Contraceptie si religie (2)

[slakje]

Banti draga eu numai un lucru am de spus: Matusa mea a murit in perioada comunista din cauza unui avort lasand in urma un copil de 3 ani.Mama prietenei mele cele mai bune a murit la 26 de ani din cauza unei sarcini care nu-si mai avea locul, lasand in urma 2 copii: una de 3 ani, unul de 2 ani. Toate suntem femei, si e de la sine inteles ca femeile astea nu au facut ce au facut de placere si stim toate ce e in sufletul unei femei.Si nici nu au ajuns la avort pentru ca au fost ignorante ci pentru ca pur si simplu traiau unde traiau.Religia? Diverse ideologii? Toate sunt pe muchie de cutzit! Uitati-va ce se intampla in unele tzari arabe! Uitati-va cum e tratata acolo femeia! Si ei sunt tot religiosi...fac in numele unui Dumnezeu ce fac, sa mearga in paradis dupa viatza asta. Nici mie nu-mi convine sa ma umflu de pilule contaceptive si sa-mi reduc libidoul la 0, nici mie ca si femeie nu-mi convin multe, am si eu chinurile mele sufletesti si oscilez intre credintza si revolta, dar sunt constienta ca pur si simplu nu-mi permit sa cresc 14 copii.Nu este posibil.Si de aceea stiu ca bunul Dumnezeu ma iarta si ii multumesc ca nu mi-a scos in cale un om cu convingerile lui Liviutz de exemplu care sa ma stapanesca si sa ma posede facand din mine doar o facatoare de copiii . Cu asta am incheiat caci intr-adevar cataghe are dreptate , am fost prea revoltata si bine nu am facut.Mai am si eu multe de invatzat.Scuze.

[Banti]

Alina, iti inteleg revolta si crede-ma ca nici una din noi nu cred ca dorim sa ajungem in situatii extreme. Stiu si eu multe grozavii intimplate pe vremea comunismului. Dar cind vine vorba de acest subiect, exista si dileme. Nici eu nu ma simt in stare sa cresc 10 copii, desi iubesc copiii foarte mult. Deocamdata am doar 2 si nu doresc mai multi. Poate mai tirziu ma voi mai gindi la asta. Toti avem limitele noastre, insa incercam sa vedem daca se poate gasi o balanta intre ce credem si ce putem face legat de acest subiect. Atita tot. Ma doare inima cind ma gindesc la femeile care au murit in perioada comunista, le inteleg, insa eu sint unul din copiii care azi nu ar fi existat. Eram a 3-a si nu ii era usor nici mamei mele pe care o iubesc enorm. Si m-am nascut pina la urma pentru ca bunica mea a avut un vis ingrozitor si a spus ca nu mai merge cu ea la doctor (pe ascuns, normal) indiferent ce va fi. Si mamei i-a fost frica sa mai faca pasul acesta. Poate ca daca exista contraceptie in Romania pe vremea aia nu as fi existat din start. Asa ca am aparut eu, din greseala, dar acuma cred ca a fost in planul lui Dumnezeu sa ma nasc. Si mama mea ma iubeste foarte mult, e foarte mindra de mine, si ma ajuta mult. Acum ca am si eu copii, o inteleg pe mama mea, inteleg cit de greu trebuie sa ii fi fost la 22 de ani cu 2 copii deja si inca unul pe drum. Dar totusi nu pot sa nu imi pun si problema contraceptie/credinta, pentru ca Il iubesc pe Dumnezeu care m-a binecuvintat enorm in viata. Evident, sint situatii si situatii, nu toate sint ca a mea. Nu a fost usor sa scriu ce am scris, dar poate ca se va intelege ce am vrut sa arat de fapt. Nici un mijloc de contraceptie nu e 100% eficient, chiar daca le folosim, trebuie sa tinem cont si de faptul ca gindurile noastre nu sint gindurile lui Dumnezeu si caile noastre nu sint caile Lui. Viata nu e usoara, nu e dreapta, dar Dumnezeu este bun. Cu drag, Ioana

[slakje]

Pai asta inseamna discutie nu numai citate biblice si evanghelizare fortzata. Dar daca intr-o comunitate(tzara) ajung la putere oameni care considera contraceptia un pacat, oameni ca Liviutz de exemplu sau oameni ultrareligiosi si habotnici se ajunge la dezastru si asuprirea femeii.Exemple sunt destule.De aceea nu pot sa nu fiu revoltata si de aceea nici nu-mi plac oamenii care prea mult, dar mult prea mult dau citate din biblie, din coran din ce-o fii si insista frate, iti bat la usa, inchizi usa intra pe fereastra. Daca te duci la un popa simplu cu frica de Dumnezeu se roaga pentru tine sa te izbavesca de pacate si nu se apuca sa-ti citeasca biblia si sa te "racoleze". Numai bunul Dumnezeu cerceteaza inimile.Si asta conteaza sa iti gasesca inima curata.Nu sa te gaseasca stiind sfanta evanghelie sau coranul pe de rost. Si da, nu la orice femeie se potriveste orice metoda contraceptiva.De aceea exista mai multe, sa dea Dumnezeu sa existe din ce in ce mai multe si mai putzin nocive, eu sunt pentru dreptul oricarei femei de a avea de unde alege.Fara sa-i fie frica de chinurile iadului, fara sa i se interzica.In ziua de azi contraceptia este o necesitate si vrand nevrand trebuie sa putem beneficia de ea. Alina.

[oz]

nu am inteles o treaba: femeia in Ro facea avorturi pentru ca barbatul vroia sex??? [bang], asta este mai salbatic si primitiv decat sa faci 15 copii ca asa a dat Cel de Sus. Ce fel de femei sunt astea? cu toate anticonceptionalele, daca n-am chef, poate sa se urce si pe pereti ca tot degeaba [xx(].

[violeta69]

Eu sunt in mare masura de acord cu ce a scris Emilia, si nu pt. a tine partea cuiva, ci pt. ca asa gandesc si eu.Am trecut prin multe in viata si Dumnezeu nu m-a parasit cand toti oameni ma parasise.Doar ca uneori, asa cum a mai spus si altcineva, nu poti impaca credinta cu dorinta unora(a se citi "sotul), care considera ca dragostea nu e pacat,ca a avea relatii cu partenerul e lasat de la Dumnezeu, si ca daca acum in tinerete nu profiti de asta atunci cand? Si atunci cum sa reusesti sa impaci toate astea, cand eu imi doresc copii el nu, eu nu am vrut sa avortez el da, eu nu am vrut sterilet, el da?Veti spune probabil ca nu am personalitate, insa lungile discutii avute nu au facut decat sa aleg calea cea mai usor de urmat, dar poate cea mai scurta catrea pacat,si anume aceea de a alege o modalitate de contraceptie decat aceea de a omora copii pe care nici macar nu am apucat sa-i vad. Deci... Si eu am sterilet, si desi nu sunt o ignoranta, recunosc ca nu am stiut modul in care se face contraceptia cu acest dispozitiv pana ce nu am citit aceste postari!acum intrebarea mea este sunt sau nu "pacatoasa"?Am fost nevoita sa fac avorturi, ca sa nu zic fortata, am fost la preot si am recunoscut aceste pacate ale mele pt. ca eu asa le consider, insa faptul ca aveam strilet nu am spus fiindca, asa cum am mai spus, nu stiam ca practic se produce tot un avort.Ar trebui acum sa-l scot ca sa nu mai pacatuiesc? Ar trebui sa astept sa nu raman insarcinata, sa ma rog sa nu am copii, sa ma rog sa vrea si el copii, sau ce.Trebuie sa fac si o precizare, am un copil(el spune ca e suficient, sa reusim sa -l aranjam pe acesta, sa-i fie lui bine, sa aiba de toate), am 35 de ani(deci teoretic as mai putea face inca unul), si i-am spus ca orice s-ar intampla daca o sa fiu din nou gravida nu ma mai poate obliga nimeni sa-l avortez!doar ca el incearca sa-mi tot gaseasca argumente contra inca unui copil.... Cam atat, sper ca nu am batut prea mult campii, Violeta

[slakje]

Violeta draga mea totzi suntem pacatosi. Pana si faptul ca incercam acum pe Dumnezeu cu discutia asta este tot un pacat.Caci sa nu-mi spuna mie ca cine da citate din biblie si marturiseste cuvantul evangheliei cu privire la relatia barbat-femeie-sex-conceptie nu a folosit nici o metoda contraceptiva niciodata, deci este fara de pacat. Absolut totzi suntem pacatosi, ba chiar mai mult, de ar fii sa fim crestini NE NASTEM PACATOSI. DAR DACA SUNTEM CRESTINI, desi ne nastem pacatosi , a venit Iisus Cristos care de aceea a murit pe cruce ca noua sa ni se stearga pacatele si sa primim viatza vesnica.SIMPLU! Adica orice pacatos, chiar daca in secunda ultima din viatza isi intoarce fatza spre Dumnezeu inseamna ca e izbavit. Asta spune religia crestina caci pe pamantul asta mai sunt multe religii.Si oameni suntem toti si tot acolo ajungem intr-un final. Alina.

[Tareia]

Oz, ai inteles bine la ce ma refeream, iar Violeta a dat un exemplu si mai concret. Sunt unii barbati (eu credeam ca majoritatea, mai ales in Ro) mai puternici decat femeile, a caror dorinta e mai presus de dorintele femeii. Ei vor sa faca sex si nu prea ii afecteaza faptul ca femeia trebuie sa faca avort sau sa le suporte lor dorinta de a face in orice moment au ei chef, in orice atmosfera. Pt. ei conteaza sa fie in primul rand ei satisfacuti. Asa cum zicea si Violeta in cazul lor, oricat de lungi si de argumentate ar fi discutiile, nu merge. Pana la urma tot femeia ajunge sa se sacrifice fizic, dar si psihic renuntand la valorile sale. Cred ca pt. ei singura solutie ar fi sa devina religiosi si sa adopte un sistem de valori care ii infraneaza (pt. ca dorintele sotiei nu ii influenteaza) dar nici asta nu se poate pt. ca sunt prea orgoliosi. Totusi am o curiozitate: in cazul tau Oz, sa zicem ca n-ai chef decat de 2-3 ori pe luna, nu ar fi nici o problema pt. sotul tau? Nu s-ar supara, nu ar lua atitudine? Acest fapt ar trece neobservat luni de-a randul, apoi ani? Daca e asa, inseamna ca ai un sot super.

[cataghe]

Slakje, draga mea, imi pare rau ca m-ai inteles gresit! Eu nu mi-am exprimat dezacordul cu ceea ce spui, ci cu felul in care spui. Daca vei avea rabdare sa citesti paginile scrise pana acum la acest subiect si la celalalt de la care s-a pornit, vei vedea ca de fapt avem multe puncte de vedere comune. Ceea ce ma deranjeaza insa este faptul ca imi pari foarte violenta in exprimarea convingerilor tale, pe care le expui foarte agresiv. Mai putina agresivitate... e pacat sa ne jignim unii pe altii numai pentru ca se intampla sa avem pareri diferite, frumusetea unei discutii consta tocmai in argumentarea cat mai clara si mai civilizata a parerii fiecaruia. Iar cu excluderea de pe forum, iar ai inteles gresit, nu m-am gandit chiar pana acolo! Pana la excludere mai sunt si avertismentele, de care multi dintre noi am "beneficiat" la un moment dat, si unora din noi cateodata ne-au facut chiar bine![:D] Haide sa nu ne mai certam, tu ai dreptate in ceea ce spui, doar ca eu una cred ca e mai bine sa fim un pic mai calmi si mai ponderati in felul in care ne exprimam. Peace![hippi] This is the first day of the rest of my life!

[2girlsmum]

Fetelor dragi, Nici nu stiu cum sa incep. Cred ca de prea multa singuratate, mai ales de cand ne-am mutat in satul asta departe de lumea civilizata (si dezlantuita [:)]) si asta a coincis si cu nasterea fetelor si cu consemnarea la domicilul a subsemnatei, m-am atasat mult de prietenii virtuali si de amintirile trecutului…Nu pot sa spun decat ca imi sunteti dragi cu toate..si daca s-ar putea v-as imbratisa pe toate, pe Alina (Slakje), pe Emilia, chiar si pe Livutz (bineinteles cu retinerea cuvenita aici).Am ales aceste trei nume desi sunt multe altele fata de care am la fel, mult drag, respect si recunostiinta ca exista..Gata, am terminat partea off-topic. Imi cer scuze ca ieri tonul meu a fost un pic mai aspru, asta fiindca am citit fiecare rand la ceea ce s-a scris aici pana acum si m-a deranjat un pic ca se faceau afirmatii fara sa se arate exact sursa si ce anume era nepotrivit, daca era ceva. Tareia, nici eu nu am inteles exact mesajul tau cel de dinainte de ultimul, adica mai exact legatura dintre dorinta cuiva de a nu folosi anume tipuri de contraceptie si faptul ca intr-un cuplu barbatul are nevoi fiziologice diferite cantitativ si calitativ de cele ale femeii.Dar din ultimul mesaj am inteles mai bine si de aceea pun si eu intrebarea: de ce femeia care are un anume set de valori moral-crestine (mie nu-mi place termenul “religios”) nu gaseste in acele valori puterea si sursa necesara pentru ca renuntarea ei sa nu fie considerata “sacrificare” cu tenta de autocompatimire? Fac precizarea ca nu ma refer la cazurile in care femeia este obligata sa faca avort de catre sot, ci la cazurile in care ea vrea de exemplu de 3-4 ori pe luna iar el vrea sa zicem dublu, de 6-7 ori.Stiu ca sunt si cazuri extreme, in care barbatul este cu adevarat deosebit de viril si o solicita la maximum.Dar eu intreb in ideea ca vorbim despre situatii moderate. Imi amintesc ca Emilia a dat undeva o referinta biblica care a fost mult comentata si judecata de parca ar fi fost propria ei conceptie.Deci, pentru cine doreste sa se calauzeasca dupa indemnul Bibliei, acolo scrie ca trupul femeii devine al barbatului si viceversa.Cineva mai spunea foarte inspirat, ca abstinenta este pentru doi dar daca ea provoaca discordie intr-un cuplu, mai bine fara. Apostolul Pavel spune ca e bine ca cei doi sa nu se lipseasca de datoriile conjugale decat de comun acord, si in vederea postului si rugaciunii.Doua lucruri aici, este pomenit cuvantul “datorie” ceea ce implica si un pic de “sacrificare proprie” si mai apoi, daca partenerul nu este de acord fiindca el nu simte nevoia de “post si rugaciune”, atunci nu trebuie sa fie ceva impus. A-ti refuza sotul numai fiindca tu ai o nevoie spirituala exact in momentul in care el are o nevoie fizica, nu mi se pare a fi solutia cea mai buna pentru a-l ajuta sa ajunga si el la aceleasi valori.Am spus toate acestea la modul principial, nu am de unde sa cunosc exact situatia particulara a fiecareia. Punctul meu de vedere vizavi de tot subiectul asta este ca: nu se pot da sfaturi si retete.Nici pentru alegerea unei forme de contraceptie in favoarea alteia, nici pentru reguli inramate in dormitorul vreunui cuplu. Cel mult putem sa scriem cum am proceda noi daca ne-am afla in cazul respectiv. Inca ceva: s-a spus in cateva randuri ca suntem in secolul 21 si este o prostie sa ne mai luam dupa Biblie, ca a te lua dupa ea in timpurile noastre dovedeste inapoiere. Apoi paralela cu tot ce se intampla in lumea araba, cu cruzimile fara precedent in numele religiei. O parere personala cu care nu trebuie sa fiti de-acord: eu nu pot pune Biblia si Koranul pe acelasi plan.Pentru unii, ambele sunt doar niste scrieri religioase de capatai ale doua religii, pe lista se mai pot adauga scrierile sacre indiene, confucianiste, etc.Intr-adevar, a deschide Biblia(sau Koranul) la intamplare, si a pune degetul pe pagina care se nimereste, si a lua versetele respective ca fiind porunca divina vizavi de o problema sau alta, nu poate aduce decat dezastru si confuzie. Un alt lucru este atunci cand, fara a fi preot, calugar, predicator sau misionar, ai in Biblie o carte vie care te aduce aproape de Dumnezeul care a inspirat-o si care este Creatorul unui univers desavarsit si armonios. Atunci iei aceasta carte si o citesti nu ca pe un cod rutier sau ca pe un tratat de contabilitate. Desi nu prevede nici o reglementare concreta in privinta numarului de copii pentru familia care este nevoita sa stea in 2 camere si cu surse financiare limitate, Biblia este totusi plina de gandurile lui Dumnezeu si pot da celui ce o citeste cu simplitate, deschidere si nu in cele din urma sub calauzirea unei interpretari corecte,-- pacea, lumina si alegerea potrivita. Patricia si fetitele Miriam si Ruth (6.12.03) [url="http://community.webshots.com/user/2girlsmum"]Fotografiile Noastre[/url]

[2girlsmum]

Violeta69[flo], si eu am 35 de ani, si eu am (inca) sterilet (uratul!!), nici eu nu vreau sa fiu pacatoasa, desi sunt, dar nu din cauza steriletului ci din cauza ca natura pacatului locuieste in carnea mea oricum…Nici eu nu am fost constienta de felul in care functioneaza steriletul la momentul in care mi-a fost instalat. Ceva ce poate ar trebui sa spun, este faptul ca avandu-l doar de 6 luni si cunoscandu-mi cat de cat organismul, personal nu cred ca pana la ora actuala a fost acolo vreo potentiala sarcina care nu a ajuns sa se implanteze in uter. Ca masura de precautie, cu tot cu sterilet, evit contactele in perioada cunoscut fertila. Si astept sa am o incredintare proprie si clara cu privire la viitor. Trecutul este trecut. Cum s-a spus, ce voi face de acum incolo, asta este intrebarea. Ar trebui acum sa-l scot ca sa nu mai pacatuiesc? Ar trebui sa astept sa nu raman insarcinata, sa ma rog sa nu am copii, sa ma rog sa vrea si el copii, sau ce. La toate aceste intebari, tu si numai tu poti sti raspunsul. Nimeni nu are competenta sa iti spuna ce sa faci. Daca situatia prezenta te tulbura si iti rapeste pacea, roaga-te si intreaba-L pe Dumnezeu ce doreste de la tine. Cui bate la usa (cu intrebari specifice), i se va raspunde. Pupici, Patricia si fetitele Miriam si Ruth (6.12.03) [url="http://community.webshots.com/user/2girlsmum"]Fotografiile Noastre[/url]