o Doamna

[cataghe]

Conchita,[flo] Pupici multi, Catalina. This is the first day of the rest of my life!

[tuchi]

Jos palaria!

[Arhistefy]

Multumim!!![flo][flo][flo] Cu drag, Mihaela

[virgiL]

frumos,dar trist...![flo] virginia

[acina]

Mda...ce sa zic...[flo] Anca

[voljena]

doar un gand... daca nu ar fi avut proprietati de recuperat ar mai fi crezut in himera revolutiei din '89?...

[Miguelle]

E foarte frumos, Conchita, multumesc.[flo] Nici nu stiam pana acum ca exista Marie Rose Mociornita.

[cataghe]

Voljena, te rog sa ma... am vrut sa zic "asculti", dar de fapt "citesti" - numai o clipa. Proprietatile lui Marie Rose Mociornita sunt in acelasi timp radacinile ei. Poate ca daca nu ar fi avut radacini, nu s-ar fi intors, poate ca s-ar fi intors oricum, nu asta este important. Proprietatile familiei ei, confiscate de comunisti, sunt viata si sudoarea stramosilor ei. Cinste ei ca le respecta si ca vrea sa le intoarca acolo unde le este locul, adica la proprietarii de drept. Au fost o gramada de oameni ale caror vieti au fost nivelate, distruse, amputate, ciopirtite, schingiuite de regimul comunist. Hai sa incercam un pic sa ne punem in locul lor. Muncesti o viata intreaga pentru ceva si la un moment dat vine cineva si iti ia totul, te eticheteaza ca dusman al poporului, te baga in puscarie, iti da copiii afara din scoala, pentru simplul motiv ca nu ai vrut sa abdici de la a sustine o normalitate pe care acum ne chinuim din rasputeri s-o restabilim. Cu ce au gresit acesti oameni? Cu ce gresesc acum copiii sau nepotii lor ca vin sa revendice ceea ce li se cuvine, caci presupun ca strabunii lor au muncit pentru ei si ai lor, si nu pentru nu stiu care primarie sau nu stiu care banca sau nu stiu care straini care si-au asumat bunurile lor si si le-au impartit dupa bunul lor plac. Ca acesti urmasi doresc bunurile cu pricina, valorile materiale in sine, probabil ca este asa si eu una nu am nimic de comentat in acest sens, este si normal sa le doreasca, pentru ca sunt ale lor! Dar eu cred ca oamenii astia mai vor ceva, vor o reparatie morala care se cuvine familiei lor, bunicilor lor morti pe la canal sau prin beciurile securitatii, parintilor lor umiliti si fortati sa traiasca in exil, marcati pe veci de "atingerea" aripii hidoase a unui regim absurd, a carui amintire i-a terorizat, probabil, toata viata. Poate e bine sa ne gindim si la asta. Fara urma de resentimente sau rea intentie, Catalina. This is the first day of the rest of my life!

[lena]

Iarasi m-a uimit o femeie si mai mult...aceasta femeie este o romanca!!! [flo] Conchita Lena

[oana cretu]

Are o mentalitate pe care sper sa o aiba intreg poporul roman in cativa ani...Si sunt de acord cu catalina...Si eu, si tu si oricine care ar fi avut proprietati ne-am fi intors pentru ele, pentru ca, au muncit familiile noastre pentru noi, nu pentru a apartine altora...Si tu, daca ai munci pentru o casa si ai sti ca acces la ea nu au copiii tai, ci de straini, nu cred ca nu ai regreta anii de munca...Si sa va mai zic ceva, apropos de asta...Am intalnit aici un evreu roman foarte bogat, care a plecat din Ro cand avea 6 ani, cand parintii lui au trebuit sa fuga, stiti cum era situatia evreilor acum 40 ani...Si ca, majoritatea evreilor si-au lasat casele, averile, tot, numai pentru a-si salva vietile. Si au fugit in tara lor, in Israel. Si mi-a spus ca, desi are case mari in Romania, ar putea sa se intoarca sa si le recupereze, caci sunt dreptul lor, ii este sila de ceea ce este acum in Romania, administratie, mentalitati, viata mizera, si ii este frica sa se intoarca sa vada ce a lasat cand era copilas, pentru ca totul s-a schimbat...Asta este ceea ce mi-a povestit un evreu roman, care vorbeste romaneste foarte putin, dar care sufera ca a trebuit sa plece de acolo unde acum nu mai este acea tara care o stia el... Va pup! Merçi, Catalina![flo] oana-cannes "Si maine mai este o zi..."