Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Dialoguri cu Copilul Atomic (2)


Veve

Recommended Posts

Buna seara, doamnele mele! Ileana, ce surpriza! Multumesc. Uitasem cu totul ca am scris despre suzetele lui Radu... Nici nu cred ca am salvat mesajul la mine, ca asa fac mereu, imi tot zic ca le salvez si nu apuc... Imi tot propun sa iau arhiva la sapat si sa le salvez, macar pentru el, cind o fi mare, cine stie cind, sa le citeasca si sa-i fie drag de mama lui, sa-si aduca aminte ca n-a fost mereu senila :) Nu stiu daca l-as copia aici, atunci raspunsesem la subiect, aici sint dialogurile, n-as vrea sa le amestec.. Pe de alta parte e tot despre el (ca 80% din ce reusesc eu sa scriu pe forum)... Oricum, ideea e buna, cred ca o fac pina la urma... Dar nu in seara asta, pentru ca trebuie sa va povestesc de cum stilcea Radu cuvintele (daca tot am vorbit de el cind era mai mititel) ****************************** Radu are in jur de 1 an. N-ar spune "mama" sau "mami" sau orice care sa aduca a desemnarea subsemnatei nici sa-l pici cu ceara. "Tata" si "Tata", nici ca aud altceva de dimineata pina seara. Eu, personal, m-am cam saturat. Degeaba dau din miini ca Jane a lui Tarzan spunind "Mama" si auto-aratindu-ma, Atomix ride, ma ocoleste sistematic si se infige in careva posesiune a tatalui sau, inspira si expira strigind din adincul plaminilor: "Tataaaaa". Timpul isi vede de treaba, trec saptaminile, degeaba il dragalesc, degeaba ma sparg in figuri sa-l faca fericit pe mititel, n-aud decit "Tata", "Tata", "Tata", pare-se singurul cuvint pe care gurita lui il rotunjeste perfect. Ah, si mai aud tachinari si mistouri: "Draga, tu ce-i faci copilului asta de zice numai tata?". Si incepe sa ma calce pe nervi tot mai rau toata istoria asta. "Ce atita tata?", ma stropsesc la copil, si gindesc mai departe: "Nu eu te spal la fund? Nu eu iti fac mincare? Nu cu mine mergi la tobogan? Nu mi-am nenorocit eu silueta? Odrasla nerecunoscatoare!". Dinspre partea odraslei... Domnia Sa ride si o tine pe-a lui "Tata", mai rau ca o placa stricata. "Ah, cum o sa ma razbun!", imi spun, si fac planuri pe urmatorul cincinal! "Mai fac un copil si ii spun aluia ca toata lumea e mama, sa strige pe toata lumea mama, sa ma simt si eu bine!"... Planurile pe cincinale n-au fost niciodata de bun augur, stiu un domn care cu planurile cincinale si-a mincat coliva, asa ca renunt si incerc sa ma acomodez cu ideea. Desi ma frustreaza la singe, imcep sa gasesc si partile bune ale afacerii: "asta e", imi spun, "plodul zice "Tata", poate o sa-i ceara bani numai lui, nu si mie!" "In plus, recunoaste ca nu-i rau", ma tot consolez, "noaptea il striga pe el, nu pe mine, asa ca eu nu ma scol, na!" Ginduri peste ginduri, mai mult sau mai putin ortodoxe, doar - doar, telepatic, oi influenta copilul sa zica si "Mama". Dar nu... Nu, nu si nu, zile si zile in sir... Nu, pentru ca.... Pentru ca tocmai copilul ma razbuna, minca-l-ar mama de copil destept! Cum s-a trezit el, dragostea mea de copil, intr-o dimineata, defect de litera T! Si cum s-a repezit el la telefon si i-a strigat lu' colegu', super incintat: "CACA". Si cum a crezut tati ca mindretea lui de copil a mai invatat un cuvint! Si cit de amarnic s-a inselat! Si cum s-a tavalit de ris o gasca intreaga de mamici in parc cind Atomix s-a repezit, dupa-masa, in brate la adoratul sau tata racnind: "CACA, CACA!" Si cum, o vara intreaga, o plaja intreaga si toate parcurile prin care am trecut au ris cu lacrimi de tatal mogildetei cu ochii ca margelele care pronunta mereu C in loc de T. Mereu, mereu, catre tati care incerca sa isi pastreze reputatia si prestanta [zz]............"Cacaaaaa!"................ PS: Si, ce-mi place cel mai mult[cool], este ca Atomix si-a pastrat bunul obicei dobindit in frageda pruncie: ca e unu, ca e trei, ca e cinci dimineata, ca i-e sete, ca face pipi, ca are o dilema, el striga: "Tati!" ***************************** Cu mare drag, Simonna
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 140
  • Creat
  • Ultimul răspuns
[:-)))] - si e prea "subtire" iconita asta ca sa redea cum rad eu acum!!! auzi tu, caca! haaaaahaaaaaaaahaaaa. asta-i cel mai tare dialog cu Atomix! si, parol, ca le citesc prima (sunt mai aproape de Canada, doar d-aia :)), cum ies din "tipografie" sar pe ele! sa-ti traiasca Atomicul, Simona, de foarte mult timp vroiam sa te felicit pentru geniul tau pitic! [flo] mona http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=iubibubi
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Masa de seara, in familie. Adica unul la computer - tati, unul la masa in bucatarie - Radu, unul la sanvisuri si pus mincare in farfurii - mami. Radu povesteste cu teiteii lui de cascaval, inghite gospodareste, i se face sete. Cere lapte. Si primeste. Mami toarna si pentru ea, apoi ii ofera si lui tati. O data, de doua ori... pina la urma tati scoate nasul din vebe-ce-o-mai-fi-si-aia si mormaie a aprobare. Mami ii pune paharul linga tastatura si porneste spre bucatarie. In spatele ei, zdrang si pleosc, vebe-ala face victime, din tastatura picura lapte, covorul se imbiba cu lapte, mouse-pad-ul musteste deja... Mami intelege acum de ce Radu voia sa spele zilele trecute mause-pad-ul in rind cu lenjeria si se repede dupa o cirpa. Intre timp, meliteaza: - Tu n-ai vazut paharul ala? Fix sa spalam covorul ne lipsea! Si cu tastatura aia ce facem? Mai primesti tu lapte la computer... Uite, am ajuns sa vorbesc cu tine ca si cu Radu! Zi si tu, daca era copilul sa faca asta, nu-l certam de-i mergeau fulgii?! Nu era acum in camera lui cu time-out?! Tati isi trage figura spasita. Radu se face mic, nici nu clipeste, sa nu se abata tornada si-n capul lui. Mami stoarce laptele din cirpa. Revine la locul dezastrului alb si lipicios, fara sa taca, dar fara sa taca, vreau sa spun: - Radu, vezi!? De faceai asta te ducea tac-tu pe sus la tine in camera si acolo ramineai! (catre tati): Spune, hai, recunoaste! De ce nu recunosti? Recunoaste ca de varsa asta mic ceva pe computer nu-i mergea bine! Hai recunoaste! Poate si lua citeva scatoalce! Recunosti?! ... Eu acuma ce sa-ti fac tie? Ha? Sa te bat? Ca nu pot sa te bat! Din bucatarie, copilul nu se vede, doar se aude: - Eu pot! Hai, tati, treci aici sa-ti trag vreo doua! ****************************************
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Simona, pustiul tau este o adevarata comoara de perle, antren si bucurie parinteasca. felicitari pentru educatia si atentia pe care i-o acordati, se vede clar ca este opera parintilor grijulii si rabdatori care il stimuleaza intelectual tot timpul. imi place mult cum ii raspunzi la intrebari si cum vorbesti cu el, inca o data felicitari si multumim ca ne impartasesti din ispravile lui [flo]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ei, vad ca povestea cu "caca" a devenit deja legenda! Dupa ce am citit-o, cateva zile tot radeam singura pe strada... Luni, iar imi vine in minte faza, in timpul unui curs foaaaarte interesant de econometrie[bang]. Nu ma pot abtine si ii spun colegei mele ca ma tot intreba ce am... degeaba ii spuneam sa astepte pana in pauza ca nu e momentul... Vreau sa va spun ca a ras cu lacrimi de se zguduia banca. Bineinteles ca nimeni nu avea habar de ce ne topim noi de ras ca deh pt ei "caca" nu e amuzant. In plus stateam si in prima banca[bang]. Eu de fiecare data imi imaginez figura "cacalui" saracu', umilit prin parc, alaturi de odrasla fericita ca-si alinta parintele. Abia astept urmatoarea poveste! Iar tati sa nu creada ca scapa asa nepedepsit. La o faza asemanatoare, verisoara mea (pe vremea aia de vreo 4 ani) i-a spus tatalui ei ca pt boroboata primeste pedeapsa "o zi cat tine de mare, in camera, singur" ca asa era pedeapsa ei[:D]... Pupici pt toata familia atomica! "Cauta la cine te pretuieste, cat de curata e inima, nu cat de inalt e gandul."(N.Iorga)
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...