Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Un copil- o dovada de iubire?!


Recommended Posts

Ce nu inteleg eu e cum poate o femeie sa nu isi doreasca un copil? Am avut si eu o colega de liceu, care atunci cand aparea o astefl de discutie se acrea toata ca in desene animata, se schimonosea de nu va zic! Lucrul cu care NU SUNT DE ACORD: in cazul in care o casnicie scartaie, un copil NU prepara nimic! Contrar convingerii unora. Si in al treilea rand: nu le inteleg pe "femeile de cariera" care isi neglijeaza copiii, desi ele sunt convinse ca nu o fac! Si atunci sotii lor, la fel de "de cariera" ca si ele, se ocupa de copii... In Romania nu exista "cariera"! Deci cand aud texte de genul "Nu fac un copil pentru ca ma preocupa cariera" BLEAH![xx(] Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 13
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Este subiect foarte vechi dar nu m-am putut abtine sa nu il reinviez. Mi-a atras atentia ce a scris ankalaura si faptul ca sunt 50% total de acord si 50% total impotriva. :-) Eu inteleg ca exista si femei care NU sunt facute sa aibe copii. Nu toate femeile au aceasta chemare. Majoritatea o au, dar sunt unele care nu o au si nu cred ca este nimic in neregula cu asa ceva. Ba dimpotriva, respect o femeie care are curajul si integritatea de a refuza rolul de mama ca sa nu isi bata joc de sufletul de om pe care l-ar aduce pe Pamant, stiind bine ca nu ar excela la acest capitol, din diverse motive (cariera reala, propria-i personalitate, etc). Pe de alta parte, sunt perfect de acord cu ceea ce spune ankalaura vis-a-vis de "cariera" femeilor. Peste tot in lume, exista foarte putine oportunitati de cariera autentica pt. femei. De cele mai multe ori, femeile ajung niste trepaduse conduse si manuite de la spate de altii (barbati) intr-un colt de birou, ocupandu-se cu niste lucruri extrem de uscate sau birocratice, fara cine stie ce sanse de avansare etc. Faptul ca multe sunt nevoite sa se duca la un servici (nu cariera!) din motive financiare - este alta poveste, o realitate mai mult sau mai putin placuta. Eu cred ca ideal (mai ales pt. copii) este atunci cand familia isi poate permite sa aibe mama acasa ca ea sa-si poata face meseria pe care a ales-o (cea de mama) asa cum trebuie. Din pacate, nu cred ca meseria de mama se poate practica cu success dintr-un birou, de la distanta, cu copilul cu cheia de gat, sau predat bunicilor, sau seara intre 6-10. Personal, cred ca a-ti creste copilul tau este de 1000 de ori mai satisfacator chair si decat cea mai formidabila cariera (presedinte ONU, prim-ministru Marea Britanie, doctor, lector, actrita...ziceti-i cum vreti). Insa nu pot sa neg ca exista si femei care sunt atrase de o astfel de cariera si este dreptul lor sa poate sa o aibe fara sa fie puse la zid fiindca nu au preferat sa aibe copii in schimb. ________________________ Take sides. Neutrality helps the oppressor, never the victim. Silence encourages the tormentor, never the tormented. -- Elie Wiesel
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Pai si daca nu iubesti pe nimeni dar vrei sa ai un copil? Daca ar fi afirmatia adevarata inseamna ca toti copiii s-ar naste din iubire...si ar fi foarte putini copii!!! A avea un copil cred ca este o optinue a ta ca mama in primul rand, si a celui pe care il iubesti si cu care se presupune ca imparti totul in al doilea rand. Eu am crezut ca iubesc de mai multe ori, ar fi trebuit sa fac copil cu toti??? Sinzi si David http://community.webshots.com/user/sinzi_ana
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:
Originally posted by sinzi_ana
Pai si daca nu iubesti pe nimeni dar vrei sa ai un copil? Daca ar fi afirmatia adevarata inseamna ca toti copiii s-ar naste din iubire...si ar fi foarte putini copii!!! A avea un copil cred ca este o optinue a ta ca mama in primul rand, si a celui pe care il iubesti si cu care se presupune ca imparti totul in al doilea rand. Eu am crezut ca iubesc de mai multe ori, ar fi trebuit sa fac copil cu toti??? Sinzi si David http://community.webshots.com/user/sinzi_ana
Bine spus. Nici eu nu vad copiii ca pe o "dovada de iubire intre cei doi" sau ca pe "consecinta fireasca a faptului ca Gheorghe si Maria se iubesc de mama focului". Copiii sunt o entitate separata de noi. Ei vor avea propria lor viata in care noi ii impingem, ca vor ei sau nu, iar din cauza asta, noi ar trebui sa ne concentram mai mult pe ce avem sa le oferim pt. viitor cand decidem sa ii facem, si mai putin pe "cat de tare ne iubarim eu si cu amorul meu". Copiii ar trebui priviti ca pe o responsabilitate uriasa a celor doi parinti, inainte de orice. Si ca pe niste viitori adulti care vor fi azvarliti in greutatile vietii mai tarziu. De aici ar trebui sa inceapa totul, nu de la "noi ne iubim, o facem si ne impuiem". Sufletelul lor si soarta lor de om adult (in viitor) trimis sa se lupte cu greutatile vietii aici pe Pamant nu are nimic de-a face cu focul amorului dintre parinti. Ati intrebat vreodata vreun adolescent sau om adult cam cat de mult ii intereseaza cat de tare se iubareau sau cat de focosi si indragostiti erau parintii lui la vremea cand l-au facut? Nu numai ca probabil nu ii intereseaza prea tare subiectul asta ba banuiesc ca nici nu prea vor sa se gandeasca pra mult la asemenea imagini. Ar fi bine daca (,) copiii s-ar naste mai putin din focurile amorului dintre doi indivizi si mai mult din decizia rationala a doi oameni perfect responsabili de a aduce o noua fiinta pe Pamant. Nu vreau sa spun ca nu este nevoie ca parintii sa se iubeasca si sa tina unul la celalat. Bineinteles ca este nevoie, asta se presupune de la sine - este o conditie absolut necesara pt. ca acel copil sa se nasca intr-o familie plina de caldura si afectiune. Insa de prea multe ori copiii sunt vazuti ca niste mici accesorii a relatiei de "mare foc" dintre parinti in loc sa fie vazuti ca responsabilitatea imensa care ar trebui sa fie. Ce se intampla cu un copil facut din "mare amor" si ai carui parinti descopera dupa 4 ani de zile ca "amorul" nu mai este chair asa de mare si se despart? Va fi intr-o situatie mult mai rea decat copilul planificat de doi parinti rationali, poate chair si calculati...care sunt impreuna de o vreme, care se iubesc si se respecta (chair daca au trecut deja de faza amorului turbat), care au si resurse financiare si disponibilitate sufleteasca pt. copil si timp si tot? Doar o parere. ________________________ Take sides. Neutrality helps the oppressor, never the victim. Silence encourages the tormentor, never the tormented. -- Elie Wiesel
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...