Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Primul salariu/slujba in occident


Recommended Posts

Multumesc pentru raspuns. Categoric limba joaca un rol care e adeseori subestimat. A "stii" limba e foarte relativ. Poti sa stii limba care te ajuta sa ceri informatii pe strada, sa urmaresti stirile la televizor sau sa citesti Jurnalul de Dimineata; poti chiar sa cunostii limbajul unui anume domeniu de specialitate, problema este ca limba preluata din manuale nu este intotdeauna limba functionala a tarii respective, in plus cind vine vorba de engleza, accentul american, britanic si australian o transforma in trei limbi diferite. Ai dreptate cu engleza invatata de la autohtoni. Am observat si eu ca cei care o iau de la zero cu invatatul limbii la fata locului au mai putine sanse sa prinda accentul care te da de gol, pe de alta parte nu vreau sa-mi imaginez frustrarea cind deja traiesti intr-o tara careia de-abia te-ai apucat sa-i inveti limba. Sint de acord ca stapinirea limbii plus deprinderea manerismului local au un cuvint greu de spus in selectionarea pentru slujbele calificate. Ma bucur pentru voi ca nu ati gustat din "binefacerile" slujbelor necalificate. Succes.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 29
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Draga Camelia, o sa-ti povestesc "istoria" profesionala a sotului meu, pentru ca eu consider ca e o istorie destul de interesanta. Deci, am venit in Canada acum 10 ani. Timp de 2 ani nu si-a gasit nimic de lucru, si cind spun nimic, e NIMIC. El este inginer metalurg cu specializare turnatorie si axat pe Asigurarea Calitatii. Dupa 2 ani si peste trei sute de CV-uri trimise, il cheama la un interviu pentru un post de tehnician Calitate intr-o turnatorie de otel la 250 km de Montreal (in conditiile in care locuiam la Montreal ). Se duce la interviu si tipul ii spune la sfirsit ca e supracalificat pentru munca (nu era o noutate ,mai auzise motivul asta pe la inca 10 interviuri inainte...)DAR, tipul ii spune ca are un post de Quality Director si daca vrea postul . Bineinteles ca sotul meu zice Da, eram disperati deja, timpul trecea si el avea o "pauza" de 2 ani la CV... Asa ca a inceput acolo ca Director de Calitate cu salariu de 42 000/an . Compania l-a trimis sa-si faca examenele sa intre in corporatia inginerilor (Ordre des Ingenieurs du Quebec), asa ca pe linga naveta la Montreal, facea si naveta saptaminal la Quebec City unde isi luase niste cursuri la facultate. Sa n-o mai lungesc, de atunci a schimbat 4 companii, pe toate le-a dus la acreditare ISO 9000, are la ora asta firma de consultanta ISO ,e director la o companie de prelucrare metal si are un salariu cam triplu fata de cel cu care a inceput. Asta e povestea lui. A trecut saracul prin multe, s-a luptat cu prejudecatile unor oameni dintr-un satuc uitat de lume in Quebec ,unde muncitorii nu vedeau cu ochi buni sa-i comande pe ei unul venit de...nu se stie unde (ca ei saracii si cind veneau la Montreal l-i se parea ca ies in lume...). Asta e, sper sa-ti faci o idee, oricum eu zic ca cine vrea ceva cu adevarat, nu se poate sa nu reuseasca! Va pup si urez la toata lumea La Multi Ani! Simona Ionescu
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Am sa-ti mai dau ceva exemple: - el inginer, ea terminat automatica. Amandoi isi gasesc relative repede service si amandoi au pornit de jos, dar s-au ridicat total diferit. Ea, a pornit de jos intr-o firma si acum a ajuns pe pozitia pe care o dorea tot in cadrul aceleiasi firme si cu un sal. de vreo 75.000/an. El a pornit ca muncitor intr-o fabrica de mobile, apoi s-a mutat mai bine la alta firma, apoi s-a reintors la firma de la care plecase, dar pe o pozitie mai buna. A facut rocada asta de vreo 3 ori si acum e multumit de pozitia pe care o are. Nu este inginer (nu si-a dat examenele pt. Ordinul Inginerilor), dar e platit aproape ca unul, iar responsabilitatile sunt chiar mai mari. E un mic sef pe la firma respective cu un sal. de vreo 65.000$. Au 4 ani si ceva de Canada. - ambii proiectanti, lucreaza momentan la aceeasi firma. Firul povestii lor e monoton. Nu s-a schimbat aproape nimic de la inceput pentru ei. El a lucrat pentru o perioada scurta la o alta firma si apoi a prins post la firma de proiectare unde lucreaza si sotia lui. Au aproape 3 ani aici si un venit de vreo 75.000 amandoi/an - ea, singura, contabila de meserie, venita de vreun an jumate. A facut ceva cursuri de contabilitate ca sa poata sa-si obtina o echivalare cat de cat. A dat nenumarate interviuri, primea si slujbele, dar nu reusea sa le pastreze. Motivele: nivel de limba scazut si fire foarte inchisa, fara spirit de echipa, cu probleme de comunicare/socializare. De vreo 4 luni si-a gasit in sfarsit un serviciu bunicel: cca. 1700$/luna in mana, dar este pentru un an de zile, tine locul unei mamici in postnatal. - El agent de vanzari in Ro si ea inot de performanta. Veniti de un an jumate. Se descurca destul de greu, n-au gasit nici pana acum servicii stabile, ea are acum part-time la libraria comunitatii (10$/ora), el face diverse: pizza delivery etc. A mai prins cate un post pentru cateva luni de zile pe ici pe colo, dar a fost greu de pastrat caci aici de regula agentii de vanzari au salariile formate exclusiv din comission. Nu vinzi, nu ai leafa, vinzi putin, leafa mica. Au doi copii pana in 10 ani. - Cuplu cu copil mare (acum are 17 ani) veniti acum vreo 4 ani. Au fost timp de vreo 2 ani si ceva superintendenti la un bloc. El profesor in Ro, inginer electronist la baza, fara sa profeseze in practica. De ea nu stiu nimic. Dupa 2 ani si ceva s-au despartit, copilul a ramas la ea. El a prins un alt job de superintendent, dar de mai bine de jumate de ani a pierdut postul. Este in somaj sin u stiu sigur daca nu cumva mai munceste si ceva la negru. Intre timp s-a recasatorit (si-a adus o fata din Ro) in urma cu un an, acum a inceput si ea sa lucreze. - Cuplu de agronomi, au cunoscut alt cuplu de agronomi care, intamplarea a facut sa ii recomande imediat ce-au sosit la un centru de gradinarit (foarte multe pe aici de altfel). Au inceput lucrul dupa 2 sapt. Acum au vreo 8 luni de Canada. Nivelul lor de engleza este destul de slab, mai ales al lui. Ea seara se duce din cand in cand si la cursurile de engleza. Au pornit de la 9$/ora ea si de la 10$/ora el. Acum ea s-a mutat la o alta firma in domeniu pe 10$/ora (parca), el a ajuns la 14$/ora, dar vrea sa intre in unemployment ca sa-si mai puna la punct engleza. Nu poate si munca si scoala. - El inginer, despre ea nu stiu mare lucru. Traiesc in State. Ea a pornit de la un salariu de 5$/ora acum vreo 3 ani cred ca au venit. Momentan cred ca sta acasa cu bebe (2 ani). El a pornit de jos angajandu-se la o firma mititica. Tragea cabluri prin perete – firma de alarme antifurt. Au fost presati sa accepte orice fel de slujba la inceput caci au venit doar cu 3000USD dupa ei. Actualmente el a ajuns co-actionar la firma respective, cu vreo 70.000USD/an, fara a pune la socoteala bonusuri destul de mari care I se ofera, plus dividende. "Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic"
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Nu cunosc f. multa lume, dar incerc ceva. 1. Cuplu plecat in 1992. Doi copii, unul de 4 si unul de 8 ani. Au lasat copiii in Romania in primul an. Au plecat cu contract (el). El ininer constructor, ea automatica. Dupa un timp el si-a pierdut postul (cred ca firma a avut probleme), dar ea a prins mai intai post in meserie la o mica firma, dupa cateva luni de cautari, dupa care a prins un post bun la Cisco Systems. A tot facut cursuri peste cursuri si a trecut la dept. de vanzari, unde zice ca castia mult mai bine decat dc. lucra doar ca proramator. 2. Profesoara univ in Ro (lector), plecata inainte de Revolutie, domeniul Metalurie. Sotul, aronomie. Au plecat la varste de peste 40 de ani. Ea a lucrat initial ca femeie de servici nu stiu pe unde, apoi si-a dat testele de atestare pentru ininerie, a lucrat la o firma pe coasta de Est, apoi sotul a prins post la o univ in California si ea si-a asit post la county. Dupa vreun an a intrat associate profesor la aceeasi Univ. cu sotul si a ajuns acum vreo 5 ani Full Professor, dar are peste 60 ani. Sotul s-a mutat la o Univ. in alt stat si traiesc separati, desi nu sunt despartiti si se viziteaza reulat, vorbesc zilnic la tel. Au doi copii mari, cand au venit copiii aveau 9 si respectiv 7 ani. 3. 24 de ani, barbat, sinur, terminat automatica/calculatoare. A facut master in US din 1999 in 2001, apoi a asit imediat un post pe meserie la o firma din New Jersey, cam cu 70000$/an. Firma a dat faliment si a asit alt post bine platit, in 2003, printr-un ead unter zice el. Nu se pune problema ca nu stie enleza, a stiut bine de la inceput. 4. Noi am luat-o pe un drum f. lun si nu am ajuns la capat. Am venit acum 4 ani ca studenti, eu mi-am scimbat domeniul de la cimie la metalurie (materials science) . Bursele sunt f. mici, intre 1000-1400$/luna, dar in timpul vacantelor de vara am castiat si cate 2000$/luna. Eu am terminat doctoratul in Dec. 2003 si sotul mai are cel putin un an. Mi-am asit post de cercetator (temporar, contract 2 ani) la aceeasi univ., pt. a-l astepta pe el sa termine. Domeniul meu acum va fi Bioloie Celulara. Am facut un copilas aici,studenti fiind, are acum aproape 2 ani. N-am stat deloc acasa eu, nu ne permitem. Vrem sa ramanem in domeniul universitar. Pentru a ramane in domeniul universitar trebuie doctorat, apoi experienta de cercetare postdoctorala de un an sau doi (asta fac eu acum -nu mai mult de 2 ani, se considera ca nu esti capabil sa te lansezi pe job permanent), dupa care poti aplica pentru post de profesor la o univ. Asta vrem sa facem, dar mai avem vreo 2-3 ani de tras. Acum banii sunt ceva mai multi, dar cresa costa 800$/luna, deci practic suntem tot cam ca inainte. Joburile in industrie pentru doctorat terminat incep de la 80000$/an in special pentru ininerie. Pentru alte domenii, cum ar fi cimia, 60-70000$/an. Am stiut enleza cand am venit, ca am dat teste dinainte, dar a fost mult loc de imbunatatiri. Pe noi predatul ca asistenti ne-a ajutat f. mult sa exersam. Am avut ceva probleme (eu) la inceput pt. ca examenele si cartile erau exclusiv in enelza, dar nu au fost probleme majore. Nu am luat cursuri de enelza aici. Pot sa confirm cu exemplul personal ca atitudinea pozitiva este mai importanta ca orice alta calitate sau calificare personala pentru a prinde un job. Acum a nu se intelee ca poti sa iei orice post cu atitudine pozitiva exlcusiv, trebuie sa fii cat de cat potrivit, in rest, atitudinea e Nr. 1. Desiur si limba joaca un rol f. important. Eu nu aveam sperante sa asesc post la aceeasi Univ. si mi-am scimbat iarasi domeniul. Nu sunt specialist in Bioloie moleculara, dar stiu sa fac ceva ce le-ar trebui si lor acolo, am raspuns pur si simplu la un anunt, cam disperata fiind, dar am luat postul asta, acum cred cu tarie, datorita atitudinii pozitive, lipsei de timorare, aparenta increderii in sine, aparenta de optimism etc. Din motive de timiditate, vorbit prea putin si cu voce tremurata, am pierdut un alt interviu anterior, dar mai bine ca a fost asa, era in alt oras, cam la 100km. Pot spune ca am fost pe domeniu de la inceput, scimbam doar specializarile oarecum. Mult succes in 2004! ruxij
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Niste prieteni: veniti de vreo 10 ani, el inginer, 40, ea desenatoare, 38, el a inceput sa lucreze ca muncitor mecanic intr-o firma, pentru ca era foarte prioceput in a crea tot felul de prototipuri l-au avansat, la inceput vai de capul lui cu limba dar acum este mai bine. Acum cistiga in jur de 50.000 pe an si este foarte fericit pentru ca-i place ceea ce face. Intre timp sotia se duce la scoala de asistente medicale, dupa ce si-a echivalat ceva liceu si a avut muuulte cursuri de limba, acum tocmai a terminat scoala de asistente si lucreaza la un mare spital. Eu: medic rezident in Romania, mi-am dat examenele la Budapesta, cind am ramas aveam deja contractul semnat , m-am maritat cu un localnic pasionat de engleza, asa ca am avut profesorul meu particular, mi-am terminat rezidentiatul si mi-ar fi placut sa mai fac ceva specializare dar intre timp am avut 2 copii, incepe recesiunea si computeristul meu ramane fara slujba pentru vreun an asa ca m-am angajat. Intre timp,de gura nevestei, sotul meu se duce inapoi la scoala pe care o abandonase la jumatate in tinerete, mai are un an si termina, isi gaseste si slujba, iar eu ma pregatesc sa-mi deschid propriul cabinet (asta inseamna 3 ani de salariu prost dar merita, pe termen lung). Peste o luna vine si al treilea copil, cu care promit ca mi-am incheiat cariera de gravida.Mi-am folosit vacantele ca postnatal. Primul meu salariul a fost 30.000 pe an. La inceput eram mai timida, mai tacuta, sa nu supar pe nimeni, dar dupa 1 an de spital cu tot felul de pacienti am devenit mai extrovertita, vorbesc mai usor ,spun oamenilor clar ce vreau de la ei (inclusiv pacientilor), le respect pe asistente dar nu ma mai las calcata in picioare. Cele mai importante lucruri cred ca sint limba, atitudinea si mobilitatea in gindire. Apoi vin calificarea si un dram de noroc.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Multumiri din suflet Simi, Try, Ruxij, Amuleta. Nici nu stiti cit de mult ajuta exemplele voastre. Ma bucur sa aud ca romanii isi gasesc pina la urma locul lor in aceste societati super competitive. In ultimii ani mi s-a conturat tot mai mult convingerea ca romanii sint la fel de buni ca oricare alti; in plus am descoperit ca romanii au un set de valori de care intr-un fel nici nu cred ca erau constienti( cel putin nimeni nu s-a obosit sa le mentioneze) cum ar fi integritatea, capacitatea de efort sustinut si de sacrificiu, rezilienta si nu in ultimul rind prezervarea nucleului familial. In toate exemplele care le dati apar citeva puncte comune. Din cite observ: Toti cei care au fost gata sa depuna efort si sacrificiu pentru crearea de valoare pe termen lung au reusit in final sa obtina pozitii corespunzatoare. Continuarea studiilor sau legitimizarea celor din Romania este un element de baza daca nu esential pentru a intra pe fagasul dorit. Neimplinirea profesionala in cuplu poate avea( si are in majoritatea cazurilor) efecte devastatoare asupra relatiei, de aici si divorturile, separarile etc. De asemenea nu prea ajuta daca unuia ii ies pasientele si celuilalt nu, doar daca nu e genul de situatie in care unul il sustine pe celalalt pina se pune pe directie. Lipsa de "capital" sau mai bine zis rezerve financiare la inceput poate de asemenea sa aibe un efect nefavorabil creind un lant de consecinte nedorite. Lipsa de bani creaza presiuni pentru acceptarea oricarui fel de slujba, orice fel de slujba te arunca de cele mai multe ori intr-un cerc inchis si intr-o ecuatie cu trei nu variabile ci le-as numi "mizerabile": bani putini+consum mare de energie+lipsa de timp=erodarea cu pasi repezi a increderii in sine=zero. Exemplul agentului de vinzarii este reprezentativ pentru acea categorie de ocupatii care este greu de transpus "dincolo"; Vinzarile sint un domeniu extrem de volatil pentru cei autohtoni basca pentru straini; in plus limba este principalul instrument de lucru' si cind spun limba ma refer la limba fara accente detectabile sau sintaxa modificata, contrar acestui aspect ziarele abunda in slujbe de vinzari si sint chiar dispusi sa dea slujbele unor emigranti pentru ca riscul lor este aproape inexistent; nu investesc aproape nimic-plata este strict legata de vinzari( comision) si de multe ori iti folosesti propria masina in detrimentul tau binenteles; cu numele esti angajat dar practic esti ca un mic intreprinzator particular care lupta pentru propia lui firma cu diferenta ca daca vinzi produsul altuia si ca intr-adevar daca faci vinzari devii deodata "angajat" luind o cota mica din profit; Slujbele de vinzari sint ca excursiile cu rollercoast-ul; daca te dai in vint dupa aruncari in gol si senzatie de greata la sfirsit nu cauta mai departe; ia-ti o slujba de agent de vinzari. Sper ca persoana in cauza sa invete din experienta si sa-si foloseasca abilitatile pentru ceva mai bun sau daca tot lupta sa vinda macar sa o faca pentru el. Excelent exemplul domnului care nu a gasit nimic doi ani de zile si in final a reusit sa parcurga toate fazele pina la infiintarea propriei lui firme. Pina la urma cu toata aprecierea de care te bucuri intr-o companie vine un moment cind e timpul sa spui OK am lucrat pentru altii acum e momentul sa am propria mea afacere; cred ca perpetuarea ununi tip nou( pentru noi cel putin) de entreprenor roman nu poate avea decit consecinte favorabile pe termen lung. Exemplele celor care urmeaza cariere academice sint de asemenea modele demne de urmat; Apropo de medici la inceput de drum in USA; e bine stiut faptul ca desi ultraspecializati si educati medicii nu sint scutiti de batai de cap cind isi incep cu adevarat cariera profesionala( sistemul restrictiv de asigurari, malpractice-ul, competitia, etc.) cu toate acestea daca esti hotarita sa ai propriul tau cabinet merita efortul; am cunoscut o doctorita(americanca; povestea ei m-a impresionat)- este medic de familie, are doi copii mari (in jur de 20 de ani)si traseul ei a fost cam asa; dupa ce in sfirsit a intrat "in piine" s-a asociat cu alti citiva doctori si a inceput sa-si formeze clientela, a muncit mult din cite imi spunea si asta in ciuda faptului ca erau toti pe salariu si de aici si nepasarea colegilor care lucrau cit aveau patienti si batatoreau terenul de golf cind nu aveau -leafa mergea oricum; per ansamblu' cabinetul respectiv era mai tot timpul in pierdere insa ea avea propiul ei plan; si-a stabilit o cota de pacienti si dupa ce a atins acest numar(5000 in cazul ei) si-a mutat taraba cu tot cu pacienti; si-a deschis propriul ei cabinet intr-o cladire nou-nouta care o ocupa aproape in totalitate(e singurul doctor oricum); lucreaza de dimineata pina seara si i-a implicat pe copii ei in administrarea cabinetului; ceea ce te izbeste cind intri este forfota, atmosfera de familie si insufletirea ei- un adevarat model de determinare si reusita- inutil sa it spun ca ii place sa vorbeasca despre medicina si afaceri in egala masura. Dupa cum vezi se poate si sint convinsa ca vei reusi( intr-adevar formula magica sa supravietuiesti in spital este sa fii sigura pe tine, sa deschizi gura de ori cite ori ai o opinie si sa nu te pierzi in fata asistentelor( cind le vezi sprincenele ridicate de-ti vine sa te faci covrig si te ascunzi intr-o borta de soarece adu-ti aminte ca singurul mod de a le cistiga respectul este sa le tii piept). Multumiri inca o data la toata lumea.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Foarte bun subiectul. Multumesc si eu celor care au scris si Cameliei ca s-a gandit sa-l deschida. Pentru toti cei pe care ne bantuie gandul emigrarii sunt foarte folositoare aceste "exemple vii". La multi ani si numai bine tuturor! Catalina. This is the first day of the rest of my life!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Buna Catalina, Din cite am vazut intr-unul din mesajele tale, tu si sotul tau va ginditi sa plecati, Franta vrea el... tu ai vrea sa stii mai mult si despre USA... Indiferent ce decideti, plecati cu "ploile aranjate"; am citit ca el are "credentials" foarte solide; mergeti pe linia academica si nu o sa va para rau dar sub nici o forma nu va luati lumea in cap pur si simplu pe principiul ca "ne descurcam la fata locului". Dupa cum vezi din exemplele date o poti scoate la capat pina la urma chiar daca pleci de la facut curatenie sau mai stiu eu ce dar, te previn ca anii scursi in efortul de a iesi la liman ii pierzi pentru totdeauna. Ei vor reprezenta o gaura neagra in memoria afectiva, un capitol inchis pentru totdeauna care nu vrei sa-l revizitezi sub nici o forma. Daca gasesc informatii pentru ceea ce te intereseaza o sa-ti scriu.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Exemple pentru Canada El inginer automatica, experienta si cunostinte, ea ing. electro si economist- 1 1/2 fara job, aplica la ajutor social. Ea face un coop si acum lucreaza job de guvern 40.000. El-fara experienta canadina angajat la Rogers cu 50.000. Primul salar, veniti in Canada de 2 ani. El si ea subingineri, superintendenti dupa 6 luni, le place si se pare ca vor ramine pe mesria asta, copil de 18 ani, vechime 1 1/2. Sotul aeronave, ea ing. chimist veniti in '94, el se angajeaza in domeniu dupa 3 luni, ea laborant. Dupa 6 ani vechime el este dat afara, 1 2luni fara serviciu, coop si se angajeaza la proiectare la GM 80.000. Economisti amindoi, aterizeaza in Montreal, fac cursuri, dupa 2 ani ajung in Toronto, amindoi lucreaza la banca. Pornire ea 30000, el 45.000. Vechime Canada 3ani fara 1 luna. Amindoi ing. mecanici, ea secretara dupa 3luni, el delivery pizza 3ani si curatenie in banci. Amindoi dupa 4ani posturi de ingineri. La 2 ani venit 120.000. El ing. TCM, ea asistenta stoma. El tehnician dupa 1 an 40.000, ea termina in feb si ea diploma ca asistenta. In toata perioad acuratenie la gradinite. There is a difference between knowing the path and walking the path.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Multumesc Coral. Observ ca in cazul canadienilor se contureaza cit de cit un anumit model. Dat fiind faptul ca din capul locului canadienii prefera anumite profesiuni pentru grupurile de emigranti( cel putin pentru cei romani) plus suma de bani obligatorie(pe care poti sa te bazezi la o adica) nu e de mirare ca inginerii au sanse destul de bune sa gaseasca ceva potrivit experientei lor, desi nu sint de neglijat anii de curatenie care sint premergatori in unele cazuri slujbelor adevarate. Toti cei cu stiinte exacte la activ trebuie sa ia aminte; e mult mai usor de demonstrat ca unu si cu unu fac doi in aceeasi masura in Canada, USA sau Romania decit ca medicina sau economia acestor tari ar avea lucruri in comun; altfel spus atita timp cit aveti o profesiune care nu e subiect de controverse, nu va lasati pina nu obtineti ce vi se cuvine.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...