Contraceptie si religie

[Catrinel_17]

In afara de negarea libertatii femeii de a alege si tot ce decurge din asta, mai exista si o alta consecinta a opozitiei bisericii impotriva contraceptiei. Biserica catolica incrimineaza metodele contraceptive. Papa paul al VI-lea a decretat ca orice mijloc de contraceptie (sterilizare, condoame, spermicide, coitus interruptus, pilula, etc) sunt mijloace de contraceptie si sunt pacate. Bisericile anglicana si cea protestanta accepta contraceptia, de exemplu. Am vazut o emisiune pe BBC – Panorama (Sex and the Holy City) in care era prezentata pozitia bisericii catolice si a papei in special in legatura cu condoamele IN AFRICA. Ei spuneau ca este un pacat sa folosesti condoame si oricum nu te protejeaza de SIDA si au gauri mici in ele care lasa virusii sa treaca, deci nu-s bune de nimica, si expun milioane de oameni la pericol, in Africa, unde si asa este o catastorfa din punctul asta de vedere. Degeaba a sarit World Health Organisation sa zica ca nu-i adevarata povestea cu gaurile, evident ca omul de rind asculta preotul si nu nu stiu ce organizatie mondiala a sanatatii…Folosirea constanta si corecta a condomului reduce riscul de SIDA cu 90%. Biserica (catolica) se opune ORICARUI fel de contraceptie pentru ca pretinde ca rupe legatura dintre sex si procreere – papa Ioan Paul e cel mai puternic promotor al acestei pozitii. In kenya au ajuns sa spuna (in urma celor afirmate de biserica in legatura cu permeabilitatea), ca nr. de cazuri de SIDA a cresut asa de repede si de mult DIN CAUZA PREZERVATIVELOR!!

[livutz]

N-are rost sa intram in amanunte... Ideea e limpede: cand cineva greseste, incearca sa-si acorde clementa... In curand veti zice ca nici avortul nu este pacat daca ... (mai stiu eu ce motive)... Dar, in fine, un adevar ati grait: Dumnezeu ne-a lasat vointa libera. Nu uitati ca vine pentru fiecare in parte un sfarsit si o judecata la care argumentele ce le avem acum ca sa ne indreptatim in a face unele fapte, vor pieri. Sa ne ajute Dumnezeu pe toti sa facem voia Lui. Inchei aici.

[sunshine]

quote:

---

Originally posted by livutz
N-are rost sa intram in amanunte... Ideea e limpede: cand cineva greseste, incearca sa-si acorde clementa... In curand veti zice ca nici avortul nu este pacat daca ... (mai stiu eu ce motive)... Dar, in fine, un adevar ati grait: Dumnezeu ne-a lasat vointa libera. Nu uitati ca vine pentru fiecare in parte un sfarsit si o judecata la care argumentele ce le avem acum ca sa ne indreptatim in a face unele fapte, vor pieri. Sa ne ajute Dumnezeu pe toti sa facem voia Lui. Inchei aici.

---

Am si eu o intrebare: Imaginati-va ca sunteti o femeie singura, necasatorita, angajata la o firma particulara in Romania, stati in chirie si aveti un prieten si nu folositi prea multe metode de contraceptie pt. ca e "pacat". In fine, s-a intamplat inevitabilul si ati ramas insarcinata. Problema e ca "prietenul", care nu era de acord cu copilul, va paraseste (ca de... e alegerea lui si el nu e obligat sa se casatoreasca cu dv.), iar parintii va renega pt. ca de... cum poti aduce pe lume un copil fara sa fii casatorita? Ai mai multe posibilitati dupa parerea mea: sa tii copilul si sa te descurci cum poti, ca doar e pacat sa-ti imaginezi asa ceva. Intrebare: cum poate trai o femeie singura cu un copil din 6 mil. in Romania si in plus mai sta si in chirie??? Sau poti sa faci avort. Dar asta-i crima!!! Sau poti sa faci copilul si sa-l dai la casa de copii. Dar cati copii ajung sa traiasca totusi bine dintre cei care au trait la casa de copii. Sa nu mai vorbim ca tot timpul o sa te intrbi "oare ce mai face copilul meu?, oare cel pe care l-am vazut adineaori pe strada cersind, n-o fi chiar copilul meu?". Si atunci inainte de toate, inainte de a ajunge in asa situatie disperata, nu e cel mai normal sa ne gandim cum sa ne protejam? Pt. ca oricat de tare am crede noi ca Dzeu. le rezolva pe toate, el iti da doar, nu-ti si baga in sac.

[diana904]

Am tot citit acest subiect, si pe cel referitor la sterilet. Marturisesc ca, desi cred in Dzeu,sint o ignoranta in privinta religiei, am citit Biblia acum multi ani, nu sint in stare sa vin cu citate din ea. Ce am inteles eu de aici: -ca folosirea mijoacelor anticonceptionale(indiferent de natura lor) e un pacat - sexul doar pentru placere, si nu pentru procreere e un pacat -singura metoda contraceptiva care nu este pacat este cea a calendarului (compromisul pe care il acceptati pentru cei ce nu se pot abtine). Va rog daca e ceva gresit inteles sa ma corectati.. Acum, concret cazul meu...am 34 de ani, 1 copil urmare a unei sarcini programate, al 2 -lea copil ca urmare a esuarii metodei calendarului (nu a fost greseala de calcul, sa-i spunem o "farsa" a organismului meu), deci, in cazul meu metoda calendarului nu poate fi folosita lipsa ei de eficienta fiind dovedita deja. Concluzia pe care o trag eu din ce am citit la topicul acesta este urmatoarea: -fie renunt la sex de acum inainte -fie fac copii in continuare, citi o da Dzeu...

[Banti]

Nu vreau sa intru in polemica pentru ca tocmai am citit subiectul celalalt despre sterilet si am vazut ce s-a scris acolo si ce inversunare era, dar vreau sa sublinez ceea ce cred, si anume ca devine pacat ceea ce te subjuga si ce tu crezi ca e pacat. Adica contiinta ta inaintea lui Dumnezeu nu are pace in privinta acelui lucru, daca cunosti ce spune Biblia (singura norma de viata pe care o accept eu). Si din cite stiu eu Biblia nu spune ca sexul a fost creat doar pentru procreere - Dumnezeu cind a creat omul a spus ca toate lucrurile erau bune, inclusiv acest aspect, pentru ca barbatul si femeia erau creati deja. Relatiile sexuale devin pacat cind se fac in afara casatoriei. Daca aveti curiozitatea sa cititi Cintarea Cintarilor din Biblie veti vedea ca nu exista carte de dragoste mai frumos scrisa, nu cred ca exista un poem al iubirii mai frumos scris. Acolo se vorbeste foarte clar de iubirea fizica dintre sot si sotie, care nu e data numai pentru procreere. Dumnezeu a dat acest lucru sa ne si bucuram de el, si cred ca cei care reduc asta doar la procreere gresesc. Biblia nu spune ca mijloacele de contraceptie sint un pacat, dar in acelasi timp omul are libertatea sa aleaga ceea il lasa constiinta (si sanatatea) lui sa faca inaintea lui Dumnezeu. Apoi cred ca fiecare om e unic si nu se aplica unuia ce se aplica altuia. Cind se abordeaza un astfel de subiect delicat sint multe aspecte care trebuie luate in calcul, insa sa nu ne grabim sa judecam pe altii, si nici sa aruncam cu cuvinte care ranesc. In toate lucrurile sa actionam cu dragoste si respect pentru altii. Ioana

[diana904]

Banti [flo]!!

[Tareia]

Diana, si eu am ajuns la concluziile pe care le-ai enumerat mai sus si ma gandesc si eu la fel ca si tine ce voi face dupa ce nasc cel de-al doilea copil. Imi pun aceleasi probleme. Eu personal am descoperit ca aproximativ timp de 5 zile dupa incheierea ciclului nu pot ramane gravida. Banuiesc ca asta nu se poate schimba, adica o data sa ai ovulatie la inceputul lunii, altadata la sfarsit, nu prea cred. Ar fi bine sa auzim si parerea altora aici. Incearca sa-ti dai seama din experienta ta de pana acum care ar fi zilele sigure. De obicei inainte cu cateva zile de ciclu sau la cateva zile dupa ciclu nu poti ramane gravida. (Eu in legatura cu cele cateva zile de dinainte m-am convins deja de 2 ori :). Daca vrei sa fii o crestina perfecta cred ca asta ar fi solutia, sa faci dragoste in acele zile. Eu personal cred ca voi apela la o perioada de trecere (care nu stiu cat va dura) spre perfectiune in care vom folosi clasicele metode de evitare a patrunderii lichidului seminal in corp.

[cataghe]

Ceea ce nu prea pricep eu este delimitarea asta neta intre sexul pt placere si sexul pt procreere. Inteleg ca sexul pt placere este un pacat, o consecinta a decaderii omului. Dar oare cand facem sex pt procreere nu simtim placere? Cum ar trebui sa facem atunci, sa ne "programam" toate actele sexuale in vederea procreerii? Sa ne autosugestionam sa nu mai simtim placerea, ci numai responsabilitatea actului sexual in vederea reproducerii? De ce ne-a fost lasata totusi placerea pana la urma, ca sa fim ademeniti sa procream sau ca sa fim ispititi sa pacatuim? Eu cred ca se exagereaza putin. Poate ca ar trebui sa facem toti copiii pe care ni i-ar da Dumnezeu intr-o viata de om, sunt de acord, dar cerintele societatii in care traim s-au schimbat, pretentiile pe care aceasta societate le are de la femeie s-au schimbat si ele, si de multe ori insasi lupta pentru supravietuire cere ca ambii parteneri sa lucreze, facand imposibil rolul femeii de a sta permanent acasa si de a creste prunci. Facem copii ca sa-i daruim lumii. Oare calitatea acestor oameni pe care-i daruim lumii nu conteaza, nu Il intereseaza pe Dumnezeu? Exista sau nu vreo diferenta intre cresterea si educatia unui copil care face parte dintr-o familie cu un numar rezonabil de copii si cresterea si educatia unuia care provine dintr-o familie care abia isi duce zilele, pe langa alti 10 care de fapt au ajuns sa se creasca unuii pe altii? Nu vreau sa jignesc pe nimeni, Doamne fereste, dar trebuie sa fim ipocriti sa nu ne punem problema si asa. A, si inca ceva: am tot respectul pentru oamenii care fac 10 copii din convingere. De regula acei copii, chiar daca sunt multi si conditiile de viata sunt grele, vor beneficia de atentia si grija parintilor. In schimb, cand ii vad pe cei care fac copii din nepasare... si din pacate cei care fac multi copii in ziua de azi, cel putin in Romania, nu ii fac din convingere, ii fac din nepasare. Numai bine tuturor, indiferent de convingeri, Catalina. This is the first day of the rest of my life!

[Banti]

Cataghe, si eu cred ca si tine ca e trist sa faci copii din nepasare, fara sa te gindesti ce le vei oferi sau daca ii poti creste cu dragoste. Ioana

[2girlsmum]

Fetelor, nici nu stiti ce bine mi-a facut sa ma opresc un pic din activitatea mea si sa recitesc din Biblie.A fost ca un dus improspatator cu apa vie… Nu, nici mie nu imi place formularea “Contraceptie vs.religie” si nici intoleranta, rigiditatea, legalismul si acuzatiile directe sau indirecte…Cu adevarat, “litera omoara dar Duhul este Cel care da viata!” “..ungerea pe care ati primit-o de la El ramane in voi, si n-aveti nevoie sa va invete cineva; ci dupa cum ungerea Lui va invata despre toate, este si adevarata si nu este o minciuna; si dupa cum v-a invatat ea, ramaneti in El.”(1 Ioan 2:27) “ Tu sa ai incredintarea pe care o ai pentru tine insuti, inaintea lui Dumnezeu.Fericit este cel ce nu se judeca singur in ceea ce incuviinteaza!” (Rom.14: 22) Diana904, si eu cred in Dumnezeu si ma declar o ignoranta in priviinta religiei, in sensul ca ignor impuneri stupide si periculoase pentru duhul, sufletul si trupul acestei creaturi minunate ale lui Dumnezeu, omul. Am inceput sa citesc Biblia de cand eram copil si ea m-a atras prin frumusetea Persoanei despre care se vorbeste acolo.Si asta ma face sa o mai citesc inca si chiar daca nu pot da citate pe de rost, o deschid si le citesc inca o data ..La inceput, chiar dupa ce omul a fost creat, Dumnezeu l-a asezat intr-o gradina pe care i-a dat-o in grija si singura restrictie sau atentionare a fost vizavi de ceea ce omul avea sa manance.Nu a fost nicidecum un set de reguli si legi “sa faci sau sa nu faci”.Omul a avut de la inceput alegerea intre a trai prin Dumnezeu Insusi reprezentat de pomul vietii din mijlocul gradinii si cea de a trai prin cunoasterea proprie, independenta, a binelui si a raului. Nu vreau sa fac divagatii aici, este mult de spus si nu stiu daca intereseaza pe cineva.Dar spun asta fiindca s-a atins de prea multe ori tristul adevar al folosirii Scripturii pentru manipulare, opresare si atingere de interese personale. “Veti cunoaste Adevarul si Adevarul va va face liberi!” Sa nu se inteleaga ca sunt adepta unei filozofii de viata in care nu exista disciplina, notiune de pacat, de judecata, de rasplata, de recoltare a ceea ce cineva seamana. Standardul legii Nou Testamentale este infinit mult mai ridicat decat al celei vechi in care principiul era ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Asa cum am mai scris undeva , cei care sunt atenti la toate detaliile poruncii “Sa nu ucizi” trebuie sa isi aminteasca ca se pot face vinovati de incalcarea ei numai si prin simplul fapt al cultivarii antipatiilor violente, al folosirii unui limbaj abuziv fata de semeni, etc. La cazul prezentat de Sunshine si la intrebarea ei de la sfarsit :inainte de a ajunge in asa situatie disperata, nu e cel mai normal sa ne gandim cum sa ne protejam? parerea mea personala pe care nu o impun nimanui, este ca virgula casatoria este cea mai buna protectie pentru scenariul descris.Unde bineinteles, partenerul este gata sa isi asume responsabilitatea aducerii pe lume a copiilor. Fidelitatea in casatorie, si transcriu din nou (din memorie) un fragment dintr-un indemn al apostolilor pentru crestinii primilor veacuri “casatoria sa fie tinuta in toata cinstea si patul sa fie nespurcat”…in cazul acesta gustul acela amar de care se scria este evitat, la fel si cadourile venerice. Nu am timpul necesar sa scriu tot ce mi-as dori, intrebarile puse si raspunsurile date pot aduce noi intrebari si situatii. Cat despre felul in care vad eu,si practic, concret, contraceptia in viata noastra de cuplu…suntem pregatiti cel putin mental pentru BB.3 dar nu ma arunc inca cata vreme fetitele sunt inca foarte mici. Dupa aceea, daca el/ea va veni intr-adevar, va trebuie sa ma decid din nou asupra unei metode. Deocamdata inca nu am nici o calauzire specifica pentru ziua de maine. Eu nu aspir sa fiu o crestina perfecta dar am o constiinta sensibila la ceea ce inseamna “compromis”.Stiu ca daca voi bate la usa voi primi raspuns. Pupici tuturor, Patricia si fetitele Miriam si Ruth (6.12.03) [url="http://community.webshots.com/user/2girlsmum"]Fotografiile Noastre[/url]