Va fost sau va e frica de nastere?

[azumi]

Mie a inceput sa-mi fie frica de nastere de pe la 7 luni.Cand ma gandeam cum o sa fie ....imi pierea brusc somnu, si iote-asa am avut cateva nopti albe de boceala ...ca daca n-oi putea sa nasc, daca oi muri de durere, ce s-o intampla cu puiu meu...[:D]!? Femeie bolnava!Intr-o fraza ...eram ingrozita! Ciudat e ca pusa in faca cracanatoarei din sala de nasteri....abia asteptam sa nasc si culmea![:D] .... nu-mi mai era frica dil;ok!Da mi-am canalizat energia negativa [:D] daca poci sa-i spui asa asupra lu doktoru! hihihiiii am scapat iefti io , da cu interzicerea de a mai naste la clinika aia ca le-am spereat cleentii!hihihiiiDa peste doi ani ma mai duc iar!!!! ana 23 ani/berbec http://community.webshots.com/user/natzumi

[ocebine]

---

Poate daca ar urmari ceva programe despre si cu nasteri filmate in direct, ar prinde ceva curaj.

---

Hi, hi, hi....La mine a avut efect complet invers. Am ramas cu Nick, mama m-a tot batut la cap ce greu se naste, dureri...eu tot ziceam, lasa ca nu dracul asa de negru. Asta pina m-am dus la prima clasa de Lamaze si am vazut pentru prima oara in viata mea o caseta cu nasterea. Mi-am strin puternic picioarele si ma gindeam: "M-am cam razgindit!!!!"[:D] In retrospectiva, nu este chiar asa de ingrozitor (acum pot sa spun ca nu storc un pepene pe nas in acest moment)[:D] La al doilea nu mai imi era frica pentru ca stiam la ce ma astept. Cred ca este mai mult frica de necunoscut decit frica de durere. Fiecare sarcina e unica, chiar la aceeasi mamica. Anamaria mama la Nick (6)& Alex (3) http://mywebpage.netscape.com/Ocebine/Nick+Dulce.jpg http://mywebpage.netscape.com/Ocebine/Alex+telefon.jpg

[Midori]

Mie nu mi-era frica dar eram asa bantuita de griji sa le spunem marunte cand eram burticica. Mai precis pluteam intr-o stare de amorteala, primeam o gramada de informatii dar ramaneam relaxata. Ei bine, toate simturile mi s-au trezit in ziua nasterii. Am imbatranit atunci cu zece ani. Stiam c-o sa nasc natural, asta imi spunea doctorul la ultimele controale saptamanale. Am avut sangere, nu contractii, batai bune ale lui BB la monitor. si la insistentele noastre am facut Cezariana in ziua respectiva. Mi-a fost frica ca pierd copilul. In timpul operatiei il auzeam pe dr cum se minuna ca e dublu. Ce era? cordonul ombilical rotit de 2 ori in jurul gatului. C&Mi PS Gasesc ca e normal sa te temi cand ai doua suflete cu tine, NU!

[Babee]

Eu asa calma a fost bazandu-ma pe cezariana.....si cand au decis nasti natural imi venea sa spun:nu mai vreau sa nasc!!!!Pana la urma a fost bine, bebe super sanatos. Am vazut inainte si filme, si nasteri, si multe.Ceea ce m-a speriat pe mine a fost necazul unui prieten de-a sotului.Sotia a nascut un copil mort[V].S-a strangulat in moemntul expulzarii, si moasa nu si-a dat seama.Al doilea copil l-a nascut prin cezariana, si avea aceeasi 'problema'.Nu pot verifica circulara de cordon decat daca fac eco inainte de moment.Si ..nu face nimeni..si apoi e posibil nici sa nu-si dea seama. Asta a fost teama mea cea mai mare..daca e ceva cu bebe si nu-si dau seama??? Multumesc lui Dumnezeu ca suntem bine amandoi, nu am avut epiziotomie. Nastere usoara nasicii Theodora[flo] 'Fiecare dintre noi este un inger cu o singura aripa.Si nu putem zbura decat imbratisandu-ne unul pe celalalt.' http://www.unet.univie.ac.at/~a0209879/botez.html http://community.webshots.com/user/babee11 http://community.webshots.com/user/phillip0602 Iubi si Phillip (6.02.2004)

[Rayuela]

Eu am impins ideea nasterii pina in clipa cind mi s-a rupt apa..pina atunci,am tot sperat ca poate se ofera vreo fata draguta de pe forum sa nasca in locul meu[:D][:D][:D]...si IOC!Tot eu a trebuit sa fac si asta.Mi-a fost o frica cumplita,am tremurat pina la spital,si inca citeva ore bune,dupa care am pierdut total controlul si nu mai avea importanta nimic.Dar mi-a fost frica,nu gluma.Si acum ma gindesc cu groaza la cele 17 ore de calvar..incheiate cu un rezultat care a meritat fiecare minut de chin:pisicuta Amelie Elena[hippi] si pisicutza Amelie[copil] http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/rayuela12000/my_photos

[narcisa]

Mie mi-a fost frica la prima nastere, tot prin ultimele luni, desi facusem cu sotul impreuna, curs prenatal, de cum va fi, dar dupa ce mi s-a rupt apa m-am lasat dusa de val, si s-a terminat cu bine, nascind natural cu epidurala, deci dureri puternice n-am avut, dar a durat pina la anestezie o gramada ca nu se declansa travaliul si e normal sa-ti faci griji cum e bb, ca eu cu aparatura lor nu mai cred o iota nici cu eco nici cu aparatul de masurat bataile inimii. La a doua nastere, indusa la cererea mea, imi era teama ca bbita va fi prea mica(la eco arata 3 kg) si era in contradictie cu burtoiul meu imens in comparatie cu prima sarcina. Nu ma credea nimeni, nu va pot descrie ce cosmar am trait, doar ca nu-mi spuneau in fata ca as fi o mama denaturata sa cer inducerea nasterii. Si in final s-a termninat cu cezariana de urgenta si bbita de 57 cm si 4350 kg.....no coment. Am avut 2 sapt. dupa cosmaruri. Cel mai cumplit e faza cu contractiile artificiale si pe urma o injectie impotriva contractiilor, esti ca drogat, tremuri ca o varga, cind am intrat in sala de operatie a fost prima data in viata cind am avut sentimentul ca nu mai ies de acolo....brrrrrrrrrrrr....nu doresc nimanui. Acum cu trecerea timpului imi amintesc cu usurinta despre acele trairi. Mi-am jurat mie insami, ca daca vreodata ne vom mai hotari pt un copil numai cu cezariana programata. Si totusi cred ca e normala frica de dinainte, de nou, de necunoscut... toate cele bune narcisa x [copil][copil]

[monet]

zic ca e perfect normal sa te temi de necunoscut. in ultimele luni de sarcina, nu trecea o zi fara sa-mi derulez in minte un scenariu la cum as dori eu sa mearga nasterea.... nici un scenariu nu era exact la fel cu celalalt, in mintea mea:). la o saptamina mai devreme de data estimata pentru nastere, mi s-a rupt apa. dar cum? un pic se siroia, de aproape ca nici n-am bagat de seama. de emotia si dorinta sa amin momentul cind va trebui sa merg la spital, sa m-asez pe-o masa din aia si sa scot copilul, nici nu i-am spus sotului, toata ziua, ca probabil mi se rupsese apa! ce mama-in-devenire denaturata, nu? in sfirsit, in vinerea aceea, seara tirziu, am sunat si ne-am indreptat, cu fruntea sus si spatele (cit s-a putut de) drept, spre spital. n-am avut travaliul instalat, mi-au indus contractiile, in sfirsit au venit si astea ca niste focuri de artificii, creierul meu era incet de tot, colul nu vroia sa se dilate... asa ca dupa 3 ore de dureri mari, dar suportabile, am apelat la anestezie epidurala. totul a mers ca pe atza de atunci, fara dureri (chiar!) si eu, mai mult ca oricind, am dorit-o pe copila afara. la inca 3 ore distanta, o tineam pe lia mica in brate. ce norocoasa! cred ca ideea e sa fii hotarita la ce vrei: si in cazul asta, sa-l ai pe bebe afara si tu sa ramii intreaga pe dinauntru:). in general, medicii si asistentele stiu ce spun si indrumarile lor sint tare de mare ajutor. in sfirsit, nu am simtit frica, ci mai mult asa, ca o emotie, manifestata fizic prin fiori la baza sirei spinarii - ceva mai degraba placut:). si asta in timpul sarcinii, in ziua nasterii si in fiecare zi dupa, cind ma uit la ingerasul drag care-mi zimbeste de pe-acum cu toata fata! merita! mult curaj si pumnii strinsi prietenei tale si tuturor celor care se avinta in meseria de mamica! mona si [copil] lia (24.04.2004) www.seansimon.com http://www.imagestation.com/album/?id=4286021431&mode=invite&slideshow=1

[elilenus]

Oooffffff, mie tot mi-e frica.[consti] Stiu, fiecare experienta e unica si diferita, imi spun mereu ca o sa fie bine dar ma gandesc ca chiar daca e posibila nasterea cu durere suportabila, eu voi suferi foarte, foarte mult. Comparatia cu durerea de masea si de extractie e iarasi o necunoscuta, n-am avut niciodata carii.[bang][bang][bang] Veau epidurala, sa fie clar.[q] http://photos.yahoo.com/elenapangica elilenus,26 ani, DPN:24 noiembrie Spitalul Cantacuzino, Dr. Dan Secara

[ionela-roxana]

I-mi era groaza de nastere!Aveam cosmar aproape in fiecare noapte!In luna a 8-a mai mult pt. ca renuntasem la medicul meu si ma simteam pierduta!Ma uitam la reality tv la nasteri in direct zilnic,am citit tot ce se putea dar cu cat stiam mai multe cu atat i-mi era mai frica de ce se putea intampla! Acum cand ma gandesc la nastere zambesc si spun cu mana pe inima ca am avut dureri dinalea groaznice cam o ora! Daca va fii sa mai am un bb cred ca tot i-mi va fii frica! Frica este ceva omenesc! Roxi si bb Rares 9. april.2002 http://ca.f2.pg.photos.yahoo.com/saracutionela

[dienuca]

La doua zile dupa ce am aflat ca sunt insarcinata deveneam membra al acestui site. Bine inteles ca vroiam sa alfu tot. Mai ales despre nastere. Dupa alte doua zile i-am dat telefon sotului meu disperata ca EU NU MAI VREAU SA NASC, sa se gaseasca o alta varianta ca eu nu mai vreau[:D]. El era la birou si nu se putea desfasura[:D]. M-am stapanit pana la urma, ajutata si de el, mai rastit mai domol, dar m-am linistit. Ce se intamplase: m-am mancat undeva, ca nu pot sa spun altfel si am citit despre nastere. In mintea mea aceas descriere capatase diemnsiuni giganitice si ingrizitoare. Singurul mod in care m-am putut linistii a fost inevitabilitatea faptului in sine. Ce era sa fac? De nascut oricum as fi nascut. Nu vroiam sa ma gandesc la cezariana, pentru ca stiu cat de greu te refaci dupa ea si cu cate kg ramai in plus si cat te chinui. Ma gandeam la peridurala dar stiam ca se prelungeste durata travaliului, asa ca in loc sa scapi mai repede tot timpul se dubla si exista si pericolul forcepsului. Asa ca nu mi-a mai ramas decat varianta nasterii naturale. Am citit tot ce se putea citi, am vazut casete, m-am documentat de ajunsesem o enciclopedie ambulanta[:D]. Nu pot spune ca nu mi-a fost frica, dar eram in cunostinta de cauza si stiam tot ce se putea stii despre actul in sine. Controlam frica nu invers. Contractiile erau la 5 min. deja de vreo 3-4 ore dar suportabile. Cand a ajuns medicul si mi-a rupt membranele au devenit mai violente si mai dese. La un moment dat mi-am dat seama ca eu, ca si constient, devenisem un spectator al materialului, al corpului meu, care stia exact ce are de facut si care facea fie ca eu eram sau nu pregatita sau de acord. Expulzia a durat 20 minute si a avut loc la 22:22, iar cu totul a durat cam 8 ore si 30 min cu tot cu broderie[:D]. Bebe Raresh a avut 3.100 kg si 52 cm si a avut tripla circulara, desfacuta cand a iesit capul, dupa care a urmat si corpul. Eu cred ca este mai bine sa stii ce te asteapta, pentru ca vei stii exact ce sa faci si stii ce se intampla cu tine, nu stai cu frica-n san daca e bine sau nu. Cred ca trebuie sa te mai gandesti ca nu esti nici prima nici ultima femeie care naste. Mai trebuie sa te gandesti ca mamele noastre nu analizau atat situatia. Ah, si inca o chestie: nasterea este mic copil pe langa furia laptelui. Trust me!!! Diana si bebe Raresh (2.01.2004)[copil]