Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Un "cosmar ciudat"


Recommended Posts

De cand eram mica, am un cosmar care ma inspaimanta de fiecare data. Nu il am in fiecare noapte, dar destul de des. Parca acum s-a mai rarit, dar tot exista. O sa incerc sa va explic in ce consta, desi e greu, ca nu pot nici eu sa-mi dau seama. In timp ce dorm, dar uneori fiind chiar treaza, mai rar, incercand sa adorm, ma cuprinde o stare ciudata. Adica, simt ca ma scufund, ca ma inec...sunt intr-un fel de plasma, ceva, care tot creste, si simt cum imi acopera gura, nasul...cand devine insuportabil, ma trezesc, dar senzatia ramane. Trebuie sa ma dau jos din pat, sa ma plimb putin, sa fac ceva ca sa uit, si apoi sa incerc iar sa adorm. Ma sperie, mai ales cand se intampla fiind treaza, ca in noaptea asta. E ora 3, iar eu nu pot dormi. Cum inchid ochii, simt ca ma cuprinde, ca nu am scapare. Are cineva vreo idee ce este si cum pot scapa de aceasta "stare"? Ancuta & Martijn, (24.10.2003) http://community.webshots.com/user/Busch_family
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 19
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Draga Ancuta, Si eu, cand eram mica, am avut intr-o perioada un cosmar care se repeta, eram intr-o sala de teatru goala, pe unul dintre culoare, si simteam din spate o forta, ceva care parca suctiona aerul, care ma urmarea, era "moartea" si eu incercam sa fug, dar imi miscam picioarele din ce in ce mai greu, si forta se apropia, in momentul in care era sa ma ajunga ma trezeam. Ajunsese sa ma obsedeze, mi-era frica sa ma culc ca ma gandeam ca iar o sa am cosmarul, si de ce ma gandeam mai mult si mi-era mai frica, de aia revenea.. S-a oprit la un moment dat, si faptul ca m-am gandit din ce in ce mai putin la acest cosmar atunci cand eram treaza cred ca a ajutat. E foarte posibil sa aiba legatura cu ceva din viata ta, poate ai o angoasa, o teama care se reflecta in acest cosmar. Daca nu poti sa nu te mai gandesti la el, incearca sa analizezi daca exista o astfel de teama intensa in viata ta, de ce ti-e frica si explica-ti, rational, ca orice ar fi nu vei ajunge intr-o situatie fara iesire, ca exista o iesire. Daca ai convingerea ca este asa, cred ca asta te va ajuta sa scapi si de cosmar. [pup] Lai
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Lai, poate ca ai dreptate. Dar la mine, angoasa pe care o am, nu cred ca va trece vreodata. Este vorba de frica de moarte, pe care o am cam de la 4 ani, cand am constientizat realitatea. Problema este ca nu vad scapare, dar in fine, asta ar fi alt subiect. Mi-e groaza sa imi amintesc acum ce se petrece in mintea mea. Julie, ce este apneea? Recunosc, nu am auzit acest cuvant pana acum. Ancuta & Martijn, (24.10.2003) http://community.webshots.com/user/Busch_family
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

@ancuta06, acea senazatie ca ma sufund, uneori cand sunt la granita dintre treaz si somn, o am si eu..doar ca pt. mine este foarte linistitoare. Uneori simt ca ma scufund, alteori ca ma ridic incet, deschid adeseam ochii sa fiu sigura ca "visez". si sunt constienta de senzatie. Dar cum am mai spus pt. mine este linistitoare, mai ales cand se nimereste sa ma "ridic" atunci simt de parca cineva de sus imi ridica toate gandurile/greutatiele/oboseala de pe umeri/mine si raman asa usoara, libera. si daca tot suntem la vise si "sf" [:)], la capitolul vise am 2 nelamuriri: 1. am un vis de cand sunt copil, cu un bivol negru....in casa la niste unchi foarte indepartati, realitatea a fost asa: "....prima data (si ultima) cand am fost la ei in casa/curte a foat inmormantarea lui, ...tot atunci am iesit pe strada...caci copil fiind, ma impresiona seara cand veneau vitele de la pascut, si in acea cireada de vite am vazut si bivoli negrii!..." acum visul:..." sunt la ei in curte, vin vitele, intra un bivol si incepe sa fuga dupa mine, intru speriata in casa si ma ascund dupa usa, si ii vad coarnele cum intra prin usa..../ eu ma visez acolo copil" 2. la acelasi vis, chiar daca nu se mai repeda asa de des....in ultimul timp am continuare. Adica pana acum ceva timp, ma trezeam cand urlam in vis de frica, atunci cand vedeam coarnele, acum visul cu fiecare noapte are continuare, vad persoane noi, eu nu mai urlu...am jauns pana in faza in care iau o secure si incerc sa il lovesc, ma ataca si pe mine dar si pe altii.... iar la faza de sf: am o senzatie ciudata treaza fiind: stau in pat la tv, pe scaun egal unde, dar deobicei asezata...si simt cum ceva ma apasa( de ex. umar sau piept) si vreau sa ma ridica si efectiv nu pot, simt in acel moment si mai tare forta aceea. cu cat ma chinui mai tare sa ma ridic cu ata simt durerea si mai tare. ultima faza e cand simt acea apasare/povara in tot corpul..apoi cum se desprinde si se ridica dupa care simt o usurare. Senzatia ceea de usurare e chiar placuta. Adica parca esti liber, nu stiu exact cum sa explic. toat acest proces dureaza cca. 5 min. P.S. Na, ca v-am facut acum capul calendar[:I]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ciao Ancuta06! Esti singura? Nu ai impartasit cu nimeni apropiat cosmarul tau? sau mai bine zis spaima ta? o porti din copilarie si nu te-ai debarasat de ea: esti matura acum si nu trebuie sati mai fie teama de nimic necunoscut, ai alte responsabilitati acum; esti fata mare, ce te mai framanta la varsta asta? Sau inca nu ai depasit hotarul viselor de cel al responsabilitatilor? Cred ca tre sa cauti raspunsul adanc in copilarie la cei apropiati tie la momentul respectiv. Atunci ai pierdut pe cineva drag si nu poti accepta nici acum DE CE!!! Cred ca e timpul sa iti infrunti durerea. Succes, Nic!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Si eu am avut probleme cu cosmarurile in copilarie. Nu ar fi rau sa vorbesti cu un medic specialist. Eu am rezolvat-o mergang pe doua cai. Nu se repeta unul singur (se mai repetau unele)dar oricum aveam destul de des cate unul.Am vorbit (nu mai stiu exact cat timp, cred ca in jur de 1 an)cu un doctor psiholog, care m-a ajutat sa imi las creierasul sa se odihneasca noaptea si sa nu se mai gandeasvca la problemele din timpul zilei. Iar diriginta de la liceu (cu care vorbise mama intamplator) m-a sfatuit sa fac o scurta rugaciune inainte de culcare. Mi-au folosit ambele cai foarte mult. Acum urmez un master, lucrez 8-9 ore pe zi, sunt casatorita si gravida in luna a 5-a, si nu am mai avut vre-un cosmar de ani de zile. Si sa ai incredere ca se va rezolva. Au avut unii si probleme mai grave si au scapat de ele. Numai bine, Monica
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Buna Ancuta, Sunt de parere ca ar trebui sa consulti un psiholog, te poate ajuta sa scapi dupa cateva sedinte de terapie. Cunosc persoane care au procedat in felul asta si a dat rezultat 100%. Am avut o problema asemanatoare si in urma cu 12 ani a incetat ca prin miracol. Visam cam la saptamana un barbat solid, inalt, cu barba si mustata. De altfel un barbat bine, cu par negru si pielea alba...un contrast infiorator in vis. Acel barbat ma urmarea in somn si niciodata nu vorbea. Era ca o regula parca sa-mi zambeasca si ma speria igrozitor. N-am simtit niciodata in relitate o senzatie ca aceea. Visul se repeta matematic la saptamana si parca mereu era acelasi. Imi propusesem sa-l intreb in somn ce vrea de la mine, dar n-am mai apucat... Ma intorceam de la scoala cu autobuzul, aceeasi inghesuiala si ce crezi? In fata mea la cativa metri il vad pe-acel barbat pe care il visasem ani de zile, era identic... am simtit ca mi se reteaza picioarele de la genunchi cand m-a privit insistent perioada dintre 2 statii si mi-a zambit cu dintii aceia albi si mari. Am coborat din autobuz tremurand si ma intrebam daca nu cumva dorm si e doar un vis. Era real si multumita acelor minute ingrozitoare dinte statii am scapat de cosmar, de atunci nu l-am mai visat niciodata, doar imaginea chipului lui il mai am inca bine memorat. Iti doresc sa gasesti si tu o cale sa scapi de cosmar. Imbratisari cat cuprinde... Ana[gravi] 17 saptamani Ana Burtch
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...