Moral sau legal? Cine este mama?

[m34]

Orice am spune noi aici, situatia este ingrozitoare. Si am citit ca exista cel putin un astfel de caz la Ploiesti (nici nu ma mai mira dupa ce s-a intamplat): o mama, a carei fetita murise la nastere a infiat alta fetita. Dupa ani multi (parca vreo 14) a descoperit ca fetita ei traia si este infita de alta familie [bang] S-au intalnit, s-au vazut, cele 2 copile semanau, si pana la urma au ramas asa... Daca a trecut putin timp si copilul este mititel, se poate reintegra usor in familia naturala. Famila adoptiva va fi insa distrusa... Daca are deja cativa anisori va fi foarte greu, daca nu imposibil sa inteleaga ce se intampla si va suferi toata lumea in urma schimbarii. Daca ramane la familia adoptiva, familia naturala va suferi enorm si se poate consola numai cu gandul ca puiul lor este foarte bine... Legea, orice ar spune, nu poate rezolva dramele din familiile respective... Mihai

[Porumbita]

Al nalbii de dureros...dar cred ca mama naturala trebuei repusa in drepturi...

[Babee]

Mi-am amintit de caz real la Braila.In bloc cusora mamei, o doamna la 50 de ani, cu 3 fete mari peste 20 de ani, la un moment dat se vaita de dureri.nascand 3 copii si-a dat seama ca nu poate fi decat nastere.Fiind foarte grasa, apropiata de menopauza nu si-a dats eama ca la 50 de ani mai poate fi insarcinata.La spital naste..erau cam 7 luni de sarcina si i se spune ca bebe e prea mic, are doar 700 de grame.Il vede dar i se spune ca nu vor fi sanse mari sa traiasca.il lasa in spital si merge acasa, sperand ca poate poate va trai micutul(singurul baietel..si 3 fete).I se povestea de catre o prietena buna,asistenta cum se purtau cu copilul.Il tineau la incubator..cam 1 saptamana, vedeau ca nu prea ia in greutate, cu toate ca respira bine...il puneau in punga si hai la gunoi...Li se facea mila il luau il bagau iarasi la incubator..si uite-asa 2 luni mititelul pana a luat in greutate si a putut fi considerat copil..si tinut destule luni..dar rezultatul..dupa 8 ani este un baiat sanatos, dezvoltat si istet.Nu a avut nici o problema de sanatate niciodata..si ma gandeam:daca i-a fost sa traiasca, i-a fost. 'Fiecare dintre noi este un inger cu o singura aripa.Si nu putem zbura decat imbratisandu-ne unul pe celalalt.' Iubi, mamica cu burtica:)

[adrianangi]

Cum e mai bine sa iei copilul dintr-un mediu care-i ofera de toate si eventual sa-l "transplantezi" intr-o casuta amarita dar cu mama lui? Sau e corect sa-l lasi unor parinti care-l iubesc ca si cum ar fi al lor...pentru ca de fapt e al lor? Draga Papa, Legislatia din Romania da intaietate parintilor naturali. Cum adoptia virtuala s-ar baza pe o ilegalitate (probabil, parinti decazuti din drepturi, pentru ca si-au abandonat copilul), ea devina nula o data cu reintrarea acestora in drepturi. Asta spune legea. Inima mea de mama spune ca cel mic apartine de drept parintilor naturali,oricare ar fi conditiile materiale pe care le pot ei parintilor. Nu trebuie ca adoptatorii sa intre intr-o competitie cu amaritii fara scoala, cum spui tu, avind ca miza copilul! Probabil ca cei care au infiat direct din Spital, pe baza unui dosar defectuos intocmit, au plusat ceva si au inchis ochii in fata eventualelor nereguli. Si-au asumat un risc. COPILUL INSA ESTE AL PARINTILOR LUI. Ce ma nedumereste pe mine, din tot acest subiect, este cum Dumnezeu, dupa ce ai simtit sufletelul acela miscind in burta ta,poti pleca din spital fara sa iti copilul (fie el prematur, avorton, fie el si decedat la nastere...),cum poti sa te duci acasa fara sa stii ce-o sa se intimple cu trupul lui?! Mi-e imposibil sa-mi imaginez! Asta nu tine de educatie, ci de suflet! PS. Hai sa ne gindim la o forma eficienta de protest impotriva indolentei, nesimtirii si mizeriei din maternitatile romanesti. Sa luam atitudine cumva, ca mamele din Ploiesti care au suferit sa nu se simta singure! Ca nenorocirea de la Ploiesti sa nu se repete foarte curind! Sa aratam celor de sus ca ne pasa si ca ne doare! Sa-i pocnim in bot! Aveti idee cum?! "Nu exista dragoste.Exista doar dovezi de dragoste" Jean Cocteau

[ruxi]

Desi pentru familia adoptiva ar fi o lovitura puternica, consider ca, copilasul ar trebui inapoiat parintilor naturali, daca acestia il doresc. Asa ar fi si moral si legal. [:X][pup] Ruxi si Clara pisicuta, 1 an si 5 luni Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA

[diana904]

Ce ma nedumereste pe mine, din tot acest subiect, este cum Dumnezeu, dupa ce ai simtit sufletelul acela miscind in burta ta,poti pleca din spital fara sa iti copilul (fie el prematur, avorton, fie el si decedat la nastere...),cum poti sa te duci acasa fara sa stii ce-o sa se intimple cu trupul lui?! Mi-e imposibil sa-mi imaginez! Asta nu tine de educatie, ci de suflet! Intradevar adrianangi are dreptate..nu tine de educatie. Am scris un mesaj lung in care povesteam cazul unei cunostiinte dar mi s-a taiat netul cind sa-l trimit si s-a pierdut. Nu am timp sa rescriu dar aceasta cunostiinta e o femeie cu pretentii, studii, educatie, nascuta si crescuta in Bucuresti, mama a unui copil sanatos...pur si simplu nu si-a vazut copilul nascut cu probleme, mort la citeva zile de la nastere. Nu stiu amanunte, de ce nu l-a vazut ...nu vreau sa judec. Familia in schimb s-a ocupat de cele necesare.

[aime]

Intr-adevar delicat subiect si e greu de spus, dar, daca legal copilul este al parintilor sai naturali, acum sufleteste el apartine parintilor adoptivi, care indiferent cata scoala au sau n-au, au avut bucuria si sansa de a-l lua spre ai oferi VIATA pe care altii i-au ignorat-o. Ce drame se pot naste din neglijenta? Cineva posta mai sus: Ce ma nedumereste pe mine, din tot acest subiect, este cum Dumnezeu, dupa ce ai simtit sufletelul acela miscind in burta ta,poti pleca din spital fara sa iti copilul (fie el prematur, avorton, fie el si decedat la nastere...),cum poti sa te duci acasa fara sa stii ce-o sa se intimple cu trupul lui?! Mi-e imposibil sa-mi imaginez! Asta nu tine de educatie, ci de suflet! ...si din pacate subscriu... aime

[qsar]

In satul bunicilor mei, la o margine de cimitir, sunt cateva movile mititele... Ca niste musuroaie de furnici... am gasit acolo odata o jucarea de lemn, cioplita stangaci si-un buchet mic de floricele. Sunt mormintele copiilor care-au murit nebotezati, nascuti inainte de vreme... Vorbim de drepturile mamei biologice vs. mama adoptiva? Oare nu cumva uitam de drepturile copilului? Si nu ma refer la conditiile materiale pe care i le poate oferi una sau alta dintre familii... ci la faptul ca MAMA... nu este cea careia legea ii spune asa... ci cea pe care copilul o cheama astfel cand se trezeste speriat... cand are nevoie de ea... cand vrea sa se joace... Esti MAMA numai prin ochii si sufletul copilului tau. Doar el te striga pe acest nume. Nu-mi pasa ce spune legea! Daca cineva ar incerca sa ma desprta de copilul meu... m-as lupta ca un animal... nu cu armele legii ci cu ghearele si cu dintii. Asa ca, vedeti voi... eu nu pot fi obiectiva... Daca hazardul biologic a facut ca el sa se nasca din pantecul altei femei care nu a gasit in adancul sufletului puterea de a-l vedea macar, viu sau mort... ea s-a decazut pe sine din orice drept. Q (Gabriela)

[biankita]

trist shi revoltator, complicat shi subiectiv; imi vine in minte imaginea micutzilor lasatzi in spital imediat dupa nashtere, cazurile sunt diferite de la copil la copil, insa acel sufletzel nu va intzelege niciodata acel gest, de a fii abandonat. copii abandonatzi fac A-vitaminoza din lipsa de mama, asta e explicatzia shtiintzifica a medicilor. este greu de comentat, mai ales cand nu am fost in situatzia disperata a avea un copil nedorit, nici nu shtiu ce inseamna aceasta expresie stereotipa. cum poate un copil care tzi-a crescut in tine 9 luni, pe care te-ai chinuit sa-l nashti shi dupa aceea sa-l auzi plangand sa fie incadrat intr-o asemenea expresie. iar situatziile expuse de papa sunt parca luate din tragic-comic, din absurd, de stai shi te intrebi cum se poate intampla asha ceva intr-o tzara ca a nostra, intr-o societate cu o anumita cultura europeana shi secole de dupa coborarea din copacul istoriei. insa se intampla shi nu numai la ploieshti... trist, trist biankita

[mariailin]

Mama este cea care stie ce-i mai bine pentru copil si asta include sa renunte la el daca e spre binele lui. Exista in biblie o pilda.....in fata lui Solomon se prezinta doua femei care se pretind mamele unui copilas. Solomon decide sa se taie copilul in doua si sa dea fiecareia o parte. El a dat copilul aceleia care a renuntat la pretentii.Eu cred ca in toate aceste situatii cumplite trebuie sa fie prioritar binele copilului si nu dreptul mamei naturale sau adoptive. Unui copil ii poate fi mai bine la mama naturala sau invers. Totul trebuie judecat individual. Mie imi este imposibil ca om sa spun cine ar trebui sa ramana cu copilul pentru ca ma pun in situatia amandoura si cred ca amandoua ar trebui sa stea cu copilul. E moral e legal? Legea se bazeaza pe morala (sau tinde sa se bazeze pe ea). In aceasta situatie e greu de spus ce e moral. Dumnezeu sa-i ajute pe cei care vor hotari soarta acestor oameni! Maria