Va fost sau va e frica de nastere?

[Theodora]

Vorbeam zilele trecute cu Alina,prietena mea si nasica lui Alexandros,care a intrat in luna a 8-a si imi spunea ca e moarta de frica la gindul nastrerii!!! Nimic nu a speriat-o mai mult si m-am gindit sa deschidem o discutie pe aceasta tema!!! Eu nu pot spune ca mi-a fost frica,probabil pt ca urmam sa nasc prin cezariana si cunosteam aproape fiecare pas pe care urma sa-l fac! Cu siguranta altele sint sentimentele atunci cind urmeaza sa nasti natural! Va pupic pe toate si pe cele care deja sint mamici...si durerea a trecut,desi am auzit ca nu se uita niciodata...si pe cele care sint aproape si curaj...un bebe vine!!! [loveyou]Theodora,[bonjovi] Alexandros,[bonjovi] Yannis POZELE NOASTRE: [url="http://community.webshots.com/user/theodorapap"]web[/url] [pup] [url="http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=4480"]Povestea-nasterii[/url][bis] Sunati-ma:003 6978693887

[roller025]

Cred ca e uman sa-ti fie frica, dar stiind ca dai viata unui suflet pe care il astepti de 9 luni sau chiar de ani de zile putem trece peste asta. Mie nu mi-a fost frica de nastere. Am sperat pana in ultimul moment ca junior se va intoarce si voi naste natural, dar n-a fost sa fie. Am nascut prin cezariana si a fost ok. Am ajuns la spital in dilatatie maxima... Anul trecut am trecut printr-un travaliu declansat (motive medicale) care a durat cateva ore bune si am ajuns la spital in dilatatie 7. Si am nascut in 2 ore. Da' io tolerez durerea... Nastere usoara prietenei tale si tuturor viitoarelor mamici! [pup] Cand iti vezi minunea in brate uiti de toate chinurile... Dana si [copil] Victor Mihai (10.07.2004)

[2girlsmum]

Poate daca ar urmari ceva programe despre si cu nasteri filmate in direct, ar prinde ceva curaj.Si eu am nascut prin cezariana caci fetitele erau una transvers iar cealalta pelvin, dar nu am stiut pana in ultima clipa.Dar vizionand si citind o gramada am ajuns sa inteleg ce se petrece iar asta spulbera frica.Te temi de ce nu cunosti. Daca ar mai fi sa mai am un bebe, ceea ce imi doresc, si as avea posibilitatea sa nasc normal, as face-o fara ezitare. Alina stie ca oricand poate avea la indemana epidurala, daca durerile sunt prea mari? si de la noi pupici, Patricia si fetitele Miriam si Ruth (6.12.03) [url="http://community.webshots.com/user/2girlsmum"]Fotografiile Noastre[/url]

[ramonaa]

Eu am nascut normal. Nu mi-a fost frica deloc in nici un moment. Mi s-a parut o durere suportabila pe care am uitat-o imediat. Nasterea a durat 2 ore. Am colaborat foarte bine cu personalul medical.Doctorita afost foarte multumita de mine. Viitoare mamici, nu va ganditi la povestile pe care le auziti (cele despre dureri insuportabile) nu e chiar asa. Mult noroc si fiti curajoase! ramonaa & [copil] Robert 15.01.2004

[Cristina_C]

De durerile nasterii naturale nu mi-a fost frica (de fapt m-am convins ca nu sunt chiar asa de crunte cum auzisem ci, dimpotriva, mult sub limita suportabilului, chiar si fara anestezie). Si daca as fi facut cezariana mi-ar fi fost frica, dar cred ca este perfect normal sa fie asa, fiind pur si simplu o frica de necunoscut, mai ales la prima nastere cand n-ai de unde sa stii ce te-asteapta. In schimb m-am temut destul de mult de eventualele complicatii ale nasterii, independente de mine, care ar fi putut pune in pericol viata copilului. M-am dus sa nasc avand incredere in mine, dar am lucrat mult la asta pentru ca, de ce sa nu recunosc, uneori traiam si momente de nesiguranta si panica la gandul ca nu voi face fata pana la capat. Atunci imi faceam curaj, ma mobilizam si imi spuneam ca voi fi curajoasa pentru copilul meu,ca nu il voi dezamagi. Insa, pana cand n-am vazut ca totul s-a terminat cu bine, cel mai mult mi-a fost frica de riscuri, de situatii neprevazute sau scapate de sub control, cu alte cuvinte, de ceasul rau. Din fericire, am avut parte de o nastere usoara si la maternitate am fost pe maini bune. Cristina http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C

[Oana]

Mie nu mi-a fost frica deloc de nastere. Nu stiam ce ma asteapta... Din pacate la mine a fost mai dureroasa decat ma asteptam... Nu cred ca o sa uit vreodata acele dureri, de fapt din cauza lor ma gandesc serios asupra faptului de a mai naste vreodata... Cred ca suna cam patetic dar asta a fost experienta mea, ce sa ii faci, fiecare cu pragul propriu de suportabilitate...In plus "bratele deschise" cu care te primeste personalul medical in Ro au contribuit si ele in mod negativ... [zana]Oana si [bonjovi]Paul (03.07.2002)

[ana-oana]

mie nu mi-a fost frica inainte (am avut incredere maxima in doctor) ci dupa, cand dr. a zis pe un ton de gluma: " stii ce probleme mi-ai facut pe masa , nu??" (am nascut prin cezariana). nu stiu nici in ziua de azi ce probleme am avut, cert este ca la al doilea (cand o fi sa fie) ma duc tot la el cu aceeasi inima deschisa. Trebuie sa gaseasca un dr. care s-o incurajeze si in care sa aiba incredere. Teama e normala, dar daca are un sprijin in momentele alea (oricare ar fi el: sot, familie, doctori) trece mai usor pesste. nastere usoara pritenei tale. Oana si Ana (25 oct. 2002) [flo]

[mirelam]

Mie mi-a fost mai frica de epiziotomie decat de nasterea in sine. Cu toate ca prietenele sau cunostintele pe care le intrebam imi spuneau ca nu simti absolut nimic cand te taie si te coase eu eram speriata de moarte. Referitor la nastere, raman la parerea mea ca este o durere care nu se compara cu o alta, dar cu toate astea nu este ceva insuportabil. Stiu ca nici o nastere nu se aseamana cu alta, nu vreau sa judec pe nimeni, dar erau unele femei care exagerau prin a tipa si a se vaicari. Pana la urma nu te ajuta cu nimic sa tipi, ba din contra. Eu am avut o nastere destul de grea, nu atat din cauza durerilor cat din cauza faptului ca Andrei era obosit pentru ca pierdusem tot lichidul si era si pozitionat cam aiurea. Cu toate astea daca ar fi sa mai fac un copil, tot natural as vrea sa nasc. Ii doresc curaj prietenei tale si o nastere cat mai usoara si fara dureri mari. Mirela, mamica lui Andrei

[laura111]

Mie una mi-a fost o frica viscerala , continua, de nastere , tot timpul celor 9 luni de zile. Pe masura ce sarcina crestea, pe masura ce vizionam pe Reality TV nasteri si citeam carti si reviste pe tema asta, frica crestea tot mai mult. I-am tampit de cap si pe barbate-miu, si pe doctorita mea cu ideea mea fixa de a naste prin cezariana, programat. Tre' sa va spun ca mama m-a nascut pe mine foarte greu(natural), ea s-a rupt rau la nasterea mea, i s-au rupt si ligamentele care tin uterul, in fine a trebuit sa mai faca apoi 2 operatii la uter ca sa se repare cat de cat si nu a mai putut face alti copiii. Cred ca si din cauza ca imi povestise prin ce a trecut ea mi-a fost asa de frica de nasterea normala. In plus , eu am un grad de suportabilitate a durerii foarte scazut. La stomatolog nici nu stau pe scaun daca nu-mi face prima data injectia cu anestezic. Freza aia mi se pare... brrrrrrr, instrument de tortura. Oricum , pentru mine cezariana a fost o optiune buna, n-am nici o amintire legata de momentul nasterii pt. ca am vrut anestezie generala, m-am culcat cu burtoi si m-am trezit cu copilul langa mine, iar durerea de dupa a fost absolut suportabila. Nu stiu daca natural as fi nascut greu sau usor, dar Vlad a fost destul de marisor :3.800 iar eu sunt cam pitika in inaltime (1.60) si cu antecenentele mamei... Fetele care nasc natural, au toata admiratia mea, BRAVO mamicilor curajoase ! Laura - mama lui Vlad http://community.webshots.com/user/vladut111

[diana904]

Daca mi-a fost frica??? Nu, mi-era groaza pur si simplu!! Daca ar fi fost dupa mine n-as mai fi nascut niciodata :)), chiar daca abia asteptam sa-mi cunosc pisicutza. Desi citisem tot ce am prins despre nasterea naturala si cezariana, desi am intrebat femei care nascusera in cele 2 feluri, chiar daca teoretic stiam ce ma asteapta si intr-un caz si in altul tot ingrozita eram( una e ce ti se spune, alta e ce simti pe pielea ta). Asta a fost la prima nastere, la a doua m-am dus super linistita si calma, chiar stiam la ce sa ma astept, mai trecusem odata prin toate.