Si crede-ma ca nu se referea la Isus.

---

cei din urma vor fi cei dintai. iar cei dintai vor fi cei din urma. amen. [bibe]

[cataghe]

Tzuri, eu inteleg bine ce citesc aicea? Tu chiar iti pui intrebari in legatura cu existenta Raiului si Iadului pe Pamint? Unde, mama draga, ca doar totul a fost cartografiat si ras-cartografiat, si unii supravegheaza din satelit ce se intimpla pe fiecare petecut din pamintul asta 24h/24?!... Sa iti pui intrebari despre existenta lor la modul spiritual, da inteleg, dar tu te referi chiar la existenta fizica pe Pamint? Lamureste-ma, te rog, caci eu nu inteleg... Catalina. This is the first day of the rest of my life!

[cataghe]

Uite ce am gasit pe aici: http://atelier.liternet.ro/articol.php?art=454&anul= Radu Sergiu Ruba Biblia noua Europã Comunitatea evreiascã din Alexandria a avut nevoie de 70, poate de 72 de învãþaþi pentru a tãlmãci în greacã, pe la mijlocul secolul III î.Chr., mai întâi Pentateuhul, primele cinci cãrþi ale Vechiului Testament, apoi, în veacurile urmãtoare, întreaga Biblie. Numãrul lor impresionant a dat un nume acestei versiuni greceºti a Cãrþii Sfinte - Septuaginta. Dar 70 ºi 72 sunt mai mult simboluri, rezultatul înmulþirii unor cifre fatidice 7 x 10 sau 8 x 9. Legenda spune cã dupã ce aceºti cãrturari s-au întrunit ºi au decis sã purceadã la treabã, a lucrat fiecare singur în cabinetul sãu, iar la sfârºit, s-a constatat cã toate exemplarele traduse coincideau, dovadã a caracterului revelat al textului. Septuaginta rãspundea unei necesitãþi a epocii. Dupã cuceririle lui Alexandru Macedon, greaca ajunsese cel mai eficient mijloc de comunicare în întregul bazin mediteranean, iar diaspora evreiascã din ce în ce mai numeroasã în primul rând la Alexandria devenise preponderent elenofonã. Nu era vorba însã de elina clasicã a lui Platon ºi Euripide, ci de o versiune popularã mai proaspãtã a acesteia, de koiné. Iudeii alexandrini au utilizat-o insã ca limbã de cult. Nici în Palestina nu se mai vorbea în acea vreme ebraica lui Moise ºi a Pentateuhului, rãmasã o limbã liturgicã asemenea latinei în era modernã, ci aramaica, o limbã din familia de nord-vest a idiomurilor semitice la fel ca feniciana, moabita ºi, desigur, ebraica. La rândul ei, aramaica, limbã ce avea sã fie vorbitã ºi de Iisus, jucase rolul de lingua franca în Imperiul Persan, între secolele VII ºi III î.Chr., într-un spaþiu întinzându-se din India pânã la Mediterana ºi la Marea Roºie. Se spune cã cel mai important conciliu din întreaga istorie a religiilor monoteiste a fost cel de la Ierusalim din anul 50, când adepþii credinþei în Iisus, în frunte cu apostolii, s-au disociat definitiv de cei ce voiau s-o pãstreze în cadrele mai vechi ale religiei iudaice. Cu textele sacre s-a produs un fenomen similar: creºtinii au adoptat Septuaginta, în timp ce evreii elenofoni de pretutindeni rãmaºi fideli credinþei lui Moise au produs noi traduceri ale Vechiului Testament considerate de ei a fi mai aproape de originalul ebraic. Tradiþia creºtinã ºi tradiþia iudaicã au mers în direcþii diferite, cãutând sã-ºi reliefeze deosebirile. În faþa expansiunii creºtinismului, cãrturarii evrei au optat pentru soluþii conservatoare: pânã în secolul IX dupã Chr., au pus la punct o versiune regularizatã a Bibliei lor în ebraicã. Au cãutat sã elimine toate contradicþiile sau inadvertenþele versiunilor mai vechi. Exista chiar credinþa cã asupra casei în care se pãstra un text sacru cu erori, avea sã se abatã nenorocul. De aceea aceastã tradiþie ebraizantã a produs ºi o categorie de profesioniºti ai exactitãþii textuale, filologi, transmiþãtori ai corectitudinii scrierilor ºi îngrijitori ai acestora cunoscuþi sub numele de massoreþi. Fireºte cã Biblia unificatã de ei de-a lungul secolelor a cãpãtat ºi ea atributul de massoreticã sau Biblia de la Ierusalim. Mai gasiti informatii despre limbile in care a fost tradusa Biblia si aici: http://www.azsny.org/LINK/biblia/text.htm Numai bine, Catalina. This is the first day of the rest of my life!

[aquariusrpro]

Catalina, Ai citit Codul Bibliei ( Drosnin Michael tradus in romana dar am inteles ca au mai scris si altii despre asta)? Roxana&Ruxandra

[cataghe]

Nu, imi pare rau, nu stiu despre ce-i vorba. Daca ai timp sa detaliezi un pic, pentru ca stau prost cu timpul si din pacate lecturile au cel mai mult de suferit... Catalina. This is the first day of the rest of my life!

[aquariusrpro]

Catalina, Un matematician a auzit de la un rabin batran ca numarand din.. nu stiu cat in nu stiu cat literele fara sa iei in considerare pauzele dintre cuvinte, obtii torah de fiecare data ( sau asa ceva!). In creierul matematicianului s-a legat altfel informatia si a pus versiunea ebraica a testamentului vechi ( cred ), a eliminat pauzele si a obtinut un text continuu. Chestia stranie este ca textul se comporta ca o uncriptare. Aplicand cheia gasita de matematician se obtin tot felul de ciudatenii care, din punct de vedere al probabilisticii , nu sunt inatmplator impreuna. Eu am intrebat pe cineva care stie multa mate sa-mi spuna daca sta in [icioare toata teoria ( eu sunt paralela cu matematica ) iar cartea e scrisa de un jurnalist american.. asa ca suspiciunea cat casa. Am mai vazut diverse informatii pe internet, prea multe dintre ele confirmand existenta codului. Ideea principala ar fi ca textul contine toate viitorurile posibile ( nu stiu cum sa explic altfel )si nu poti afla detalii despre viitor pentru ca nu stii ce sa intrebi. Dar despre trecut afli. Mai vorbim. Roxana Roxana&Ruxandra

[conchita]

quote:

---

Originally posted by cataghe [ Dupã cuceririle lui Alexandru Macedon, greaca ajunsese cel mai eficient mijloc de comunicare în întregul bazin mediteranean, iar diaspora evreiascã din ce în ce mai numeroasã în primul rând la Alexandria devenise preponderent elenofonã. Nu era vorba însã de elina clasicã a lui Platon ºi Euripide, ci de o versiune popularã mai proaspãtã a acesteia, de koiné. Iudeii alexandrini au utilizat-o insã ca limbã de cult. Nici în Palestina nu se mai vorbea în acea vreme ebraica lui Moise ºi a Pentateuhului, rãmasã o limbã liturgicã asemenea latinei în era modernã, ci aramaica, o limbã din familia de nord-vest a idiomurilor semitice la fel ca feniciana, moabita ºi, desigur, ebraica. La rândul ei, aramaica, limbã ce avea sã fie vorbitã ºi de Iisus, jucase rolul de lingua franca în Imperiul Persan, între secolele VII ºi III î.Chr., într-un spaþiu întinzându-se din India pânã la Mediterana ºi la Marea Roºie. Numai bine, Catalina.

---

Catalina, multumesc de confirmare, inseamna ca nu m-a inselat memoria. Linkul e interesant, na ca mi-ai furnizat hrana spirituala cu lectura asta de sarbatori :)) Craciun fericit [flo]