Scrisori pentru Lucia

[adrianangi]

Scrisoarea ei o gasiti la http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=22022 I-am scris, i-am trimis toate raspunsurile poastate la acest subiect si ieri mi-a raspuns Lucia... Am primit o scisoare de patru pagini, care incepe cu "iti multumesc ca existi"... Mi-a trimis si o poza de-a fetitei. Un ingeras care ride cu toata fata, intr-un patut plin cu jucarii de plus, cu o "basmaluta cu zulufi blonzi"... Era februarie 2003, incepuse deja chimiotrerapia. Din nou am inceput sa pling citind scrisoarea..., mi-e mila de ea, infinit de multa... Sotul ei e un tip interiorizat, care refuza sa vorbeasca despre unicul lor copil. Locuiau, toti trei, la socrii Luciei si, ani de zile, ea s-a rugat la Dumnezeu pentru o casa. Niciodata, spune ea, pentru sanatate. I se parea ca o are pe toata si nu mai e nevoie. Cind Ana Viviana, ingerasul ei, s-a imbolnavit, a trebuit sa se zbata singura in incercarea de a o salva. Nici sotul, nici socrii nu au fost linga ea moral sau material, atita cit s-ar fi asteptat Lucia. "Am cersit, spune ea, pentru a-mi salva copilul". A cersit mila lumii, i-a aparut un anunt in ziar si un domn din canada, impresionat de poveste, s-a oferit sa o ajute... A fost prea tirziu. Nu o sa va transcriu pasajele din scrisoare care mi-au sfisiat inima, cum s-a stins in spital, cit a suferit.Doar atit: " vara trecuta stateam amindoua de vorba, "ca fetele", cum ii placea ei sa spuna. "Mami, Dumnezeu nu vrea ca eu sa ma fac mare", mi-a zis, privind cerul. Am imbratisat-o si i-am zis ca voi fi intotdeauna linga ea. Imi spunea ca are trei prieteni invizibili care o insotesc peste tot. Doar ea ii vedea si le vorbea. Aveau nume ciudate. Ulterior, mama a visat-o asa cum era ea inainte de a se imbolnavi, cu amindoi ochisorii, cu parul lung, fluturind pe spate, alerga fericita pe o alee unde o asteptau trei fetite". Mama Vivianei este insa un om singur. Pe ea n-a asteapta nimeni, nici unde... De sotul ei s-a instrainat si singurul sens al vietii e drumul zilnic catre cimitir. Lucreaza in provincie, la un institut de cercetare aproape falimentar... Nu poate intra pe internet, caci nu are calculator. Si nici nu-i mai sta gindul la asa ceva... Dar va rog, va rog din tot sufletul, va rog asa cum ingerasul Viviana ar face-o, haideti sa o ajutam! Scrisorile primite sunt ca un medicament pentru ea. Caci, cind oamenii apropiati ei nu-i impartasesc durerea, compasiunea strainilor e un usor calmant. Haideti sa-i scriem... Citeva rinduri, o vorba buna, o incurajare, orice! E ca inecatul care asteapta sa vada un pai la suprafata apei... ARE NEVOIE DE NOI, FETELOR! Suferinta ei e cumplita, sa n-o lasam singura! Va rog.... Adresa ei este GEORGESCU LUCIA - str. Baiculesti nr. 19, sc. B, ap. 72, et. 7, sector 1, Bucuresti, cod 013191 PS. Cer iertare moderatorilor ca am postat un nou anunt, dar, desi este acelasi subiect, sunt alte informatii. Va multumesc pentru intelegere! "Nu exista dragoste.Exista doar dovezi de dragoste" Jean Cocteau

[oana cretu]

[flo][flo][flo][flo] Adrianangi pentru tine!!! Intr-adevar, este un miracol atunci cand pierzi pe cineva drag si primesti niste cuvinte de la persoane pe care nu le cunosti, dar care sunt cu sufletul alaturi de tine! Eu am trait acest sentiment aici, pe forum, si va pot spune ca nu credeam ca te ajuta asa mult...Si totusi...este un miracol!!! Va pup! oana-cannes "Si maine mai este o zi..."

[alinamoro]

Adrianangi esti extraordinara in ceea ce faci pentru Lucia.[flo] Am plans cand am citit ce ne-ai scris despre ea,mai ales faptul ca nici sotul ei nu o sprijina din punct de vedere moral si ar avea atata nevoie. Ce mult sufera aceasta femeie![q][q][q] Am notat adresa ei. Mai spune-ne despre ea cand iti mai scrie. alina

[aalexia]

[flo][flo][flo] Ai facut un gest frumos.Este minunat ceea ce faci! aprilutza

[Tana]

Draga Adriana esti minunata ,ma impresionat mult aceasta poveste si ideea ta este grozava.Am notat adresa si voi ruga cit mai multe persoane sa ii scrie citeva cuvinte .Sper din suflet ca rugamintea ta sa fie auzita de cit mai multa lume. Cu drag Tana[pup]

[Anina_n]

Adriana, felicitari pentru ceea ce faci ! [flo] Nu prea exista vorbe de consolare pentru o asa mare durere, dar putem scrie cateva cuvinte de mangaiere, de incurajare pentru o mamica ramasa fara copilasul ei mult iubit. Ii suntem alaturi cu gandul si sufletul ! Sa-i dea Bunul Dumnezeu sanatate si putere pentru a merge mai departe in viata ! [ruga] Nina & [copil] Nina-Cristina (2 ani in ianuarie) http://www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina

[adrianangi]

Fetelor, va multumesc pentru cuvintele frumoase, dar va rog sa ma credeti, chiar nu am facut nimic! Ii duc doar plinsul mai departe, ca lumea sa o auda, incerc sa ii alin durerea si ma doare sa stiu ca nu pot si ca nu e drept ca ea sa se opreasca din plins, macar pentru o secunda, uitindu-o pe Viviana... As face ceva daca i-as putea da macar pentru cinci minute copilul inapoi, of, Doamne!, ce bine ar fi! Dar asta nici Dumnezeu n-o mai poate face... Iar daca as scrie in pustiu si voi nu ati citi si nu ati raspunde, ar fi in zadar. Cred ca Luciei numai Dumnezeu ii mai poate intinde o mina de ajutor, cred din tot sufletul ca doar El ii va lumina viata. Pina atunci, haideti sa o mentinem pe linia de plutire, sa o ajutam asa cum ne-am dori sa fim ajutate daca vreodata, Doamne fereste, ne-ar ingropa vreo nenorocire... Va multumesc ca existati! - de fapt asta a vrut Lucia sa spuna citind mesajele voastre... "Nu exista dragoste.Exista doar dovezi de dragoste" Jean Cocteau

[alinamoro]

Nu exista posibilitatea sa mai aiba un copil,poate ar fi singurul lucru care ar putea s-o mangaie in suferinta ei mare. alina

[monica]

quote:

---

Originally posted by adrianangi
Fetelor, va multumesc pentru cuvintele frumoase, dar va rog sa ma credeti, chiar nu am facut nimic! Ii duc doar plinsul mai departe, ca lumea sa o auda, incerc sa ii alin durerea si ma doare sa stiu ca nu pot si ca nu e drept ca ea sa se opreasca din plins, macar pentru o secunda, uitindu-o pe Viviana... As face ceva daca i-as putea da macar pentru cinci minute copilul inapoi, of, Doamne!, ce bine ar fi! Dar asta nici Dumnezeu n-o mai poate face... Iar daca as scrie in pustiu si voi nu ati citi si nu ati raspunde, ar fi in zadar. Cred ca Luciei numai Dumnezeu ii mai poate intinde o mina de ajutor, cred din tot sufletul ca doar El ii va lumina viata. Pina atunci, haideti sa o mentinem pe linia de plutire, sa o ajutam asa cum ne-am dori sa fim ajutate daca vreodata, Doamne fereste, ne-ar ingropa vreo nenorocire... Va multumesc ca existati! - de fapt asta a vrut Lucia sa spuna citind mesajele voastre... "Nu exista dragoste.Exista doar dovezi de dragoste" Jean Cocteau

---

Adriana, ma gândeam si zilele trecute citind ce ai scris si azi iar mi-a venit în minte: n-am putea s-o invitam pe Lucia la una din întâlnirile noastre? Sau chiar sa ieshim special sa ne întâlnim cu ea? Crezi ca i-ar face bine? Ma gândesc ca ar mai vedea fetze noi, am mai sta de vorba...poate am reushi cumva s-o mai scoatem din starea asta. Nici prin coltzul mintzii nu-mi trece ca am putea noi sa-i alinam durerea, dar poate ar ajuta-o sa iasa cu noi...Mai ales ca înteleg ca nu prea are sprijin moral de nici unde... Monica "La sagesse, c'est d'avoir des rêves suffisamment grands pour ne pas les perdre de vue lorsqu'on les poursuit."

[Arhistefy]

Sunt alaturi de voi. Ii scriu chiar astazi, Doamne, sper sa o pot ajuta cat de putin. Ii va mai scrie o prietena de a mea care a trecut prin asa ceva, si-a pierdut fata la 22 de ani. Cumplit de greu de alinat o asemenea durere... Cu drag, Mihaela