Moral sau legal? Cine este mama?

[papadie]

http://www.evz.ro/topstory/?news_id=143582&PHPSESSID=3c7eaf3b3272ee4586fbcdb35a7781ab 13 femei isi cauta copiii "Pina in acest moment, am primit 13 semnale din partea femeilor, unele din Ploiesti, altele din diferite localitati ale tarii, dar care au nascut in maternitatea de aici. Avem un tabel cu nume, cu adrese si verificam sesizarile lor. In general, li s-a spus acestor femei ca au avortat si ca produsul de conceptie a murit, dar ele isi exprima indoiala, si unele sint convinse ca micutii au trait”, ne-a declarat, ieri, Daniel Ghita, procurorul care ancheteaza cazurile de la Maternitatea Ploiesti. Femeile care s-au plins anchetatorilor nu exclud posibilitatea ca in perioada urmatoare sa afle ca micutii lor traiesc, dar au fost dati in centre de plasament sau altor familii, desi lor li s-a spus ca au murit. “In anul 2003, la noi au ajuns, de la Maternitatea Ploiesti, in jur de 40 de copii. Noi am incercat sa-i integram in familiile lor, dar unii au fost dati spre adoptie”, ne-a declarat Mihaela Ciobanu, sefa Directiei Judetene pentru Protectia Copilului Prahova. O alta neregula pe care procurorii au descoperit-o la Maternitatea Ploiesti este ca, in cazul a 23 de avortoni, nu exista dovezi ca acestia ar fi fost incinerati." V-am dat doar citeva citate din articol. SITUATIE: sa presupunem ca unii dintre acei copii traiesc si au fost adoptati. Mama naturala il vrea dupa un an, firesc, inapoi. Copilul ei traieste. Mama adoptiva, evident, nu va voi sa-l dea. Aceasta a parcurs toti pasii legali pentru adoptie. De ce mama naturala nu a cerut sa vada copilul? Depresii groaznice, teama de ceea ce avea sa vada, speranta ca o viitoare sarcina va fi OK si frica amintirilor. Imaginati-va ca vine o infirmiera ingalata si-i spune: "Avortonul a murit!" Imaginati-va ca o femeie de la tara nu va vrea sa vada "micul monstru". De ce mama adoptiva nu va vrea sa-l inapoieze? Ca sa adopti trebuie sa fii o super mama, trebuie sa ai in tine o dragoste imensa pt acel botz "abandonat", legal (nu?!), chinuit in spital (in sensul ca nu sta nimeni de facut masaje la bebe, de schimbat la timp, de intors capul in toate pozitiile sa nu ia vreo forma ciudata). Ca sa adopti trebuie sa simti ca-ti apartine, ca e parte din tine. O astfel de mama nu-si va da copilul nicicum. Mama naturala nu are probabil destula carte sa ceara sa vada "avortonul" despre care isi inchipuie cine stie ce povesti babesti. Mama adoptiva umblata prin shpe birouri, titrata (in cele mai multe cazuri) si cu o situatie materiala buna. Cum e mai bine sa iei copilul dintr-un mediu care-i ofera de toate si eventual sa-l "transplantezi" intr-o casuta amarita dar cu mama lui? Sau e corect sa-l lasi unor parinti care-l iubesc ca si cum ar fi al lor...pentru ca de fapt e al lor? Ce va spune legea in aceasta situatie? Mama naturala nu a stiut ce se intimpla. Mama adoptiva a luat copilul absolut legal. Parerea mea personala e ca mama naturala nu trebuia sa plece din spital fara micut. Nu e corect sa ramina fara copil dar mama adoptiva il iubeste macar la fel de mult, daca nu mai mult. "În afara de constiinta totul e bestialitate" (Camil Petrescu)

[Marina]

die papadie ca discutie generala as inclina spre mama naturala. Ca discutie pariculara se va vedea de la caz la caz. Pana la urma distinctia nu tb facuta intre mama fara scoala si mama umblata prin n-spe birouri, ci intre cine il iubeste mai mult. Pentru mine e un soc faptul ca mamele naturale nu au dorit sa-si vada copilul. Nu era un avort in luna mica ci o nastere. Mort sau viu mi-as fi dorit sa-l vad, sa vad autopsia sa stiu de ce. Asa ca revin...problema o sa fie cine ii iubeste mai mult. cu acea mama ar trebui sa ramana. [flo][pup] Marina

[lala]

Sora mea a pierdut o sarcina chiar in ziua in care se implineau 4 luni. A fost o experienta dureroasa atat fizic cat si psihic. Cu toate acestea a mers sa-si vada fetita. Ciudat, dar mi-a spus ca tocmai faptul ca a vazut-o spalata si pusa intr-o cutiuta a linistit-o si a ajutat-o sa treaca mai usor peste pierdere. Daca mama nu este in stare sa vada copilul este de datoria familiei sa o faca. Copilul ar trebui sa ramana cu parintii adoptivi cu conditia ca procedura de adoptie sa fie legala.

[Raluca]

Greu de spus...mama naturala nu are nici o scuza ca nu si-a dorit sa-si vada copilul, fie el si "mort", ca nu a fost alaturi de copil la ipotetica inmormantare.Totusi, e mama biologica carei i s-a spus ca are un copil mort...traume psihice, etc, etc, In cazul unui copil care a fost deja infiat si are o varsta, din punctul meu de vedere, ar fi inuman sa-l smulgi din bratele celei pe care el o cunoaste ca MAMA! Raluca mama Ilincai

[lena]

Papadie, intr-adevar e un subiect delicat, eu ca si Marina as inclina sa intreb: de ce nu au vrut sa-i vada, chiar Doamne iarta-ma si morti, suna cam sinistru...dar asta e situatia, sunt cazuri in care cineva dispare, am un prieten care facea scufundari, a disparut in Egipt, adica nu a mai aparut la suprafata, decat butelia, toata lumea l-a considerat mort, in afara de mama lui care si acum dupa 3 ani inca il considera viu: am intrebat-o de ce ? Stiti ce mi-a raspuns, nu l-am vazut eu cu ochii mei, sa-l tin in brate, chiar asa...si mi-a adus aminte de Pieta a lui Michellangelo [q] Am deviat putin de la subiect, dar sper ca am fost inteleasa...o mama este si cea care te creste si n-as vrea sa fiu in pielea cuiva care trebuie sa dea inapoi copilul pe care l-a crescut, iubit. Oricum ar fi e groaznic si pentru unele si pentru celelalte. Numai bine, Lena [mamica] Freyei

[Grace]

Interesant subiect, papadie. Copilul trebuie inapoiat mamei naturale care a fost binecuvintata sa poarte o sarcina, dar privata de altii sa beneficieze de pruncul sau. Aceasta adoptia este ilegala pt. ca s-a desfasurat si s-a incheiat pe fapte necunoscute la acea data, cum ar fi faptul ca i s-a ascuns mamei biologice ca ii traieste copilul. Daca aceasta ar fi stiut, adoptia n-ar fi avut loc. Privind din acest punct de vedere, consider ca adoptia trebuie anulata si copilul inminat mamei naturale. Legea spune ca atunci cind parintii exista, ei trebuie sa-si dea consimtamintul pt. ca copilul (scuzati cacofonia) lor sa fie adoptat de alte persoane. Mi se pare absolut firesc data fiind situatia de fata. Acel copil nu a fost abandonat de catre parinti naturali, ci au fost mintiti ca le-a murit copilul la nastere. In ce priveste dragostea de mama adoptiva care s-a zbatut sa adopte un copil, care are probabil o mai buna educatie si conditii materiale excelente, pt. mine personal astea-s apa de ploaie, nu ii contest dreagostea fata de copil, dar cred ca nu se poate compara cu dragostea mamei naturale care si l-a dorit probabil, poate cu disperare sau poate nu, care l-a purtat 9 luni si l-a simtit, care s-a bucurat ca se apropie momentul cunoasterii, nimic nu se compara cu astea. Dragostea de mama n-are de-a face cu averea materiala ci cu cea sufleteasca. In acest caz, mama biologica a fost inselata si trebuie repusa in drepturi cu multe, multe despagubiri materiale care altfel poate compensa faptul ca este mai saraca decit mama adoptiva. Parerea mea. [flo] O concluzie este locul in care te-ai plictisit sa mai gindesti...

[cl]

Maternitatea din Ploiesti! Am sa va spun o poveste adevarata, fara a da nume. Prietena mea astepta sa nasca in iulie 2003. Sarcina se apropia de sfarsit. Deoarece avusese probleme la prima sarcina (mai are o fetita de 7 ani, perfect sanatoasa) si nascuse prin cezariana, dr. hotarase tot cezariana. Intr-o dimineata, cam cu o saptamana inainte de termen, a simtit ca e ceva in neregula cu puiul ei. S-a dus la dr. ei, la cabinetul particular al acestuia (acest dr. este dr. si la maternitatea Ploiesti) si a trimis-o sa caute un echograf, ca sa faca o echografie, deoarece cabinetul dr. nu era dotat cu un astfel de aparat. Dupa ce a gasit un astfel de cabinet, unde a facut echografia, dar nu au stiu sa i-o interpreteze, s-a dus la maternitatea Ploiesti, in jurul orei 16. Nu stiu din ce motive dr ei a refuzat sa vina la spital. A fost internata. Copilul a fost monitorizat un timp. Totul era in regula. Pe la ora 1 noaptea a simtit ca nu mai misca copilul. A pus medicii in alerta, copilul a fost iarasi monitorizat, mai traia. Dar nu mai avea pulsul normal! I s-a spus sa mai astepte, ca a doua zi o sa fie dr. ei si o sa-i faca cezariana, ca ei nu se baga si oricum, e mai bina sa mai astepte o zi. Si a asteptat! A doua zi a trebuit sa mai astepte pana pe la ora 10 ca sa se elibereze o sala de operatie. I s-a facut cezariana, dar, din pacate, copilul era mort! Familia ei insa a cerut corpul micutei, ca s-o inmormanteze. Pe ea au drogat-o bine, ca sa nu aiba o cadere nervoasa si nu au lasat-o sa vada fetita, cica era mai bine. Si acum plang cand imi aduc aminte ziua in care m-a sunat si mi-a povestit ce s-a intamplat. Era cu o zi inainte de a iesi din spital si de inmormantarea micutei. I-am spus sa se duca sa-si vada fetita, ca altfel o sa regrete toata viata si o sa se intrebe cum arata. S-a dus. A rupt sigiliul sicriasului si a vazut-o. Mi-a dat telefon si mi-a spus "ce frumoasa este!"...Si o mica completare: pe certificatul de deces au scris ca fatul era deja mort, cand gravida a venit la maternitate!!! Scuze pentru aceasta divagatie, initial am zis sa nici nu postez, dar acum nu m-am mai putut abtine. In incheiere, ce pot sa spun? Ei nu sunt o familie mai saracuta cu duhul si au cerut trupul copilului. Dar cate povesti nu am auzit, in parc sau pe strada, cum ca nu-ti da trupul, ca trebuie incinerat! Va dati seama ca o familie simpla chiar crede cand i se spune asta. Si ca sa raspund si la intrebarea Oanei: nu este corect fata de mama adoptiva sa-i iei copilul, sunt sigura ca-l iubeste enorm! Dar nici mama naturala nu este corect sa ramana fara copilul ei, pentru ca a fost mintita! Eu as inapoia copilul mamei naturale. Claudia

[Grace]

Stai cami-a mai venit....[:D];faptul ca nu au cerut sa vada avortonul nu trebuie privit cu atita asprime, nu trebuie pusa la indoiala buna credinta a acestor oameni, ca dovada ca acum isi vor copii inapoi, pt. ca nu aveau motive sa puna la indoiala ce se intimpla acolo, si chiar nu aveau de ce sa nu creada ce le-a spus DOCTORUL, deci nu unul oarescare lipsit de importanta. In ce priveste intrebarea ta, moral sau legal? Eu zic ca ce e legal, e musai si moral asa ca... Gata m-am oprit. O concluzie este locul in care te-ai plictisit sa mai gindesti...

[Banti]

Nici eu nu pot sa inteleg de ce acele femei nu au intrebat totusi unde este copilul lor in momentul in care li s-a spus ca a murit. Chiar daca este cumplit de dureros mi se pare normal sa vrei sa vezi cu ochii tai cum stau lucrurile. Daca li se parea prea greu, atunci cineva din familie trebuia sa mearga sa vada copilul, nu? Eu cred ca mama naturala are dreptul sa-si capete inapoi copilul daca este al ei pentru ca ea nu l-a parasit de fapt, ci i-a fost luat sau a fost inselata in privinta mortii lui, chiar daca si ea are un dram de vina pentru ca nu s-a convins de acest lucru. Cred ca problema de fapt aici este legislatia deficitara de la noi unde copii care cintaresc chiar si 980 de grame la nastere sint considerati avortoni (ce oribil suna!), ceea ce mi se pare inuman. Ei sint oameni ca si noi chiar daca sint atit de micuti. Stim bine ca in strainatate acesti bebelusi supravietuiesc cu ingrijire adecvata si devin copii absolut normali. Deci aici trebuie schimbat ceva daca vrem sa nu mai auzim asemenea grozavii. Ioana

[Babee]

Mie mi se pare crunt...si incredibil.Am impresia ca e un cerc vicios: mame dezinteresate-medici si legislatie.Eu altfel nu-mi explic cum stai atatea luni cu bulgarelul in burtica, il divinizezi si de-abia astepti sa il aduci oe lume, dupa ce se intampla nenorocirea nici macar nu esti curioasa sa vezi ce e cu bebele?????Cum poti trai cu gandul ca nu ai vazut cu ochii tai ca e mort sau viu, ca nici macar nu l-ai tinut in brate pret de o clipa, asa cum e????este parte din tine indiferent ce si cum. Mamele adoptive nu pot fi condamnate.cand te gandesti ca sunt atatea femei care nu pot avea copii, numai ele stiu ce poate fi in sufletul lor cand adopteaza un copil, il fac parte integranta din sufletul lor, se ataseaza si sufera sau se bucura, si se pot trezi cu o asa surpriza.. Nu as vrea sa fiu in locul nimanui.Putere si intelegere mamelor adoptive, iar mamele naturale..sa se gandeasca bine inainte de a avea un copil, de a-l abandona sau pur si simplu de a nu le mai interesa ce e cu bulgarelul lor. 'Fiecare dintre noi este un inger cu o singura aripa.Si nu putem zbura decat imbratisandu-ne unul pe celalalt.' Iubi, mamica cu burtica:)