Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

individualism si noblete


Recommended Posts

am vazut de curand un film care m-a pus pe ganduri, L'Anglaise et le duc, de Eric Rohmer (2001) sincera sa fiu, nu stiu exact despre ce a fost vorba (in sensul ca filmul poate fi citit in mai multe chei: film istoric, film de aventuri, film de amor telenovelistic - fara senzatia de "ieftin", in nici un caz, dar si fara aceea de "placut, reconfortant, film misto" - poate ar trebui sa-l revad ca sa-l pot califica... cert e ca m-a pus pe ganduri si m-a intristat putin) personajele sunt Ducele de Orleans si o englezoaica, fosta lui amanta (dar si fosta amanta a lui Luis XVI, daca am inteles bine) - "actiunea" se petrece in plina revolutie franceza, filmul este extrem de inovator la capitolul imagine-viziune artistica (cadrele arata ca niste stampe, sunt facute dupa aceeasi tehnica) - cred ca a luat si Leul de Aur pentru asta (daca nu ma insel, dar nu conteaza prea mult) ce mi s-a parut mie ca a vrut sa transmita regizorul a fost ceva extrem de simplu si de tragic: moartea vechii nobilimi si venirea la putere a burgheziei "neslefuite", practic moartea unei lumi (fie ea cat de putreda) cu un farmec si un "stil" aparte si venirea unei alte lumi, apocaliptice, bosch-iene (as indrazni sa compar cu venirea comunistilor la noi, dar nu vreau sa deschid o disputa istorica pentru simplul motiv ca sunt afoana la istorie) moartea unei lumi care mai credea in onoare, sacrificiu, jertfa de sine, politete... o seama de valori care, in zilele noastre, sunt chiar ridiculizate (ceea ce e mai tragic decat "disparute") regizorul prezinta niste scene simple, in care, va dau primul exemplu care mi-a venit in cap, in inchisoare, moarte de oboseala, doamnele primesc un scaun pe care si-l ofera una alteia o vreme pana sa se aseze in cele din urma "cu randul" - un alt exemplu din film este sarificiul nebunesc al englezoaicei pentu un alt nobil numai pentru ca-i promisese unui prieten ca-l va ajuta poate cum povestesc eu suna neverosimil, cert e ca regizorul a creat scene perfect valabile si viabile, coerente si "vraisemblabile", proba ca acea lume chiar a existat, legendara "atlantida" sunt convinsa ca am scris mult si prost si ca nu m-am facut inteleasa, din pacate, nu am reusit sa dau coerenta tulburarii mele... ce mi-a venit in cap brusc dupa ce am vazut filmul a fost o comparatie cu lumea in care traim acum: mersul in autobuze incruntat, ighionteala dupa un scaun liber, injuraturile, povetele parintilor catre copii: acuma, lumea e o jungla, trebuie sa tai si sa spanzuri ca sa supravietuiesti... contraargumente sunt o tona, cum ca si nobilimea isi perimtea sa fie "nobila" pentru ca avea de mancare, ca, de fapt, nobilimea era putreda, desfranata, decadenta, etc... nu despre asta as vrea sa discutam, ci despre valorile pozitive care au existat candva (chiar daca n-ati vazut filmul, carti cu cavaleri medievali trebuie sa fi citit, macar don quijote, daca nu chiar cei 3 muschetari:) si care faceau viata mai frumoasa... si mai inalta... mai pot fi ele posibile in ziua de azi? sau ne ramane doar nostalghia? are steinhardt niste pasaje dumnezeiesti in "jurnalul fericirii" despre noblete, cum ca da, mai e posibila in ziua de azi (si el da exemplu crestinismul, dar, ca sa nu ne "paruim" religios" pe aici, sa ramanem doar la "nobletea ca noblete") caut pe steinhardt si revin![flo] http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Album+principal&mid=8697&cid=5405
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 125
  • Creat
  • Ultimul răspuns
copii, am gasit acest link deocamdata: http://www.nistea.com/steinhardt_hristos_gentleman.htm si alte fragmente din jurnal, nu numai despre noblete, la: http://www.nistea.com/jurnal.html pentru cine nu l-a citit, cred ca o sa o faca cu placere pentru cine l-a citit, o sa o faca din nou cu placere:) discutia se poate extinde, bineinteles, si la carti, filmul meu a fost doar un punct de plecare... si iar, alt film care-mi vine in minte acum (si sper sa atate simturile stiu-eu-cui;) este 7 samurai al lui kurosawa va pup, fetelor! noapte buna! ps: rog moderatorii sa nu mute topicul pe "arte"! multumesc![flo] http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Album+principal&mid=8697&cid=5405
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Gandacelu, frumos subiect [flo] ce zici de asta: ca nobilimea veche avea noblete tocmai pentru ca impinsese individualismul la nivel de cult? io zic ca piere lumea, dar valorile pozitive raman. no, ce vrei, punct de vedere democrat si usor burghez :)) si ma mai risc cu o remarca: nobilimea aia pitoreasca a murit de moarte buna, chit ca a fost o revolutie franceza care i-a dat branci definitiv. era slabita, Gandacelu, tocmai pentru ca traia atata de intoarsa spre sine. avea spleen, se consumase. acuma stiu ca tu vrei sa laudam nobletea fostei lumi, insa eu nu ma pot opri sa intreb: englezoaica aceea care s-a sacrificat ca sa respecte o promisiune nu s-ar fi jertfit mai "nobil" pe altarul unei cauze sociale ceva mai drepte? in fond, s-a jertfit pentru cineva din casta ei, nu pentru un mujic. aa, da, stiu, vorbim de nobletea pura. o, tu, lord Byron :))
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ehei...cartile si filmele istorice, de capa si spada, cu fete neprihanite salvate de frumosi cavaleri, ma ung si acum pe suflet. Mi-ar fi placut sa traiesc in acele vremuri, cand onoarea, respectul si bunele maniere erau la ele acasa. Ce vremuri...de mult apuse. Cred ca ramanem doar cu nostalgia acelor vremuri. [:(] Insa, pe 'ici pe 'colo mai intalnim si oameni cu noblete in suflet. Si cand spun asta ma gandesc la cei care adopta copii, de exemplu. Trebuie sa ai un suflet mare, sa cresti un copil ce nu-i al tau, sa-i daruiesti dragoste si tot ceea ce inseamna un camin. [bis][bis][bis] Nina & [copil] Nina-Cristina (2 ani in ianuarie) http://www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

N-am vazut filmul, dar cum ai spus si tu nu cred ca e necesar ca sa-mi spun si eu parerile despre individualism contra noblete sau despre individualism si noblete. Ce inseamna de fapt a fi nobil? Pentru mine nu inseamna neaparat ”sange albastru”. Nu cred ca valorile pozitive au disparut, cred ca le avem (multi dintre noi), dar ne manifestam altfel, mai liber, mai spontan, nu mai suntem atat de rigizi ca nobilimea de altadata, am devenit mai analitici, mai toleranti, mai receptivi, mai adaptabili, acceptam relativitatea lucrurilor. Daca e sa luam cateva din calitatile pe care N. Steinhardt le enumera, le regasim si in ziua de azi (chiar si fara a fi crestini): incredere in oameni, detasare, bunavointa, iertare , politete , discretie (aici trebuie sa adaug ca m-a ”deranjat” afirmatia ca dispretul fata de prudenti si agonisitori e o trasatura a cavalerului; pentru mine dispretul nu este o trasatura care o asociez cu cavalerismul, dar … ma rog… cine sunt eu ...) Dupa Steinhardt concurenta duce la ura, invidie si banuiala care implicit duce la disparitia nobletei. Nu stiu daca voi reusi sa ma fac inteleasa, dar incerc ... Spre deosebire de ”vremurile de mult apuse” cand doar unii erau nobili si se astepta de la ei un anumit comportament corespunzator, astazi avem aceleasi pretentii de la toti, si bineinteles ca suntem nu de putine ori dezamagiti, ceea ce nu exclude ca mai sunt nobili printre noi si nu putini. De pilda discretie si politete exista si azi, bineinteles sub alte forme, mai putin rigide si nu numai, astazi chiar ne ferim sa nu jignim printr-o politete exagerata. Increderea in oameni n-a disparut ci a evoluat si include si increderea in sine. Tocmai increderea in sine ne ajuta sa interpretam concurenta altfel, ca o “lupta” dreapta si in cazul asta nu va duce la ura si invidie. Noblete exista, dar azi nu mai facem atata parada de nobletea noastra (si cand facem, nu mai e noblete).
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Eu observ ca, din pacate, in Romania de azi (pentru ca "cazul" asta imi este cel mai familiar) "nobletea" a cam disparut. Ba, mai mult decat atat, au cam disparut bunul simt elementar sau respectul fata de semeni si/sau fata de lege. Eu zic ca atata vreme cat lumea incearca sa ti se bage in fata cand stai la coada la un ghiseu unde oricum functionarul public e, daca nu corupt atunci, macar acru si "nervos" sau atata vreme cat soferii "uita" sa semnalizeze sau parcheaza unde "vrea muschiu' lor " blocind toata circulatia (si astea sunt doar primele exemple care mi-au venit in minte) nu prea putem vorbi despre "noblete". Nici nostalgia nu cred ca mai e constructiva... vlad
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Gindacelu, la linkul tau la www.nistea.com ma voi referi(pentru ca la subiect nu prea stiu ce sa zic) Pentru cei ce nu il cunosc, tin sa precizez ca Iulian Nistea e numele unuia din preotii da la Biserica Ortodoxa Rom^na din Paris,are 32 de ani (originar din Alba Iulia daca nu ma insel) si ca preot mie mi se pare foarte modern in conceptii. Nu in sensul ca ar face un remake din ce spun invataturile traditionale in materie ci abordeaza lucrurile din perspectiva vietii oamenilor din secolul 21. Contrat preotilor de care se scria in primavara ca nici unui sugar nu ii dau impartasania daca a mincat inainte de a veni la biserica, Nistea admite ca realitatea lumii se impune si bisericii si dogmele din trecut nu mai pot fi aplicate ad litteram. Am mai fost pe site-ul lui si imi place foarte mult modul lui de a gindi. Nu fac propaganda in favoarea lui dar mie pina si slujba la biserica imi suna mai bine cind o tine el. Am sentimentul ca invat ceva din discutiile cu el si nu - ca in cazul altor preoti - ca ma duc sa imi torn cenusa in cap pentru ca as fi pacatoasa fara nici o sansa de mintuire pe lumea asta. ************ Dar ca sa revin la subiect, am avut ocazia sa intilnesc in Franta citiva oameni "de familie buna". Oameni care aveau un adevarat... "pedigree" si nu din cei care platesc o taxa pentru a avea dreptul de a-si adauga o particula la numele de familie. E ceva innascut in ei, o atitudine, un mod de a gindi, completate cu o educatie cum se spune "aleasa". E o adevarata placere sa fii in preajma unor astfel de oameni, simti ca se prinde si de tine ceva, ca devii mai bun, ca te inalta ceva pe plan spiritual. Desi ei la un nivel material evolueaza cu simt de raspundere. Dar viata pare sa se invirta pe o alta orbita pentru ei. Nu neg faptul ca sub aparenta unui gentleman poate exista si un pervers si un afemeiat etc, oameni comuni de o micime crasa. SI in acest caz e de preferat sa ai mai degraba de a face cu simpla noblete de suflet a unui muritor de rind. Dar un adevarat gentleman (si ma gindesc la unul anume, care m-a dat gata cind am aflat ca e pe jumatate englez !) mie imi inspira admiratie : prin modul de a vorbi, prin gesturi, prin modul de a vedea viata (care se situeaza dincolo de grija zilei de miine). Nu vom fi niciodata in aceeasi gradina dar asta nu ma va impiedica sa privesc din cind in cind "peste gard", macar pentru a-mi insenina privirea. Un model in viata din care mi-ar placea sa retin partile bune, pentru a urca eu insami o treapta mai sus in evolutia fiintei mele. If you want to win you have to learn to be a master of the game.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
Originally posted by conchita ce zici de asta: ca nobilimea veche avea noblete tocmai pentru ca impinsese individualismul la nivel de cult?
conchitica iubitica, m-am tot gandit si razgandit, dar ori ai vrut matale sa faci o gluma twisted[alcool], ori ai impins gandirea pana la limitele paradoxului... eu inteleg ceva, desi tu impingi discutia in sens opus decat propusesem eu... intr-adevar, cultul individualismului poate imbraca doua aspecte, acela pozitiv (sa zicem ca esti "altruist" ca sa "dai bine", e la moda:) si unul negativ (autist, pe care-l cunoastem cu totii) astept sa vii cu detalii, am intels eu bine aluzia ta? nu cumva nobilii chiar aveau in sange altruismul asta, dupa secole si secole de "prefacut ca sa dea bine?!":)
quote:
Originally posted by conchita io zic ca piere lumea, dar valorile pozitive raman. no, ce vrei, punct de vedere democrat si usor burghez :))
ele raman, dar undeva in "lumea ideilor pure", nu prea le mai gasesti la tot pasul... nu mai sunt percepute ca valori, asta voiam sa zic!
quote:
Originally posted by conchita si ma mai risc cu o remarca: nobilimea aia pitoreasca a murit de moarte buna, chit ca a fost o revolutie franceza care i-a dat branci definitiv. era slabita, Gandacelu, tocmai pentru ca traia atata de intoarsa spre sine. avea spleen, se consumase. acuma stiu ca tu vrei sa laudam nobletea fostei lumi, insa eu nu ma pot opri sa intreb: englezoaica aceea care s-a sacrificat ca sa respecte o promisiune nu s-ar fi jertfit mai "nobil" pe altarul unei cauze sociale ceva mai drepte? in fond, s-a jertfit pentru cineva din casta ei, nu pentru un mujic. aa, da, stiu, vorbim de nobletea pura. o, tu, lord Byron :))
avea spleen pe naiba![indecent] parca io n-am! si n-am murit![8D] inteleg unde bati, cred ca-mi miroase a razboi![mariaj] eu nu zic ca nu exista si burgheji cu suflet nobil, nu-s chiar asa tampita[:D] vreau sa zic ca poate burghezii astia veniti la putere apres la coup au vrut sa fie buni, dar nu porea au stiut cum... poate le lipsea un rafinament, o inteligenta, o cultura, un anumit fel de-a fi, politicos fara a fi "taranos", un anumit fel de-a lupta, cavalereste, nu macelareste... noi suntem urmasii lor, nu vezi?! povesteam de scena in inchisoare cand doamnele primesc un scaun si, desi frante de oboseala si de emotii, nu se aseaza nici una, ci si-l ofera la nesfarsit... un de mai vezi asta azi, in romania, de ex? mai exista know-how-ul asta de a darui cu generozitate chiar si un scaun in autobuz? eu asa pusesem problema... http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Album+principal&mid=8697&cid=5405
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

gandacelu, nush despre ce razboi vorbesti...?! know-how-ul ala era educatia spoielii. femeile cu scaunul nu au avut atitudinea asta din altruism, ci in numele etichetei care conta mai mult decat orice pe lume la nobilii cu pricina. spoiala, fatzada, manierele, nobletea de suprafata, orgoliul sangelui albastru, no zic si io. dar gesturile frumoase nu garanteaza continutul moral al faptelor. sa mai explic o data: daca era noblete pura, ar fi trecut de granitele castei. or nobilimea era atat de individualista incat isi permitea sa faca gesturi eroice fata de semenii cu acelasi rang, nu si fata de plebe, de inferiori. ce noblete e aia care se limiteaza numai la egali? ;) eu nu vad nici o valoare pozitiva in cazul de fata. cand te referi la cedarea scaunelor in autobuz tu de fapt tanjesti dupa maniere, nu dupa valori pozitive. valoare pozitiva este dreptul egal al cetatenilor in fata scaunelor din autobuz. :)) in momentul in care cedezi scaunul, implici automat in gest asertiunea ca darul e facut de la superior la inferior, tu esti mai breaz, poti sa stai si in picioare, alalalt e slab rau si neputincios, deci ia de colea scaunul meu ca mie num trebe. nota bene doar rationamentul, nu si contextul cu autobuzul [flo]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
Originally posted by conchita
gandacelu, nush despre ce razboi vorbesti...?! know-how-ul ala era educatia spoielii. femeile cu scaunul nu au avut atitudinea asta din altruism, ci in numele etichetei care conta mai mult decat orice pe lume la nobilii cu pricina. spoiala, fatzada, manierele, nobletea de suprafata, orgoliul sangelui albastru, no zic si io. dar gesturile frumoase nu garanteaza continutul moral al faptelor. sa mai explic o data: daca era noblete pura, ar fi trecut de granitele castei. or nobilimea era atat de individualista incat isi permitea sa faca gesturi eroice fata de semenii cu acelasi rang, nu si fata de plebe, de inferiori. ce noblete e aia care se limiteaza numai la egali? ;) eu nu vad nici o valoare pozitiva in cazul de fata. cand te referi la cedarea scaunelor in autobuz tu de fapt tanjesti dupa maniere, nu dupa valori pozitive. valoare pozitiva este dreptul egal al cetatenilor in fata scaunelor din autobuz. :)) in momentul in care cedezi scaunul, implici automat in gest asertiunea ca darul e facut de la superior la inferior, tu esti mai breaz, poti sa stai si in picioare, alalalt e slab rau si neputincios, deci ia de colea scaunul meu ca mie num trebe. nota bene doar rationamentul, nu si contextul cu autobuzul [flo]
cu razboiul a fost o gluma, Doamne fereste!:)) am inteles perfect punctul tau de vedere acum, din pacate in momentul asta nu stau deloc bine cu timpul ca sa continuu, scuze, dar revin! nu sunt de acord cu scaunele in autobuz, nici cu "spoiala" nobililor... vreau sa crez ca te inseli!:) pupic![flo] http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Album+principal&mid=8697&cid=5405
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...