Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Cum v-ati acomodat in tara de adoptie??


Recommended Posts

Cred ca Balzac spunea ca: "cea mai sigura cale de a fi nefericit este sa te intrebi daca esti fericit". Iar eu ii urmez povata... Am trecut si eu prin perioade de depresie. Cu toate astea aveam o situatie, sa zicem, privilegiata: cunosteam franceza, fusesem de mai multe ori in Franta, sotul e francez iar familia lui e grozava, m-a primit foarte bine. I-am bodoganit pe francezi ca sint superficiali in relatiile umane si aveam impresia ca n-o sa am niciodata prieteni ca in România. Si pina la urma am avut ocazia sa cunosc niste oameni fantastici, pe care daca ar fi sa nu-i mai vad i-as regreta la fel de mult ca pe cei lasati in România. Insa, ca sa ajung sa-i cunosc si sa ma fac acceptata a trebuit sa invat ceva: sa invat sa-i cunosc si sa nu ma astept sa reactioneze ca si cum ar fi români. Cineva din Suedia, scuze, n-am retinut numele, spunea ca a invitat niste suedeze la o cafea si a fost surprinsa ca n-a fost invitata si ea la ele. Scuze pentru critica, dar daca asta nu e in traditia lor nu trebuie sa ne miram ca reactioneaza astfel. Eu am invatat sa nu fac niciodata primul pas. Il fac pe al doilea cu placere, dar nu pe primul.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 157
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Marox,eu scriam despre invitatul la cafea.Era numai un exemplu,fara sa aiba mare importanta.Si tocmai..asta e buba.Au obiceiul sa se invite la cafea....!in fine.. Nu ma astept sa reactioneze ca niste romani,nu le cer nimic ,decit sa ma respecte ca om si sa nu ma trateze ca pe un "second hand".
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Rayuela,poate ar fi mai bine sa nu mai despici atata firul in patru,adica daca omul iti zambeste pe strada sa nu te mai intrebi daca o face in mod prefacut sau chiar asa simte,nu stiu,relaxeaza-te si incearca sa abordezi situatia mai cu optimim si sa-ti schimbi un pic mentalitatea.asa cum bine a spus cineva,fiecare popor are obiceiurile lui si chiar daca sint in contradictie cu regulile de bun simt pe care le stim noi de la mama de acasa nu inseamna ca are cineva ceva cu noi.Si eu la inceput eram intrebata daca noi avem drumuri in Romania sau daca avem"fish and chips"(mancarea traditionala a englezilor) si nu m-am suparat,cu zambetul pe buze le-am explicat ce inseamna Roamnia,cu bune si rele,le-am arata poze si casete video cu Rom si oamenii au fost incantati.Eu oricum cred ca adaptarea intr-o tara straina tine foarte mult si de cat de mult ai vrut sa pleci din Romania.Eu una intotdeauna asta am visat,in Romania nu m-am simtit 'acasa" niciodata si acum dupa un an si jumatate de NZ spun cu mana pe inima ca asta este casa mea(desi a fost mult mai greu decat ne-am asteptat) si am noroc ca sotul meu gandeste la fel.Sora mea traieste in Washington si pentru ea procesul de adaptare a fost mult mai greu,ea de la inceput nu prea a vrut sa plece. Oana
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

V-am citit si eu mesajele si inteleg ca cei din America sau Canada s-au acomodat mai usor cu viata in afara Romaniei decat cei din Europa. Eu, de exemplu, pot spune ca imi place orasul in care locuiesc si-mi place tara. Este adevarat ca nu mi-am facut pana acum atat de multi prieteni cati am in Romania. Si oricat de trist este ca m-am despartit de rude si de vechii si foarte bunii prieteni, pot spune ca sunt fericita langa sot, privind cum creste fetita noasta si sunt multumita ca pot auzi glasurile celor dragi de cate ori simt nevoia. Cat am trait in Romania ieseam foarte des cu prietenii la terase, restaurante, cofetarii, cinematografe, sau oriunde aveam chef de cate ori am avut placere sa ies. Si aici am fost cu sotul meu si cativa prieteni insa mult mai rar pentru ca nici nu am simtit nevoia de mai mult. In Romania fumam mult. Aici am reusit sa ma las. In schimb am regasit placeri de mult uitate: am mers cu bicicleta [bicla] prima data dupa 20 de ani! Si cat de placut este sa te plimbi prin padure sau pe langa o apa pe o pista perfect amenajata si intretinuta si sa vezi biciclind cate o familie intreaga cu 3 copii mai marisori si unul mic in scaunel in spatele unui parinte; sau cand vezi o doamna cu par alb, subtire, depasindu-te plina de energie la deal ( [:D] ); sau chiar cand depasesti o tanara care are probabil de trei ori greutatea ta dar da din pedale fara complexe. Imi place atitudinea lor. Deasemenea imi place politetea celor de aici, chiar daca pare uneori exagerata. Ii lovesti din greseala intr-un magazin si tot ei isi cer scuze, inainte sa apuci tu sa spui ceva. Si (culmea) nu o fac ironic! Auzisem ca nu "se poarta" pe aici ca barbatii sa deschida usile la femei cand intra/ies dintr-o cladire sau magazin. Nu am avut ocazia sa vad asta pe propria piele pentru ca acum ma plimb cu caruciorul depa mine. Nu numai ca mi se tine usa oriunde merg, dar asta o fac si femei la 70 de ani, si copii de 4-5 anisori (indemnati cu cate un zambet de catre unul din parinti), ba chiar o doamna intr-un caruzior electric de handicapat s-a dat de-o parte ca sa-mi faca mie loc prima sa ma sui cu carutul intr-un lift in Mall. Astea sunt cateva exemple. Am mai remarcat ca aproape toata lumea incearca sa intre in vorba cand te vad cu un bebel si toti sunt super-amabili. NU vreau sa spun prin asta ca in Romania nu sunt oameni amabili si civilizati! Din pacate insa, sunt si foarte multi care fie nu mai au rabdare cu cei de alaturi, fie sunt prea stresssati de viata grea de zi cu zi si nu mai dau atentie la micile detalii care ne fac viata mai luminoasa. Fetele din Europa: sunt convinsa ca acolo unde locuiti sunt locuri foarte frumoase de vizitat. Sunt convinsa ca ati pastrat legaturi apropiate cu rudele si prietenii din Romania. Suportul lor moral inseamna foarte mult. In plus, eu mi-as permite sa spun ca voi aveti un mare avantaj: sunteti aproape de tara. Daca vreti, va puteti urca si in masina si in "cateva" ore puteti ajunge in tara. Ceea ce de aici, de unde sunt eu, e MUUUUUUULT mai greu de realizat [:D]. Numai bine la toata lumea! Laura http://photos.yahoo.com/laura00ro
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Adana, vreau sa te intreb doar ceva!!Tu traiesti printre suedezi sau printre imigranti??Esti casatorita (sau stai sambo) cu un roman sau cu un suedez??In afara de profesori, mai cunosti si alti suedezi??Vorbesc de persoane mai apropiate:prieteni sau daca sotul tau e suedez, prieteni de-ai sotului, surori si neamuri apropiate de-ale lui cu care sa intri des in contact si pe care sa nu-i cunosti doar la suprafata!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

dragele mele, pai sa va spun si eu o poveste comparativ cu Romania: in Romania am circulat numai cu autobuzul, troleul, tramvaiul, metroul.... Intotdeauna oamenii asteptau f nervosi in statie cand autobuzul de ex nu aparea la timp si daca aparea unul dar nu oprea din motive de preaplin, oamenii injurau, scuipau in urma lui si l-ar fi linsat pe sofer daca l-ar fi prins.... si se ingramadeau care sa urce primul! ba in Bucuresti am vazut o batranica care s-a urcat in autobuz si soferul a pornit si a prins-o cu usa...ea a inceput sa tipe, din mers soferul a deschis usa, batranica s-a strecurat zglobie inauntru si a zis spre marea mea mirare: Multumesc muica! adica ce multumesc? multumesc ca nu m-ai lasat la 70 de ani sa calatoresc prinsa cu usa? e fara cuvinte.... aici am stat in statie, oamenii din jur, de regula de culoare stau relaxati si linistiti si desi de multe ori au mutre dubioase, sunt f prietenosi si daca le dai voie intra f politicos in discutie cu tine, daca vreun autobuz intarzie sau nu opreste nici nu clipesc (eu din reflex si traditie romaneasca incepeam sa ma agit....)....cand e vreun handicapat cu caruciorul soferul opreste, da drumul la o scarita speciala si il ajuta sa se urce in timp ce toti calatorii stau linistiti si plini de respect si 10 minute...., unde mai pui ca poti cobora unde ai tu chef, sunt statii tot la cativa m.... iara in legatura cu comparatiile cu tiganii: noi romanii oare nu suntem rasisti pt ca ne deranjeaza ca suntem comparati cu etnia tiganilor?, nu am nimic pro sau contra dansilor, am cunoscut si intelectuali si pedanti tigani si si mi-a furat o poseta o tiganca murdara si ghicitoare ce si vorbea tare spurcat..., ce vreau eu sa zic este ca nu trebuie sa ne sara mustarul daca suntem comparati cu ei, chiar daca comparatia are sens negativ si conotatii rasiste... Romania pot sa zic ca imi place fara oamenii barfitori si invidiosi si fara suferinta si nedreptate si fara coruptie, e cea mai frumoasa si pitoreasca tara ce am vazut-o pana acum, imi e dor de ea doar acolo m-am nascut, am si oameni dragi acolo (mai ales bunica mea care m-a avut aproape mereu alaturi), insa am suferit f mult acolo, prea multi au fost f rai si cruzi cu mine in Romania, m-am saturat de generatiile de sacrificiu si de fudulia prostilor cu bani...m-am saturat de barfe care fac f mult rau si de fete obosite si triste si fara chef de viata, de durerea care intampina orice efort, de lipsa de apreciere a muncii facute din inima... Nu mai vorbesc de batranii pensionari care cersesc pe strada, de o bunicuta care mi-a zis ca imi multumeste ca vorbesc cu ea, vorbea singura pe strada, caci nu a mai vorbit nimeni cu ea de 10 ani...de un batran alcoolic care zacea pe strada in Cluj si nimeni nu chema salvarea pt ca ziceau ca poate ca e beat... si in SUA daca esti homeless, nu te mai angajeaza nimeni, creditul conteaza f mult aicea si trebuie sa ai domiciliu undeva ca sa te angajezi si culmea ca sa primesti ajutor "social", ajutor social nu se da de la stat ci sunt unele organizatii sponzorizate care fac asta si eventual statul (de ex California sau Ohio...) au niste programe, insa e destul de greu sa te califici, dar te ajuta oamenii din jurul tau cu tot ce pot, chiar si cu bani! deci SUA la capitolul protectie sociala sta mai prost ca Romania, sunt si functionari care iti scot peri albi (dar nu din rautate ci din prostie fac incurcaturi), dar mie mi se pare cu toate astea o tara f potrivita pt a imigra.... nu zic ca toti oamenii sunt rai in Romania, dovada ca nu e asa e tocmai acest forum deosebit, unde am vazut f mult bun-simt si bunavointa si prietenie si suflete bune si generoase! pupici, sper ca nu am suparat pe nimeni prin cele scrise dar asa simt eu si de aceea poate pt ca eu ma simt mai bine in "exil".... allya si alex-dinu (28 oct 2003) http://community.webshots.com/user/allyalex
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

pentru mate:esti de putina vreme in strainatate,esti intr-o tara mai mult sau mai putin formata din imigranti.Asa ca trasul de urechi si lectia "schimba-ti mentalitatea" nu tine.Sint de prea multi ani plecata,am prea multa experienta la activ,ca sa mai accept clishee de genul asta. Si inca ceva.Se pare ca eu si Idora nu ne-am facut bine intelese.Nu face nici una dintre noi apologia Romaniei,nu vad de ce sare lumea oparita,cu exemple:STIM CUM E IN ROMANIA!!! Si tot pentru mate:daca nu as despica firul in patru,daca nu as deschide ochii,sa vad ce se intimpla in jurul meu,sa inteleg oamenii,mentalitatea lor,comportamentul,diferentele de cultura,etc....as fi un om inchis cu singura perspectiva :cea a propriului buric!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
Originally posted by Rayuela
Procesul de "acomodare" sau "integrare" depinde foarte mult de structura si personalitatea fiecaruia, de asteptarile pe care le-a avut in ceea ce priveste tara de adoptie, si de ce i s-a intâmplat in primele luni sau primii ani de stat acolo. Sincer nu cred ca se poate generaliza nici de o parte nici de alta. Fiecare natie pe pãmântul ãsta e difeirtã. Slava Celui De Sus, nu suntem toti la fel. Obiceiurile unora sau altora pot pãrea altora ciudate, comportamentul rece si/sau neprimitor. Mai jos sunt câteva fragmente din cartea "The road to Auschwitz" de Hedi Fried, nãscutã la Sighet, trecuta prin 3 lagãre de concentrare si scãpata ca prin minune. Prin eforturile Crucii Rosii a junsa in Suedia unde traieste si acum.
quote:
Curious citizens of Malmö crowded round the school fence and stared at us with though we were from Mars. Their faces expressed pity blended with mistrust.
quote:
I passed a lilach bush whose boughs overhung the fence, and pulled off a branch. Ingrid looked at me in disapproval and said warningly: 'One doesn't do such things in Sweden'
quote:
.. I had left our quarters without permission. One doesn't do such things in Sweden, I was reminded again. If I was to stay in this country, it was made clear, I would do well to respect its laws.
Eu unul, dupã zece ani de Canada, nu pot pretinde cã inteleg totul. Dar încerc. Si cred cã este esential sa intelegem societatea in care ne "aciuim", caci fara de asta nu suntem decât ca niste culturi de microbi pe o "placintã de culturã". Sper ca nu v-am suparat prea tare. Numai de bine, Doamnelor si Domnilor.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

pt Idora afla ca eu sint Casatorita cu un roman si nu locuiesc printre imigranti ci locuiesc si traiescp rintre suedezi la servici majoritatea colegelor sint suedeze la scoala idem asa ca nu pot sa spun ca locuiesc printre imigranti si am si citeva prietente suedeze cu care ies in oras la o pizza sau la o cafea eu am impresia ca voi despikati firul in patru eu nu ma gindesc de ce imi zimbesc suedezii sau de ce sint asa de amabil pot spune ca la servici o babutza a zis ca vrea sa-mi cumpere flori pt ca sint amabila si duktiga dar am refuzat:Colegele au spus ca babutza e foarte severa si nu spune la multa lume asa ceva In concluzie eu sint foarte multumita de viata de aici si de prieteni pt ca nici in romania nu era mai bine spre exemplu de cind sint aici nici una dintre prietene nu mi-a scris o scrisoare sau vre-un mail de telefon nici nu mai vb cu toate ca eu le-am scris si mailuri si scrisori si atunci pt ce sa pling dupa romania in care toata lumea e invidioasa si birfitoare pe viata ta adana
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Adana,daca tie iti place aici si te-ai adaptat iar suedezii cu care te intalnesti sunt de treaba e foarte bine!! Eu nu te invidiez, poate ca esti mai norocoasa!!Eu nu am avut norocul asta, am patit si am vazut prea multe aici, inca de cand am venit, asa ca nu pot sa spun la fel!Cred ca ai citit si tu cate ceva din cate mi s-au intamplat si e doar o mica parte!!Asa ca eu am cunoscut cam doar partea negativa a suedezilor!! In privinta prietenilor din Romania eu nu am de ce sa ma plang!Noi corespondam, mai vorbim pe chat asa ca le cam duc dorul!!Am prieteni adevarati care tin la mine oricat de departe as fi si asta-i inca o dovada ca reuseasc sa cunosc bine caracterul omului inainte de a mi-l face prieten!!Si sa stii ca am multi prieteni!!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...