Dialoguri cu Copilul Atomic (2)

[crinuta]

Copilul asta-i incredibil. Crinuta

[Simonna]

Solutii marca "Atomix". ************************** Stefa trebuie sa plece de la Radu. Copiii se razboiesc in vorbe cu mamicile, doar - doar se mai pot juca un pic. Mama lui Stefa argumenteaza: - ... si nu mai putem sa stam, Radu, pentru ca i-am promis Stefaniei ca o duc la magazin. - Well, du-te tu acasa, ea mai sta un pic si o ducem noi la magazin! ********************** Mami vine de la serviciu, cu jumatate de cap vinat, a dat cu capul intr-un stilp zilele trecute. Incearca sa transforme intimplarea, ridicola si dureroasa pentru ea, intr-una cu invataminte pentru copil. -Vezi ce culoare are fruntea mea? De-asta iti tot spun eu sa fii atent, si prudent, si sa te uiti pe unde mergi. Vezi, eu nu m-am uitat si uite ce-am patit... -Well, data viitoare sa te uiti!************************************* Radu se face ca maninca, in fata televizorului. Mami cedeaza psihic si, in timp ce copilul se uita la desene, ea ii baga mincarea in gura, lingura dupa lingura. Radu isi aduce aminte ca vrea lapte, asa ca tisneste de pe canapea, se repde la frigider si incepe sa cotrobaie. Mami asteapta citeva secunde si il cheama inapoi. O data, de doua ori, de trei ori. Radu tot mai are ceva de cautat, timpul trece, asa ca mami incearca sa il lamureasca cu binisorul: -Radu, hai inapoi la masa. Nu ti-e mila de mine? Uite, m-ai lasat cu lingura in mina... -Well, pune-o jos! ************************* O saptamina linistita, doamnelor, Simonna

[EDDY]

[bis] Well...he's perfect right !!! [:D] [pup] dulci micului intzelept, Eddy & Antonia Naomi

[Simonna]

Tot replici, aceeasi marca :) *********************************** Radu si mami, la culcare. Mami (intr-un acces de duiosie): Puiule, stii tu ca esti cel mai dragut si mai bun si ma iubit baietel din lume? Radu: Si cel mai lucky! Mami: Lucky? De ce esti tu norocos? Radu: Well, pentru ca vorbesc bine si stiu multe lucruri. Mami: Da' de unde stii tu ca vorbesti bine? Radu: Pentru ca tu mi-ai spus. Mami: Eu? Radu: Da, tu, si de-aia sint eu lucky pentru ca te am pe tine... Mami se topeste si ofteaza, ce tandrete de copil are ea, si ce recunoscator... auzi, sa se considere norocos ca are asa o mama ca ea... Radu (isi continua ideea):...sa ma lauzi! ******************************** Mami scotoceste in frigider. Si e cam nervoasa, sapa inainte, unde-o fi laptele ala???! Si mai are putin si sare in aer: - Nu pot sa cred ca nu mai este lapte! Asa ceva! Cum am putut sa uitam sa cumparam! La magazin e inchis... Ce ne face acum? -Well, bem apa! *************************** Cu drag, Simonna

[bucluc]

Well, Simona, daca Atomicul te are pe tine... ca sa-l lauzi, tu ne ai PE NOI... sa te laudam! Ca esti asa de rabdatoare sa ne luminezi zilele ploioase si serile insingurate si ca esti o mama extraordinara! PS: Pe nazdravan il laudam mai mult data viitoare![:D] "Cauta la cine te pretuieste, cat de curata e inima, nu cat de inalt e gandul."(N.Iorga)

[valentinag]

Simona,cind veniti in Romania cu atomicul si dati prin Bucuresti eu vreau neaparat sa va cunosc! Valentina

[Simonna]

"Domnul Gogo" este un personaj care dateaza din vremuri imemoriale, cind Radu iubea purceii mai presus de toate si nici o poveste nu era poveste daca nu avea macar un "gogo" in ea. Ca pina si Alba Ca Zapada incepea cu: "Alba ca Zapada si Gogo-ul ei au plecat in padure si s-au ratacit..." In general, Domnul Gogo are nevasta, copii, casa, masina si este, de cele mai multe ori, de meserie sofer. A inceput prin a conduce escavatoare si buldozere, mai apoi a promovat la basculante. Si la basculante i s-a si impotmolit cariera. Se duce zilnic pe santier unde diversi sefi ii dau sa care diverse lucruri. In aceasta parte a povestii, mamii este Domnul Gogo, Radu este seful. Asa ca Radu ii comanda Domnului Gogo sa care caramizi, pietre sau lemne, nisip sau tigla, sau alte obiecte mai mult sau mai putin trebuincioase pe un santier. Dialogul se incinge, pietrele cad pe bena, nisipul se scurge in rezervor, birnele blocheaza rotile basculantei si te mai si miri ce se poate intimpla cu biata basculanta si nefericitul ei sofer pe drumul dintre cele doua santiere. Radu si mami brodeaza impreuna pe tema data, Radu cauta solutii despre cum se poate repara iar si iar basculanta aia si, macar o seara pe saptamina, "Domnul Gogo" revine la datorie si se pune pe carat diverse. In seara asta, Radu l-a scos pe Domnul Gogo de la naftalina - nu mai auzisem de multisor de el - si l-a trimis pe santier... Mami: Si Domnul Gogo si-a luat basculanta si a plecat pe santier. Si, seful i-a dat sa care... Ce i-a dat? Radu: Pietre. Mami: Mari sau mici? Radu: Mari. Mami o ia de buna si, impreuna cu Radu si cu ajutorul pietrelor care cad din cupa escavatorului, distruge basculanta si o repara la loc. Povestea curge mai departe, sapamina lui Gogo are trei zile, asa ca: Mami: Si a doua zi iar s-a dus pe santier. Si i-au dat sa care.... Ce i-au dat? Radu: Nisip. Oooo! Pe asta mami o fluiera, nisipul se scurge ametitor de repede in rezervor, care trebuie schimbat, Radu preia din mers rolul lui Gogo si poarta o discutie politicoasa cu vinzatorul despre ce fel de rezervor ii trebuie ca sa il inlocuiasca pe cel stricat, in fine, basculanta are rezervor nou, galben de data asta, si porneste. Incotro? Spre santier, nici un dubiu. Mami: ... si a treia zi - Radu, asta e ultima, pe urma te culci! - ajunge iar pe santier. Si ii da seful sa care... Ce ii da? Radu:... ii da... ii da... ii da... pesti. Mami (blocata pentru o secunda, isi revine din surpriza): Pesti?! Ce sa caute pestii pe santier? Auzi la el! Pesti! Ce treaba au aia pe santier? Radu (ezita): Well... well... (si mitraliaza, indignat ca mami nu sesizeaza lucruri atit de evidente): Well, acolo a fost un lac si in lac au fost pesti. Si trebuia sa ii duca de acolo, doar nu era sa construiasca blocul pe ei, nu? Ce te miri asa?! ************** Asa ca, doamnelor, incep sa nu ma mai mir de nimic, ca prea pic de fraiera de fiecare data! [bang] Si va urez o saptamina frumoasa... :) Simonna PS. Valentina, din pacate nu ma vad ajungind la Bucuresti prea curind. Poate la Brasov?! :)

[valentinag]

[cool]e teribil copilul asta. Daca nu ajungi la Bucuresti Simona,inainte sa vii poate imi dai un PM si in functie de timp si bani,poate ajung eu la Brasov. Valentina

[Simonna]

Mami si tati au o masina mare si veche. Cu doua usi. De citava vreme, portiera de la sofer e blocata. In asteptarea momentului in care masina va fi dusa la service, toata familia intra si iese din masina pe aceeasi parte, spre haiul vecinilor. De fiecare data cind coboara din masina, Radu se incapatineaza sa traga de singurul miner viabil si mami se ratoie la el: "Nu mai trage, Bezme! Vrei sa se strice si ala? Sa raminem blocati in masina? Sa n-o mai putem folosi veci? E singura usa disponibila, las-o in pace!" Radu are o masina mica. De plastic. Cu gauri in loc de geamuri. Model "Epoca de Piatra". O cusca de plastic cu volan, care se misca daca soferul da din picioare ca Fred. Si cu o singura portiera. In dreptul soferului. A lui e asa din constructie, a noastra de cind s-a stricat. Asa ca acum avem masini la fel si noi, adultii, si el, copilul. Noi o usa, el o usa. Noi ne strecuram cu greu pe locul soferului, el la fel. Noi, pentru ca sintem comozi si nu ducem masina la reparat, el, pentru ca e prea mare, nu prea mai incape si ar avea nevoie de o masina noua. Deocamdata, nici noua nici lui nu ni se intimpla. Asa ca noi folosim cu consecventa portiera din dreapta, el continua, cu aceeasi consecventa, sa se ingramadeasca in masina lui de jucarie -dar normal, pe portiera din stinga. Si nu-i pasa de vecinii de jos, rotile de plastic uruie pe parchet, clacsonul tipa gituit de minuta soferului de-o schioapa, in portbagajul minuscul se izbesc si salta tot felul de lucruri zgomotoase, kukta fisiie pe foc, televizorul, frigiderul si calculatorul biziie fiecare pe limba lui, pe hol se trintesc usi... Si mami cedeaza pshic si se zborseste la copil: - Radu, mai las-o incolo de masina. Da-te jos! Imediat! Daca mai scoate un singur sunet ii fac vint de pe balcon cu sau fara tine inauntru! Copilul se prinde ca mami e serioasa si da sa iasa din masina. Impinge portiera miniaturala, nimic. Mai impinge o data, degeaba. Se impacienteaza si da cu umarul in portiera. Aiurea! Asa ca mai da o data. Si inca o data. Si, in fine, plasticul cedeaza si Radu iese cu capul inainte din masina. Mami il aduna de pe jos, il scutura si, necrutatoare, prinde momentul si il taxeaza: -Na! Vezi?! Asa-i cu usile de la masina. Daca le blochezi, acolo ramii, inauntru. Crezi ca degeaba iti tot spun eu sa nu mai tragi de minerul de la singura usa care functioneaza la masina noastra? Vezi cum te blochezi? Radu mustaceste, nu zice nimic, asa ca mami se ambaleaza: - Ti-a pierit glasul? Ai inteles acum? Spune, daca se bloca usa aia cum ieseai? Radu tace si studiaza atent desenul din covor. Asa ca mami ii da inainte, doar - doar se lipeste ceva de copil: - Hai, ce taci asa? Spune-mi, cum ieseai? Cum? Ca pe geamuri nu incapi, ca esti prea mare... Cum ieseai daca raminea usa blocata? Radu, tot cu ochii la romburile colorate, se hotaraste sa vorbeasca si zice: -Pai... ieseam eu cumva... Dar mami insista, nu se lasa deloc: - Cum ieseai? Hai, spune, ca mor de curiozitate! Sa aflu si eu cum o sa iesi tu din masina mea cind o sa ramii cu minerul ala in mina! Spui? Spune! Si Radu zimbeste angelic la mami: - Greu, mami, greu! ************************ Epilog? Risul apare in ochii lui mami si in obrajii lui tati. Parintii se ascund in bucatarie, mami da drumul la apa tare - tare, si rid amindoi. Copilul se ingramadeste la loc in masina, rotile uruie pe parchet, vecinii de jos n-au decit sa isi puna dopuri in urechi... La rigoare, ridica mami din umeri in gind, taiem masina aia cu bomfaierul! [bruta] Cu drag, Simonna

[valentinag]

[:-)))][:-)))][:-)))] Valentina