Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Psihologia copilului


Recommended Posts

Lizuca, eu nu sunt de parere ca exhibitionismul parental (sa umblam goi-pusca prin casa)are un efect benefic asupra copilului. E de bun simt si tine de pudoare, sa avem o retinere in a ne expune dezbracati, asa la ordinea zilei. Cand copilul e mic si e curios, la 1-2 ani putem face baie impreuna cu el, de exemplu. Dar mai tarziu, incepand din perioada oedipiana, (3-5 ani), copilul trece printr-o faza de curiozitate sexuala (pune intrebari despre "cocosel" si "pasarica", despre cum se fac copiii, etc) insotita de atitudini exhibitioniste in joc, mai tarziu se observa atitudini de manipulare a sexului (masturbare) sau de explorare. Il putem lamuri despre diferenta dintre sexe, fara a face o demonstratie in familie [:D], nu? Stiu ca acum este la moda ideea, dar aceste scene de nuditate pe care copilul le vede pot sta la baza fantasmelor sexuale de mai tarziu, evocate usor in cazul unui conflict psihic (nevrotic sau psihotic), sau pot lua forma unor provocari de natura incestuoasa, in fine, pot fi interpretate in multe feluri de catre copil. De aceea eu zic ca aceasta atitudine nu e tocmai benefica. In ce priveste problema nr 2, cred ca este uneori geloasa pe voi si cere mai multa atentie, nu e ceva alarmant. Carmen
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 132
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Nu sunt 100% dar cred ca a aparut dupa schimbarea cresei, sau cel putin nu era de aceasta intensitate. Nu sunt multumita de aceasta gradinita si in septembrie vreau sa-l mut la o alta cresa. Care credeti ca va fi impactul asupra lui? Ce sa fac? Maria.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Maria13, comportamentul lui poate sa fie consecinta schimbarii de mediu, la care inca nu s-a adaptat. Daca zici ca in general nu se comporta asa, trebuie sa fie doar o problema care va dispare in timp. Discuta cu el, explica-i inainte de a face schimbarea ce urmeaza sa i se intample. Incurajeaza-l si recompenseaza-l pozitiv de cate ori se comporta frumos la gradinita, arata-i ca-l iubesti. Carmen
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
Originally posted by lizuca
Carmen draga, si noi avem o nelamurire, poate ne poti lumina. Greierasul meu sta de la sase luni cu o bona de care s-a atasat din prima clipa. E un aranjament foarte comod, dat fiind ca locuim pe aceeasi scara, la un etaj diferenta. Incerc sa n-o las cu ea mai mult de cinci-sase ore zilnic si totusi, de fiecare data cind mi-o aduce - in general, dupa ce se trezeste din somnul de dupa amiaza, cind ajung si eu acasa de la birou - plinge si ar vrea sa mai ramina cu ea. Cind plec eu dimineata, nu da doi bani. E cazul sa ma ingrijorez? N-am nimic impotriva faptului ca fetita isi iubeste bona - si ea e topita dupa copil, in plus e o femeie foarte de treaba si de incredere - dar chiar asa, sa nu mai vrea sa vina acasa?! Se poate face ceva in sensul asta sau copilul e inca prea mic? mami & alisia (19 luni)
Lizuca imi permit si eu sa-ti dau un sfat nu ca psiholog ci ca mamica care a trecut print-o situtie asemanatoare, nu cu bona cu bunica. Eu cred ca copii au nevoie de cateva elemente stabile cum ar fi: parintii, casa, locul de dormit, locul de servit masa si chiar ora de masa etc. Existenta lor le da impresia ca sunt stapani pe situatie. Nu ar fi mai bine sa vina bona la tine acasa? Mai ales ca nu presupune un efort prea mare pentru ca stati aproape. Cel putin fetita ar fi bine sa doarma in patul ei. Astfel ar fi mai bine definita notiunea de acasa, de familie. Iulia
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Multumesc pentru raspuns. Asa cum v-am scris nu sunt multumita de gradinita unde merge si as vrea sa-l duc la alta. Am aflat ca sunt culcati pe saltele pe jos, fara asternut si fara sa fie schimbati in pijama sau in alte haine. Cateodata nici macar nu-i descalta. Eu cred ca baietelul meu a fost socat de aceasta schimbare, de lipsa de reguli de la aceasta gradinita. Exista si efecte pozitive in libertatea pe care o lasi unui copil dar parca totusi copilul trebuie sa doarma in pat, sa se spele pe maini inainte de masa. Eu sunt foarte suparata si nu stiu ce sa fac. Cum credeti ca va reactiona daca ii schimb la nici o luna mediul? Oare aceste probleme pot sa-l marcheze pe viata? Ieri a gasit intr-o carte o ilustratie foarte intunecoasa, cu o padure si o fetita care parea ca fuge si mi-a repetat de multe ori ca se sperie si ca-i este frica? Exagerez? ultumesc, Maria.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Maria13, Daca crezi ca acest mediu este ostil educatiei si dezvolatarii normale a copilului cu cat il duci mai repede la alta gradinita (sa speram mai buna) cu atat e mai bine. Nu cred ca il va afecta schimbarea atat de mult, el trece si prin starile specifice varstei (vezi raspunsurile anterioare pentru varsta de 2 ani). Carmen
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Buna ziua, Am o problema posibil minora din unele puncte de vedere dar foarte serioasa pt mine ca mama. Alex are 9 luni si 3 sapt. A fost intotdeauna indragostit de apa ii placea sa faca baita si trebuia sa ii distragem bine atentia cand il scoteam afara... nu plangea dar devenea trist. Asta pana la 8 luni si cateva zile cand pt cateva zile - cred ca vreo 2 - plangea la baie, tipa isteric efectiv. Apoi si-a revenit si iar era o placere pt el la baita. Pana luni seara cand, venind tarziu acasa - dupa ora 21 - am vrut sa ii facem baie si nu voia sa se aseze in cadita. De luni baita e mai mult dus si nu vrea sa stea in cadita. Totusi ii place sa se spele pe manute si pe fata, sa ii spalam piciorusele si la fundulet, dar in chiuveta nu in cadita lui. I-am scos cadita in camera lui si s-a jucat in ea vreo ora, deci nu-i e frica de cadita. Noi ii facem baie in cadita lui pe care o punem in cada mare. Tot de cateva zile am observat ca uil deranjeaza anumite sunete, de ex. pheonul, apa curgand la robinet, am rupt o bucata de panza si s-a speriat... Nu fac nici o legatura nu inteleg de la ce... Totusi, luni s-a repezit - merge de cateva saptamani - spre un scaun si a cazut cu el cu tot si cred ca s-a lovit la capusor. Dar imediat s-a ridicat si desi plangea a continuat sa mearga. Apoi a inceput sa se joace si sa rada... In ultimul timp am fost f stressati si obositi si am avut si multa lume straina in casa, dar pe el l-am ferit intotdeauna de schimbari... de straini... Aproppos de straini, are un obicei de curand care ma ingrijoreaza oarecum... daca cineva ii zambeste si intinde mainile spre el in 80% din cauze vrea sa mearge la el!!! E prea sociabil, cu ghilimelele de rigoare... Scuze daca e aproape ridicola problema mea, insa nu stiu cum sa procedez. Multumesc, Carmen
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Carmen2003, Sa fac un rezumat: - Teama de baie (de la 8 luni). Poate ca ceva l-a impresionat in mod negativ la ultima baie, gandeste-te: un zgomot, apa prea rece/fierbinte, atitudinea celui care i-a facut baie, etc. Sau pur si simplu nu-i mai place sa stea asezat in cadita si i se pare mai interesant sa se ridice. Asta apare destul de frecvent la copiii care incep sa stea in picioare si sa mearga. Dar se va potoli, nu-ti fa griji. - Il deranjeaza anumite sunete: si asta e normal, sunt sunete relativ noi si care ii provoaca o stare de disconfort sau il surpride, o sa-i treaca, nu te ingrijora. - S-a lovit la cap: asta se intampla frecvent la inceput, pana invata sa mearga bine. Daca zici ca a plans putin dupa ce a cazut si apoi s-a aratat vesel nu cred ca sunt probleme, totusi intreaba si medicul. - se arata incantat de straini: asta e bine, doreste sa relationeze si sa intre in contact cu alte persoane. Nici in asta nu vad un motiv de ingrijorare. Pana invata sa se adapteze la mediul inconjurator copilul are reactii contradictorii fata de anumite lucruri sau situatii. El traieste intens de fiecare data cand ia contact cu un anumit lucru/persoana. Relationarea devine mai complexa, apar noi senzatii, emotii. Niciodata nu percepe un lucru la fel. Cu cat creste copilul cu atat percepe alte semnificatii ale aceluiasi lucru. Pentru noi adultii comportamentul copilului pare de neinteles in unele situatii dar prin aceste stari trec toti copiii, numai ca se manifesta diferit de la caz la caz. Carmen
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Multumesc Karmen. Mi-ai luat o piatra de pe inima. Ieri dupa ce ti-am scris ne-am intalnit intamplator si cu dr. lui pediatru, care a fost incantat de evolutia lui (Alex s-a nascut de 2,95kg si la 49 de cm si acum are 20 kg si 77 de cm) - noua ni se pare slabut, nu are "chiscute" dar e robust. I-am spus de cazaturi dar a spus ca nu sunt probleme dar am uitat sa ii spun de apa, asa ca... efectiv mi-ai luat o piatra de pe inima... Aseara a refuzat iar sa stea in cadita, am impresia ca ii e frica, caci se prindea de taica-sau si nu voia sa isi dea drumul... Cum il e luat in brate si scos din cadita rade, se bucura.. In seara asta ii vom face baie in cealalta baie unde am cabina de dus fara cada, poate o sa ii placa de data asta. Multumesc, Carmen
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...