In drum spre Canada

[Costi]

Eu sau mai bine zis noi acum am inceput drumul greu de parcurs pentru a ajunge in Canada. Prietenii nostrii au ajuns de o saptamina. Am asteptat sa ajunga ei ca sa incepem demersurile si noi. Avem un dezavantaj nu avem studii superioare, suntem studenti batrinei, dar ni s-a recomandat sa nu amintim acest lucru pt ca vom fi invitati sa ne terminam studiile. Ce sanse avem numai cu diploma de bacalaureat? Vom avea mai mjulte sanse am inteles daca am avea copii si sa stim limba franceza la perfectie.Citi dintre voi fara studii superioare au putut ajunge acolo?

[chatonel]

dupa cite am inteles canada s-a saturat de imigranti diplomati pina-n dinti si acum vor muncitori specializati. Ce meserii aveti? Toulouse, la ville rose [roker]

[madishor]

Evaluati-va sansele on-line: - Quebec: http://www.immigration-quebec.gouv.qc.ca/ -partea engleza http://www.cic.gc.ca Scrie-mi pe MP pentru mai multe detalii - si eu calculez punctje si strng informatii.

[Donia]

Eu am niste prieteni, sot si sotie, amandoi asistenti medicali si acum asteapta viza. Au doi copii si au invatat din greu franceza pentru interviu.

[bebitzu]

Costi, chiar daca nu aveti studii superioare, se face un punctaj on line si in functie de raspuns puteti vedea care vor fi sansele.Trebuie sa existe o persoana (tu sau sotia) care sa fie aplicantul principal - cel care stie si cel mai bine limba franceza.La interviu baza va fi aplicantul principal, discutia cu el se va purta, insa amandoi veti raspunde la cateva intrebari simple.Eu nu stiam foarte bine franceza si a fost ok, sotul fiind aplicantul principal in cazul nostru. In Canada nu ai ce face cu studiile sup din tara pentru ca oricum nu sunt recunoscute.In cel mai fericit caz (daca vreti) puteti incepe aici fie o facultate, fie o scoala de meserii, sunt mult mai multe oportunitati de a-ti gasi un job bun cu o scoala facuta la ei.Este bine ca unul din voi sa cunoasca bine limba (daca se cunosc si engleza si franceza este un avantaj in plus) pentru a se putea angaja, celalalt urmand sa faca cursurile de franceza pe care le ofera statul canadian. Noi am plecat pe 29 feb din tara, sotul meu lucreaza de la 1 apr iar eu peste cateva zile voi incepe cursurile de franceza (care vor fi platite, adica iei bani daca le faci).Cam asta este, daca ai nevoie si de alte informatii, cu cea mai mare placere.Noi suntem in Montreal. bebitzu

[Bubbles]

Cunosc aici un cuplu, nu au niciunul studii superioare, dar au trecut cu bine prin procesul de emigrare. Aplicantul principal cunoaste foarte bine mai ales lb. franceza, au un copil. In zilele urmatoare vor incepe cursurile de limba, unul de la nivelul 1, si celalalt la ultimul nivel. ... sa completez, apucasem sa trimit mesajul doar asa. Sunt niste oameni de treaba, pozitivi, si ce-i mai important: vor. Vor sa aiba o meserie si o viata normala aici. Urmarea este ca dupa cursurile de limba planuiesc sa mearga la diverse cursuri profesionale. Probabil ca nu veti avea un punctaj prea ridicat, dar daca aveti experienta in munca, vorbiti limbile si dati dovada de adaptabilitate, va fi ok. S-aveti bafta!

[Costi]

Va multumesc foarte mult pentru incurajari. Situatia noastra sta in felul urmator:avem vechime mare, eu 15 ani pe carte de munca , la acelasi loc de munca, contabil, sotul 14 ani vechime pe cartea de munca, 10 ani la acelasi loc de munca, merceolog aprovizionare. Sa-l consideram punct in plus, stabilitate. Ca noi toti, in 1987, 1988 toti ieseam din licee industriale calificati, eu calificata mecanic(n-am practicat niciodata), sotul sudor(a practicat un an, dar suntem calificati.Limba franceza am facut in scoala amindoi 11 ani, dar ca orice limba nevorbita, mai mult eu7 am uitat-o. Curios, nu mai stiu cuvinte dar mi-a ramas in cap gramatica in proportie de 4o%.Sotul este aplicantul principal, este mai indraznet si nu se pierde ca mine. Si de ce sa nu recunosc adevarul se pricepe mai bine la franceza, chiar imi da lectii. Ca urmare, tot pentru a avea un atuu se inscrie la Institutul francez la cursuri recunoscute international si mai ales de Canada. Sotul meu este un meticulos, se pricepe la toate si acolo v-a razbate, stie sa puna faianta, sa zugraveasca, si multe care tine de aceasta meserie, dar a facut-o in particular si nu se poate demonstra calificarea. Ce parere aveti?

[try]

quote:

---

Originally posted by Costi
Va multumesc foarte mult pentru incurajari. Situatia noastra sta in felul urmator:avem vechime mare, eu 15 ani pe carte de munca , la acelasi loc de munca, contabil, sotul 14 ani vechime pe cartea de munca, 10 ani la acelasi loc de munca, merceolog aprovizionare. Sa-l consideram punct in plus, stabilitate. Ca noi toti, in 1987, 1988 toti ieseam din licee industriale calificati, eu calificata mecanic(n-am practicat niciodata), sotul sudor(a practicat un an, dar suntem calificati.Limba franceza am facut in scoala amindoi 11 ani, dar ca orice limba nevorbita, mai mult eu7 am uitat-o. Curios, nu mai stiu cuvinte dar mi-a ramas in cap gramatica in proportie de 4o%.Sotul este aplicantul principal, este mai indraznet si nu se pierde ca mine. Si de ce sa nu recunosc adevarul se pricepe mai bine la franceza, chiar imi da lectii. Ca urmare, tot pentru a avea un atuu se inscrie la Institutul francez la cursuri recunoscute international si mai ales de Canada. Sotul meu este un meticulos, se pricepe la toate si acolo v-a razbate, stie sa puna faianta, sa zugraveasca, si multe care tine de aceasta meserie, dar a facut-o in particular si nu se poate demonstra calificarea. Ce parere aveti?

---

Pentru pus faianta si gresie aici nu-t itrebuie calificare sau diploma, insa e o munca grea sa stii, e munca de 10h/zi, iar in 2 ani iti rupi cocoasa, deci nu-i ceva care sa practici pe termen lung. Eventual in timp poate sa-si faca firmulitza lu isi sa scape de munca fizica angajand pe altii sa lucreze, iar el doar sa faca rost de contracte, insa ca sa ajungi acolo trebuie mai intai el sa-si rupa cocoasa. meseriile voastre nu-s rele. Desi ziarele gem la capitolul contabilitate, si concurenta e mare si sunt multi contabili - aici se numesc bookeeper aia de tin contabilitatea primara, adica fara studii superioare; cei cu studii sup. se numesc accountant, trebuie sa dea niste examene etc.; si tu pentru a practica bookeeping-ul trebuie sa dai un examen in prealabil, altfel nu poti profesa - cei in cunostinta de cauza sa ma corecteze, va rog. El ca merceolog - are iar ceva sanse, industria alimentara e bine dezvoltata aici si la inceput poate s-o ia mai de jos si in timp sa se ridice. Legat de cursurile de franceza pe care le face sotul: nu intereseaza pe nimeni ce diploma de vorbitor de franceza ai in dosar, nu impresionezi pe nimeni. Singurul mod in care-i impresionezi este sa vorbesti bine franceza in fatza lor. Atuu cu diploma de cursuri de franceza nu are valoare nici la interviu si cu atat mai mult in Canada. Atuu ca urmeaza cursurile nu poate fi decat pentru sotul tau ca se pune la punct. Daca nu te poti face inteles si nu ii intelegi, n-ai ce cauta la munca in Canada, va trebui sa te duci inainte la scoala sa inveti franceza. Ori orice luna in care nu lucrezi reprezinta timp pierdut degeaba, bani cheltuiti si o adaptare taraganata. Cel mai mare castig pe care-l aveti facand ceva in tara e sa invatati limba franceza (inteleg ca vreti sa va stabiliti in Quebec), dar inavatati-o pentru voi, nu de dragul diplomei. Aici diplomele nu impresioneaza pe nimeni. Cine a zis ca daca ai lucrat numai la un singur servici e considerat un punct in plus: stabilitate? Mentalitatea americana nu e asta. Aici in medie un om schimba cel putin 5 joburi de-a lungul vietii (eu am fost indulgenta) si schimbarea reprezinta un atuu in plus (te-ai confruntat cu mai multe situatii, ai fost expus la mai multe tipuri de management, forme de organizare etc.). asta nu inseamna ca acuma voi trebuie sa faceti tot posibilu' sa va schimbati locul de munca. O alta informatie: limba franceza din scoala nu seamana cu asta de aici, chiar daca veti ajunge la un nivel multumitor in tzara, o sa aveti dificultati aici de adaptare la accentul quebecos, asa ca daca va ganditi serios la emigrare, ascultati TV5 (la ora 9 dimineata-ora Ro, dadeau telejurnalul din Canada, emisiune numita "Radio Canada" - o juma de ora, macar sa va obisnuiti un pic cu accentul lor - oricum crainii vorbesc frumos, lumea de rand...). Sotul este aplicantul principal pentru ca asa ati decis voi sau asa a fost el desemnat in urma trimiterii dosarului? Nu voi hotarati cine va fi aplicantul principal, ci Ambasada de la Viena. In functie de meserie, experienta etc. e ales aplicantul principal. Daca vreti insa doar sa sustineti interviul in franceza (deci faceti aplicatia pe Quebec), dar in final vreti sa va stabiliti in partea engleza trebuie sa invatati engleza mai abitir ca franceza. cu un nivel mediu de franceza se trece lejer interviul (cel puti nasa era pe acum 3 ani cand am dat si noi interviul), insa ca sa faci fatza vietii de aici inseamna sa stii limba cat mai bine posibil. Oricum imi pare ca sunteti inca la inceput de drum de emigrare, deci mai aveti multe de parcurs, o dramada de inforamtii de cules si nu in ultimul rand o mult sa va pregatiti sufleteste si psihologic pentru treaba asta. Nu-i floare la ureche, insa nici ceva de nesurmontat. Iti trebuie determinare (adica motivatie puternica de a dori sa faci pasul asta), vointa de a reusi, putere de munca, consecventa in tot ceea ce faci. Legat de intrebarea initiala, poti ajunge aici si fara studii superioare. Stiu o familie emigrati cu 2 copii acum 1 an: ea asistenta medicala (aici e criza de asa ceva), el politist. El lucreaza de la inceput la gresie faianta (ies banuti, insa ii rupe carca), ea de aproape o jumate de an lucreaza ca brancardier pe salvare. Ea se pregateste sa-si dea examenele de asistenta medicala. A picat examenul prima data si il reda acum in august dupa care poate deveni asistenta medicla deplina - i-au fost reconoscute studiile, trebuie doar sa dea acest examen, dupa care se poate angaja rapid cu 20 pana la 30$/ora. Dupa ce ea se pune la punct cu meseria, poate si el sa-si depuna dosarul pentru politie. O sa dureze si al el ceva pana ajunge politist, dar e posibil si cu recompense frumoase... Succes in demersurile voastre! "Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic" [gravi] 26+ sapt DNP 31 oct.

[Bubbles]

quote:

---

in 2 ani iti rupi cocoasa, deci nu-i ceva care sa practici pe termen lung Aici diplomele nu impresioneaza pe nimeni. Nu-i floare la ureche, insa nici ceva de nesurmontat. Iti trebuie determinare (adica motivatie puternica de a dori sa faci pasul asta), vointa de a reusi, putere de munca, consecventa in tot ceea ce faci.

---

Subscriu la toate cele de mai sus. Am si eu un exemplu un domn ce-a ales aceasta cale, si sacrificiile sunt f. mari, pe linga faptul ca-si subrezeste sanatatea, petrece putin timp cu familia (daca mai pui si timpul ptr. transport) si spera sa aiba afacerea lui intr-o buna zi. "C-asa nu se poate", cu alte cuvinte! Avind diploma de cunoastere a lb. franceze nu rezolvi nimic, pina nu te si descurci la conversatie. Plus ceva engleza -- inca nu am auzit, din cunostiinte, sa nu-i intrebe una - alta in engleza, la interviu. Dar daca esti pozitiv si bine motivat, treci peste toate cele inerente si razbati. S-aveti bafta cu tonele! [canada]

[bebitzu]

try, nu vreau sa te contrazic, nu stiu cum a fost acum trei ani (atunci am inteles ca ai venit tu), dar in cazul nostru nu au stabilit cei de la Viena cine va fi aplicantul, ci noi.Noi am prins perioada cu cele doua seturi de acte unde sotul era aplicantul iar eu sotia secundarul.Totul a depins numai de el, la interviu a vorbit aproape numai cu el, eu am primit cateva intrebari probabil pentru a-si da seama de nivelul de cunostinta al limbii franceze.Nu stiu cum este acum, s-a schimbat mult procedura. Daca sotul (in cazul lor) cunoaste bine franceza, se poate angaja si altceva decat faiantar sau la munca fizica grea.Sotul meu este inginer, iar pana la inceperea facultatii (in toamna) a gasit un post de operator la o fabrica de mase plastice - nu este munca fizica, trebuie supravegheate produsele cum ies si reajustate, dupa caz.Are 5 colegi romani, toti ingineri, au acceptat job-ul pentru moment pana la gasirea unuia mai bun sau pana se vor hotara ce scoala vor face. Situatia voastra Costi este asemanatoare cu a noastra - asa cum spuneam in mesajul anterior, sotul lucreaza iar eu voi incepe cursurile de franceza peste 3 zile.Avem un bb-eu de 10 luni, merge deja la cresa.Ce-i drept este destul de greu cu un singur salariu, insa crede-ma, nu murim de foame.Ne acoperim toate cheltuielile obligatorii si ne mai raman banuti pentru mancare.Avem 5 luni de cand suntem aici si eu zic ca mergem inainte.Cu rabdare si vointa multa se rezolva toate. Pe palier cu noi exista o familie de romani, ardeleni get pe get.Sotul este inginer constructor, sotia lucra in tara la un cabinet medical, radiologista.Initial voiau sa aleaga partea engleza, insa viata, deocamdata, i-a adus in Montreal.Sotul nu cunoaste boaba franceza, stie insa engleza si a gasit de munca la un roman venit aici de 30ani care are firma de constructii (pe langa multe alte).Ce-i drept lucreaza, nu gluma, dar anul viitor e decis sa-si faca propria-i firma.Au un baietel de 9 ani, ei sunt multumiti. Czia generala - daca intr-adevar esti dipus sa iei viata de la zero (sa nu zic minus), daca esti dipus sa muncesti pentru moment la un job pe care poate in tara nu l-ai fi acceptat, atunci eu zic ca este ok.Va fi crunt de greu la inceput, socul va fi destul de mare (cel putin pentru mine asa a fost), dar incet incet toate se vor rezolva de la sine. bafta multa,bebitzu