Dragostea mea fata de Romania e oarba!

[nelia]

[neand] Cornelia, mamica Agatei

[Aliada]

Catalina sa stii ca a te muta dintr-un oras in altul in aceeasi tara e cu totul alta mancare de peste ,cum se spune,cu a te muta dintr-o tara in alta.Si ti-o spun din experienta nu de alta. Cand am ales sa-mi urmez sotul, a fost fara doar si poate cea mai mare decizie din viata mea si a fost facuta cu multa greutate si teama in suflet.Teama de necunoaterea tarii unde urma sa traiesc si constienta fiind ca afara de sotul meu si noua familie nu am pe nimeni.Am pus intr-o palma posibilitatea de a trai departe de tara si de tot ce mi-a fost drag(si-mi va fi in continuare) si in cealalta posibilitatea de a nu-l mai vedea pe omul de care eram indragostita.Cea de a doua posibilitate m-a lasat fara aer!A trebuit sa-mi urmez inima si sa-mi dau seama ca viata merge inainte si eu va trebui sa pasesc intr-o noua etapa,aceea de a-mi cladi propria familie chiar daca soarta a vrut sa ma arunce atat de departe de radacini. Nu ma intelege gresit,nu vreau sa ma vait ca nu mi-e bine si nu vreau sa acuz pe nimeni de alegerea pe care eu am facut-o!Ar fi de-a dreptul absurd!Ii dadeam doar dreptate Oanei ca dorul de casa nu se va stinge. Aliada

[Idora]

Oana te inteleg perfect!!Dorul de tara mie nu mi se va stinge niciodata.Acelasi lucru l-am patit si eu.Mi-am urmat prietenul, cu toate ca nu ma atragea ideea emigrarii.Am ales intre familie si el.Din fericire insa, el iubeste Romania si e foarte incantat de orasul meu,asa ca in viitor (si eu sper sa fie cat mai curand)o sa ne mutam inapoi la mine acasa, in Romania.E dispus sa traiasca in tara despre care auzea doar lucruri rele si avea o parere proasta dar de care,dupa ce a venit prima data a fost pur si simplu indragostit iremediabil[:)]Pentru el orasul meu si Romania inseamna acasa[bis]

[cataghe]

Aliada, felul tau de abordare a problemei imi este oricum mult mai accesibil. Este clar ca iti e dor de persoane si de anumite locuri cu incarcatura sentimentala pentru tine, asta inteleg si nici nu cred ca poate fi altfel... Ceea ce nu pricep eu e cum poate sa-ti fie dor de mizerie... Aste este cu totul altceva, si pentru mine personal delimitarea este foarte clara. Ma insel?! This is the first day of the rest of my life!

[Aliada]

Bineinteles ca nu-ti este dor de mizerie!Tocmai asta spuneam in primul mesaj ca nu-ti vei aduce aminte de neajunsurile si mezeriile intampinate in Ro ci numai de ce ti-a fost drag.Nu e cazul sa fim ipocriti si sa afirma ca ducem dorul mizeriei doar ca ne e dor de tara nu?Cred ca toata lumea e de acord cu mine![bis] Aliada

[scarmanus]

Cataghe, hai sa ma exprim mai prozaic. Sa reformulez, asadar. Spuneam ca in strainatate ti se face dor de lucruri si valori pe care nu le intalnesti acolo, dar care nu lipsesc in Romania. Aici am adus vorba de umilinta, care a fost prost inteleasa se vede(nu lua sensul natang si dobitoc al cuvantului). Umilinta poate sa insemne si a te multumi cu ce ai si a fi sensibil la nevoile celorlalti. Sa-ti spuna si celelalte fete cat de sensibili sunt strainii la nevoile celorlalti, mai ales cei care n-au trait niciodata in lipsuri. Caz concret, aici toate femeile sunt obosite de pica, desi nu fac mancare, au un serviciu si atat, ca de copii si de casa de ocupa bonele respectiv menajerele, se duc la coafor in fiecare saptamana iar national sport este iesitul la cafea. Ele nu o sa inteleaga niciodata de ce le dispretuiesc atat, si chair daca le-as explica, cea mai mare drama a lor tot oboseala ar fi. Pe de alta parte mi se pare normal sa nu intelegi ce am incercat eu sa spun, ca doar nu traiesti pe pielea ta ce traim majoritatea (daca nu toate) dintre noi, cele aflate in strainatate. scarmanus

[cataghe]

Pai tocmai asta mi se pare suspect, ca, dupa cum se vede clar si din discutiile purtate aici pe forum, toti emigrantii au o caracteristica comuna: dorul de casa. Cu toate astea, ei se impart in doua categorii: unii au reusit sa se adapteze in tara de adoptie si iau dorul de casa ca pe ceva normal, la care s-au asteptat din start, adica nu fac o tragedie din asta si se bucura de viata, in timp ce ceilalti ramin scindati pe veci, atirnati intre doua lumi, vesnic nemultumiti, fara a reusi sa-si mai gaseasca locul. Ce mi se pare suspect, ca sa revin la ideea initiala, este ca in timp ce prima categorie nu incearca sa convinga pe nimeni de nimic, ci relateaza experiente personale, mentionind clar ca nu se aplica la toata lumea, cei din a doua categorie tin neaparat sa convinga pe toata lumea ca emigrarea este o prostie care nu face bine nimanui, si ca mai bine ar sta ei frumos acasutza sa puna umarul sa ridice tara!!! Oare de ce, ma tot intreb, oare de ce?... Numai bine, Catalina. This is the first day of the rest of my life!

[AC]

Catalina... eu cred ca...o fac pentru ca ei au ajuns sa se simta straini si in in .ro si in tara de adoptie. Dar .ro e mai familiara mai ales pentru necazuri... Adica nu dai de mai multe necazuri de care cei din jur nu s-au lovit si astfel nu au prea multa intelegere pentru tine. Eu am trecut prin aceasta faza... si desi nu ma consider realmente adaptata in tara de adoptie, profesional am realizat ceva si asta ma face sa incerc in continuare sa ma adaptez. Poate voi reusi, nu? Iubesc .ro, dar nu orbeste. Abia astept sa merg acasa, dar ma intorc de acolo cu inima incalzita de prieteni si gura plina de acreala cotidianului. Anne-Sarah [mamica]si mamica sa Andreea

[Ira]

Eu cred ca emigrantul traieste niste sentimente si emotii unice care il fac bogat in fata unui om care nu a trecut prin aceasta experienta.. Draga Lucamatei, daca nu ai fi parasit Romania, nici nu ti-ar fi fost dor de ea, ba dimpotriva, te-ar fi luat cu greata, cateodata, asa ca tot varianta pe care ai adoptat-o este mai buna. In plus, un om care traieste experienta adaptarii la un mediu total diferit este un om care si-a trait viata fara plafonare, un om puternic, un om care stie mai multe si care este mai destept.

[lucamatei]

Ira, Foarte bine spus..[pk]. oana olson